125 matches
-
prin modul în care vede (măcar o parte din) lingvistică aplicată 30, Hașdeu anticipează și etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari ale limbii" (ibid.), consemnând și cele trei discipline pe care savantul le adăugase la cele stabilite de Schleicher, adică: lexiologia 31
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un element a cărui absența Hașdeu o imputase clasificării lui Schleicher: doctrina lexiologiei, preluată, exact cu această denumire, în taxonomia hasdeiana a subdisciplinelor gramaticii comparative. În continuare, Șăineanu înfățișează și punctul de vedere al lui Hașdeu, cu referire la împărțirea gloticii în cele șapte doctrine grupate într-un quadrivium fizico-psihic și într-un trivium psihico-fizic, după care reproduce un amplu paragraf al profesorului sau, conținând "argumentarea d-sale privitoare la partea a doua din diviziunea de mai sus, parte care ne
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
catalogat clasificarea în cauză (ca fiind utilă, interesantă, frumoasa sau, din contră, depășită), se cuvine să remarcam că niciunul dintre interpreții menționați nu a încercat să comenteze și criteriile în baza cărora Hașdeu a ajuns la o asemenea diviziune a gloticii. Ultimele patru pagini ale studiului hasdeian sunt de-a dreptul captivante. 3.3.4.1. Hașdeu începe prin a lua ca punct de plecare al discuției cei "trei factori esențiali" implicați în producerea limbii identificați de Schleicher: sunetul ("sonul"), forma
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să deosebim Linguistica pură, al cârii obiect este însăși limba, ca summa unor fenomene omogene din complexul manifestațiunilor vieței umane, de cătră Linguistica aplicată, având de obiect adaptarea resultatelor Linguisticei pure la cestiuni din sfera altor științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete ale limbei, numit de cătră Schleicher Glotica 6, de cătră Pott
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
științe"5 [8]. § 2. GLOTICA, GLOSOLOGIA ȘI GLOSOGRAFIA Linguistica pură sau propriu-zisă, care studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină [9], se împarte generalmente în două mari ramure: 10. Studiul fenomenelor concrete ale limbei, numit de cătră Schleicher Glotica 6, de cătră Pott Linguistica istorico-naturalistă7, de cătră Baudouin de Courtenay Linguistica positivă 8 etc. 20. Linguistica filosofica, studiul transcendental al limbei, une fel de metafisică a graiului, sau după cum o numea Haase o metagramatică 9. În primă din aceste
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
der Sprache) și în "gramatică filosofica" (philosophische Grammatik)13; adecă că și când ar zice cineva filosofie linguistica și linguistica filosofica, căutând a stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stabili o deosebire între A+B și B+A. Linguistica pură se împarte după noi în: 10. Glotica, altfel Linguistica pozitivă sau gramatică comparativa; 20. Glosologie, altfel Linguistica transcendentala sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă în specie numai așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica. § 3. LITERATURA GLOTICEI Bopp F., Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Gothischen und Deutschen, Berlin, 1833-53, 6 părți în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed. 1868-70. Traducerea englesă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată ne preocupă în specie numai așa-zisa gramatică comparativa, adecă ceea ce noi preferim a numi Glotica. § 3. LITERATURA GLOTICEI Bopp F., Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Gothischen und Deutschen, Berlin, 1833-53, 6 părți în-4. A 2-a ed., cu intercalarea limbilor paleo-slavică și armeana, 1856-61, în-8. A 3-a ed. 1868-70. Traducerea englesă de Eastwick, 3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1878. Koch C. F., Historische Grammatik der englischen Sprache, Weimar, 1863-8, 3 tom. în-8. Pezzi D., Grammatica storico-comparativa della lingua latină, Torino, 1872, în-8. Malinowski, F. K., Krytyczno-porównawcza gramatyka języka polskiego, Poznań, 1869, în-8. § 4. FISIO-GLOTICA ȘI PSICO-GLOTICA Schleicher împarte Glotica în patru doctrine 14: 10. Fonologia sau doctrina sonurilor; 20. Morfologia sau doctrina formelor gramaticale; 30. O doctrină a semnificațiunilor sau după el "a funcțiunii cuvintelor", numită generalmente ideologie, mai bine însă semasiologie; 40. În fine, doctrina