8 matches
-
criticând, totodată, încercările taxonomice ale predecesorilor (vezi Hașdeu, 1882a, pp. 22-25). Mai multe detalii referitoare la paginile în cauză voi da ceva mai jos. Până atunci, să observăm că cele trei științe ale limbii deosebite de Hașdeu glotica, glosologia și glosografia nu sunt atât de îndepărtate, ca specific, de lingvistică generală, teoria limbajului și filozofia limbajului pe care Coșeriu a simțit nevoia de a le delimită cu mare precizie. Întrucât cele spuse de Coșeriu (vezi și supra, 2.6.) îmi sunt
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai sus, însă dacă ne raportăm și la completările din studiul despre diviziunile gramaticii comparative, publicat în anul următor se poate afirma că GLOTICA (adică gramatică comparativa) corespunde, în bună măsură, lingvisticii generale, GLOSOLOGIA corespunde, în general, filozofiei limbajului, iar GLOSOGRAFIA corespunde, mai mult sau mai putin, teoriei limbajului. După cum vom vedea, aceasta corespondență este relativă, fiindcă, la rigoare, teoria limbajului pare a-și găsi locul, întrucâtva, și în primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu este vizibilă decât
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pe care le examinează critic, Hașdeu vine în partea a doua a articolului cu propriile distincții operate în cadrul acestei științe, obținând trei ramuri: 1) "Glotica, altfel linguistica pozitivă sau gramatică comparativa"; 2) "Glosologie, altfel linguistica transcedentală sau filosofia limbei"; 3) "Glosografie, altfel linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor" (ibid., p. 24)19. După alte mențiuni critice cu privire la Heyse și Steinthal, Hașdeu anunță că este preocupat, deocamdată, în special, de "așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica" (ibid., p.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
3.3.0. Până să ajungă la această ultimă și detaliată clasificare, Hașdeu operase mai multe serii de distincții. În studiul despre ramificațiile gramaticii comparative, el reia și aprofundează o clasificare anterioară, aceea a lingvisticii pure în glotica, glosologie și glosografie. Despre toate aceste aspecte am vorbit deja pe larg (vezi supra, 2.7.; cf. și 3.2.2.2.), așa că nu mai revin asupra lor. Mă voi acupa aici doar de diviziunile gloticii. 3.3.1. În primă recenzie făcută
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pură, al cârii obiect este însăși limba, ca summa unor fenomene omogene din complexul manifestațiunilor vieței umane, de cătră Linguistica aplicată, având de obiect adaptarea resultatelor Linguisticei pure la cestiuni din sfera altor științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete ale limbei, numit de cătră Schleicher Glotica 6, de cătră Pott Linguistica istorico-naturalistă7, de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă în specie numai așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica. § 3. LITERATURA GLOTICEI Bopp F., Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Gothischen und Deutschen, Berlin, 1833-53, 6 părți
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]