128 matches
-
stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de deviere a globilor oculari - posibil de etiologie vestibulară, și una rapidă, clonică probabil de etiologie corticală, care se poate observa și determină sensul nistagmusului în plan orizontal (nistagmus orizontal) sau în plan vertical (nistagmus vertical). IX și X - nervii glosofaringian și vag - sunt nervi micști, motori, senzitivi și vegetativi, având origini aparente din bulb, traiecte intracraniene apropiate și o parte din teritoriul de distribuție comun, ei sunt lezați de diversele procese patologice (traumatice sau tumorale) impreuna, motiv pentru care sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
inversat de partea afectată. XI - nervul accesor - este un nerv motor ce are o parte din fibre cu origine aparenta intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez, uni- sau bilateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu incapacitate 20-69% fiind încadrabile și în gradul III (trei) de invaliditate atunci când este vorba despre ataxi mării cu imposibilitatea menținerii ortostatiunii și mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecțiuni O.R.L. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parțial de masticație, deglutiție și fonație. ● Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticație, deglutiție și fonație poate beneficia de o deficiență medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-85% și încadrare în gradul III (trei) sau ÎI (doi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de invaliditate atunci când este vorba despre ataxi mării cu imposibilitatea menținerii ortostatiunii și mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul afecțiuni O.R.L. Perechea IX (nervul glosofaringian) Răspunde parțial de masticație, deglutiție și fonație. ● Pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticație, deglutiție și fonație poate beneficia de o deficiență medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-85% și încadrare în gradul III (trei) sau ÎI (doi) de invaliditate în funcție de gravitatea tulburărilor de deglutiție; se pot întâlni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
III (trei) sau ÎI (doi) de invaliditate în funcție de gravitatea tulburărilor de deglutiție; se pot întâlni în sindroame alterno de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallemberg), procese expansive intracraniene cu afectări complexe și combinate ale nervilor cranieni etc. ● Pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiția în special, poate beneficia în sine de o deficiență gravă, cu incapacitate 89-100%, fiind încadrabila în gradul I (unu) de invaliditate. ● Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară dar de o gravitate maximă afectând în totalitate deglutiția în special, poate beneficia în sine de o deficiență gravă, cu incapacitate 89-100%, fiind încadrabila în gradul I (unu) de invaliditate. ● Nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară și însoțește uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv, nu beneficiază de deficiență funcțională, incapacitate 0-30%, nu este încadrabila în grad de invaliditate. Perechea X (nervul vag) Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice; este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
lumea paralelă în care hălăduiește de peste douăzeci de ani este decizia cea bună. Pregătirea lui Justin pentru intervenție se apropie de sfârșit. După cum profesorul se aștepta, I. R. M.-ul punea în evidență o nebulozitate extinsă în zona nervului IX glosofaringian, cu profunzimi spre encefal. Imaginile, oricât de precise, nu pot da un verdict asupra diagnosticului exact și nici asupra posibilității de soluționare pe cale neurochirurgicală a conflictului profund și extins. Un coleg neurochirurg din Suedia, specialist al nervului cranian, chemat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în 2004 un studiu al frecvenței acestor sindroame dureroase pe un lot de bolnavi cu SM ce cuprinde 389 de bolnavi. În studiul nostru am întâlnit la bolnavii cu SM următoarele sindroame dureroase: nevralgia trigeminală la 2% dintre bolnavi, nevralgia glosofaringiană 0,5%, artralgia 26%, sindromul Lhermitte 23%, nevrita optică dureroasă 10%, spasticitatea dureroasă 60%, spasme sau crampe 99 musculare 15%, sindromul de polineuropatie periferică 17%, migrena 13% și osteoporoza algică 27%. 11. Tulburările psihice în SM sunt întâlnite destul de frecvent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bune rezultate se obțin cu gabapentin, lamotrigin sau misoprostol. Eficiență bună au și infiltrațiile cu alcool sau glicerină. Dacă terapia medicală nu dă rezultate, tratamentul chirurgical poate fi necesar. Acesta constă în decompresiunea microvasculară și decompresiunea percutană cu balon. Nevralgia glosofaringiană beneficiază de tratament cu carbamazepină. Artralgiile se pot combate cu antiinflamatoare nesteroidiene. Sindromul Lhermitte poate fi combătut cu antialgice, antiinflamatoare nesteroidiene și vitaminoterapie. Nevrita optică dureroasă evoluează spre remisie după administrarea de metilprednisolon. Administrarea de baclofen și tizanidină sunt eficace
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație; - când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la baza procesului stiloid al osului temporal. Inserția terminală este pe fața anterioară a osului hioid Raporturile mușchiului sunt cu: glanda parotidă, mușchiul sternocleidomastoidian și stiloidian, pachetul vascular al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]