26 matches
-
heures" [nœ.vœːʁ] „oră nouă”. Înlănțuirea vocalica În interiorul unui cuvânt sau al unui grup ritmic, la contactul unei vocale finale de silaba și a vocalei inițiale a silabei următoare, adică în cazul unui hiat, nu există nici pauză, nici stop glotal. Exemple: "aorte" „aorta”, "j’ai eu" „am avut” (grup ritmic relativ scurt), "j’ai eu un billet" [ʒe⁀y⁀œ̃ bi.jɛ] „am obținut un bilet” (grup ritmic mai lung). Dacă vocalele în hiat sunt aceleași, ele
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
folosirea lui „i” și „j”. În scriere, acolo unde este impractic sau imposibil să se scrie „š” sau „ž” ele sunt substituite cu „sh” sau „zh”, chiar dacă această practică este considerată greșită. Altfel, litera „h” din „sh” reprezintă o fricativă glotală surdă, ca în „Pasha” ().
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
din vechiul cuvânt semitic "almah" pentru „fată”. În alfabetul latin, "almah" este scris corect cu "spiritus asper" inițial, adică ("‘almah"), indicând faptul că acest cuvânt este scris cu un ayin la început. Ayin-ul este fie tăcut fie pronunțat ca stop glotal inițial moale (ca un sunet "kh" aspirat). Această pronunție este de asemenea sugerată de ugariticul "glmt", însemnând „tânără”. Alfred Edersheim descrie 'almah' ca fiind unul din termenii secvențiali, „fiecare termen denumind un nou stadiu al vieții” (scrierea conform cu Gesenius tradus
Almah () [Corola-website/Science/319858_a_321187]
-
Guarani nu a folosit nici un sistem de scriere în timpul precolumbian. Standardizarea ortografiei s-a făcut abia în 1950 la un congres în Montevideo. Alfabetul guarani are 33 litere: 21 consoane (6 fiind digrame), 12 vocale și un semn pentru ocluziune glotală. Multe cuvinte, mai ales pentru flora și fauna din America de Sud, au fost preluate în spaniolă sau în portugheză din limba guarani sau din limba tupi, care este înrudită cu guarani. Din spaniolă sau portugheză aceste cuvinte au fost împrumutate în
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
limbiile lumii. Este o adevărată mândrie națională daneză reducerea considerabilă a sunetelor rostite și asimilarea lingvistică atât a consoanelor cât și a vocalelor, chiar și în limba foarte formală. Un aspect distinctiv al limbii daneze este așa-numitul "stød" (ocluziunea glotală), absent în unele dialecte din Danemarca de sud. "Stødul" constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tușim, fără ca totuși închiderea să se producă forțat. Stød-ul se produce doar
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
scris întotdeauna ' și niciodată ', astfel încât nu poate fi confubdat cu ' (spre exemplificare, ' "Mă răsucesc", dar niciodată ). Consoana ' este scrisă că ' în fața vocalelor ' și ' (caz în care este palatizată ), că ' înaintea vocalei ' (care este labializata ), și ' înaintea vocalei '. Semnul de stopare glotala nu este scris la începutul cuvintelor. În cazul ', atât palatizarea cât și labializarea sunt reprezentate în ortografiere prin ' pentru varianta palatizată, respectiv prin în cazul varianței labializata. Cu exceptia de mai sus, ortografierea nu indică variante pentru alte consonante. are patru
Limba navajo () [Corola-website/Science/321509_a_322838]
-
ar fi Hanja), silabice (cum ar fi Kana) sau segmentare (sisteme de scriere alfabetice cum ar fi cel latin). Hangeul merge și mai departe în anumite cazuri, indicând caracteristici distinctive cum ar fi locul de articulare (labial, coronal, velar, sau glotal), modul de articulare (ocluziv, nazal, sibilant, aspirat) pentru consoane și iotația (un sunet i precedent), i-mutația sau clasa armonică pentru vocale. De exemplu, ㅌ este compus din trei liniuțe, fiecare având o semnificație aparte. Liniuța de sus indică faptul
Hangul () [Corola-website/Science/306435_a_307764]
-
și de unele tehnici muzicale neobișnuite cum ar fi utilizarea unei baghete pe suprafața pianului sau a scaunului pentru a crea ritmul. O parte a stilului ei rezultă dintr-o exagerare a unelor aspecte ale vocalizării, cum ar fi ocluziunea glotala, care apare de multe ori în single-ul "Fidelity". În pronunțarea anumitor cuvinte, folosește un puternic accent New York-ez, care provine din iubirea ei față de New York și cultură acelui loc. Reușește să combine versurile, astfel încât deseori iau formă narațiunilor abstracte
Regina Spektor () [Corola-website/Science/316831_a_318160]
-
va fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri de
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană glotală|glotală]], [[consoană sonoră|sonoră]] cunoscută sub numele de [[ocluziune glotală|stop glotal]]) care notează [[consoană|consoanele]] și [[vocală|vocalele]] lungi. Comparativ cu [[alfabetul latin]], [[alfabetul arab]] nu cunoaște litere mari (majuscule) sau mici (minuscule). De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri de scriere diferite
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
având Suedeza, iar restul Sami sau alte limbi ca limbă maternă. Sunetele limbii finlandeze sunt: Vocale: [a o u e i æ ø y] Consoane: [p t k d m n ŋ s h l r j v] și stopul glotal. De curând au fost împrumutate din alte limbi încă câteva consoane, pe care însă nu toți vorbitorii pot să le pronunțe: b g f š și ž. Vocalele pot fi scurte sau lungi, diferența de durată putând fi singura care
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
sunetul [æ], iar cu Ö sunentul [ø]. Litera Å se numește "ruotsalainen oo" (o suedez) și se pronunță ca un o lung; apare practic numai în nume proprii, de origine suedeză. Două sunete nu au litere proprii: [ŋ] și stopul glotal. Sunetul [ŋ] apare doar în două combinații: [ŋk], scris "nk", și [ŋŋ], scris "ng"; de exemplu "sänky" ['sæŋky] "pat", "rengas" ['reŋŋas] "inel". În plus, [ŋ] mai poate apărea și în alte poziții în cuvinte împrumutate recent, de exemplu "englanti" ['eŋlanti
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
ŋk], scris "nk", și [ŋŋ], scris "ng"; de exemplu "sänky" ['sæŋky] "pat", "rengas" ['reŋŋas] "inel". În plus, [ŋ] mai poate apărea și în alte poziții în cuvinte împrumutate recent, de exemplu "englanti" ['eŋlanti] "engleză" și "signaali" ['siŋna:li] "semnal". Stopul glotal apare numai la sfârșitul cuvintelor, urmat de o vocală. Dacă este urmat de o consoană, atunci este asimilat consoanei respective.