proposițiunii sau sintaxa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori esențiali: son, forma și sens18. Ar trebui dara să fie nu mai multe decât trei doctrine: fonologia, morfologia și semasiologia. Schleicher adaugă că sintaxa este a patra parte a Gloticei "intru cât cercetarea noastră se întinde peste cuvânt, considerând pe acesta ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu iese nemic din studiul prealabil al cuvântului, element constitutiv al proposițiunii? Pentru a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ca un membru al proposițiunii"19. Dacă din studiul proposițiunii iese sintaxa, apoi cum de nu iese nemic din studiul prealabil al cuvântului, element constitutiv al proposițiunii? Pentru a fi consecințe [= consecvent; n.ed.] cu sineși, Schleicher era dator a împărți Glotica în trei, ori a o împărți în cinci, niciodată însă în patru. Admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia, adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea. Dar nici
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ne explică, de exemplu, pentru ce chinesul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate să traducă cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, deși-i lipsește orice formă de acuzativ, de nominativ, de a treia persoană etc. Totalitatea Gloticei, astfel înțeleasă, s-ar putea represinta prin următoarea figură: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideii latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman[12]. Nu știm însă, in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o resultantă. E nu mai puțin adevărat însă, ca lexiologia și onomatologia, provenite din deduplicarea cuvântului, închipuiesc două câmpuri de studiu deosebite cu același drept că morfologia și sintaxa, deduplicate din formă, sau ca semasiologia și noematologia, deduplicate din sens. Glotica dara se împarte nu în patru că la Schleicher, ci în șapte doctrine, câri se asociază între ele în două grupuri: un quadrivium fisico-psichic, compus din fonologie, morfologie, lexiologie și onomatologie, unde elementul fișic s-ar putea pretinde că predomnește
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ramură a Științei limbei. Prin onomatologie, unde studiul numilor proprie ne preocupă mai cu seamă în vederea unor probleme istorice, Fisio-glotica trece în Linguistica aplicată; prin noematologie, unde se urmărește sensul lipsit de formă, Psico-glotica se furișează în Linguistica filosofica. Că Glotica însă în genere, ca "Linguistica positivă", Fisio-glotica și Psico-glotica își înfig deopotrivă rădăcinele lor adânc în biologie, căci în Fisio-glotică ne introduce analisa fisiologică a sonurilor, iar la Psico-glotică ne conduce analisa patologica a ceea ce se cheamă afasie, adecă a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii către cel intelectual s-ar face, în viziunea acestuia, abia odată cu sintaxa, ce ar constitui "capătul gloticii". Frisch comentează astfel: Aproape că nu putem să ne închipuim o contradicție mai puternică decât cea dintre ideile prezentate aici de Schleicher și cele ale lui Șăineanu (și Hașdeu). În vreme ce Schleicher nu găsește un loc pentru factorii intelectuali, psihici, nici
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul român la fiecare dintre nivelurile luate în considerație. 21 Prima bifurcare a gloticii, în fisio-glotică și psico-glotică, este explicată de Grigore Brâncuș prin faptul că Hașdeu ar fi fost influențat de "psihologismul lingvistic promovat de școală de la Cazan, întemeiata de Baudouin de Courtenay" (Brâncuș, 1988, p. X). 22 Bréal (1868/1882, pp. 301-312
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar"), dar afirmă că, la stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39 După Liviu Groza, lat. phraseologia (atestat prima dată în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a practicat sub anestezie locală, în vederea evitării oricărei posibilități ulterioare de apariție a unei metastaze de inoculare datorate sondei de intubație, precum și pentru că în unele cazuri intubația ar fi fost dificilă sau chiar imposibilă. S-a practicat laringectomie orizontală supra glotică cu rezecție de bază de limbă, tehnica Leroux Berger (6,7). S-a secționat cartilajul de jos în sus sub pericondrul intern în formă triunghiulară cu baza în jos și vârful la incizura tiroidiană. S-a decolat și ablat hioidul
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]