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
teribil și straniu se va fi estompat și el, treptat-treptat, în plasa vulnerabilă a amintirii, putem afirma cu tărie că așa a început totul: Cu o voce subțiratecă, ciudată, surdă, de contra-tenor răgușit, ce a ales să-și exhibe oclusivele glotale, la finalul Horei staccato, înainte de bis, tocmai lângă masa de speluncă tristă, unde trei oameni serioși dovediseră, în luptă dreaptă, între opt și unsprezece halbe de bere trezită, de căciulă. Am onoaaarea! Domnilooor...! Vocea anemică purta, fudulă, o pereche de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lungi. - sistem consonantic complex organizat preponderant ternar (o mare parte dintre dentale și palatale sînt aranjate în trei serii corelative). - numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un suflu expirator mărit. - sînt limbi flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale acestei limbi, quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată descrierea din LL: "Limba aglutinanta care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale și zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de dialog) cuvînt neterminat u:/m: lungire a unui sunet; numărul de semne (:) indică, în mod aproximativ, durata fenomenului ‘ apocopa unor sunete; omiterea curentă a lui l final articol definit este marcată sistematic, fără a se utiliza apostroful ς stop glotal # pauză; numărul de semne indică, în mod aproximativ, durata pauzei text = = text intervenție începută de un vorbitor și continuată, fără pauză, de altul (engl. latching) [text începutul suprapunerii unor intervenții succesive; se marchează atît în intervenția în curs, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și-o precizie de necrezut. Mult mai târziu, citind despre vollapiik și esperanto, mi-am adus aminte cum vorbeau Caria și Bambina, și mi-a trecut prin minte să numesc limba lor, în care se-amestecau sunete obișnuite cu bizare glotale, cu semne ca ale surdomuților și cu atitudini ca ale schizofrenilor catatoni, "tichitană", pentru că practic cel mai frecvent "cuvînt" ce se făcea auzit era "tichitan" sau "tikitan", însoțit de o holbare a ochilor și un gest de smulgere a ceva
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
către coloana vuitoare de lapte și spermă, ale cărei vițe se suceau și se-ncolăceau în turbioane rapide. Vorbi către ea, cu brațele-ntinse spre ea, într-o limbă necunoscută. Uneori mi se părea că recunosc guturalele negrilor somalezi, sau glotalele arameilor. Plescăitul dogonilor, cvintele javanezilor. "Ti-kitan", striga foarte des, ca un tact obsesiv al discursului, și când rostea (lătra? blestema în torturi? scrâșnea din măsele?) cuvîntu-ăsta, făcea și cu mâinile un gest, mascat pe jumătate de efodul aurit și de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
am făcut. Zău dacă-mi amintesc. Vocea lui - avea o valvă sau un mușchi care o acționa. Am recunoscut acel efort. Când eram de vârsta lui vorbeam și eu la fel, luptându-mă cu ticăloasele de hașuri și cu oclusivele glotale. Chiar și cuvântul glotal îl pronunțam într-o singură silabă cu un fel de înghițitură sau gâlgâială. Spunk încerca să-și stăpânească zburdalnicele finaluri de cuvinte și vocalele lunecoase. Eu vorbesc normal acum. Dar e vorba de zece ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-mi amintesc. Vocea lui - avea o valvă sau un mușchi care o acționa. Am recunoscut acel efort. Când eram de vârsta lui vorbeam și eu la fel, luptându-mă cu ticăloasele de hașuri și cu oclusivele glotale. Chiar și cuvântul glotal îl pronunțam într-o singură silabă cu un fel de înghițitură sau gâlgâială. Spunk încerca să-și stăpânească zburdalnicele finaluri de cuvinte și vocalele lunecoase. Eu vorbesc normal acum. Dar e vorba de zece ani de trudă istovitoare. — N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 177-180. 14 Vocalele sunt "sunete sonore, regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală" (Toma, 2004, p. 9). 15 "Vocalele [...] se definesc ca sunete sonore, caracterizate prin vibrații glotale periodice, prin gradul de deschidere a rezonatorului bucal în dependență de mișcările verticale ale mușchiului limbii și prin locul în care se definește acest grad de deschidere prin mișcările lui orizontale" (Iordan & Robu, 1978, p. 79). 16 Șerban, 1997, p.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]