93 matches
-
penumbră, vizionate ca într-o lentoare onirică, un fel de imagini fulgurante dintr-o altă existență, demoniacă, sau din adâncurile istoriei. În Pasul umbrelor și al veciei (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români) și în Sus... (1939) contemplația poetică tinde spre gnoseologie, S. imaginând un fel de alegorie a genezei, invocând originea cosmică a pământului și a vieții, forța de atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
din vestul Europei, țări în care, în mare parte, statul este declarat laic. Bineînțeles că la enunțurile împotriva importanței pe care o poate avea pentru societate gândirea socială a Bisericii și gânditorii care-și fundamentează principiile existențiale plecând de la o gnoseologie teologică au oferit câteva răspunsuri care contrazic cele expuse mai sus. Din punct de vedere sociologic, argumentele curente astăzi în științele sociale și politice în favoarea posibilității concrete ca gândirea socială creștină să fie un ghid etic al practicii nu sunt
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Practic, logica aristotelică nu discută substanțele în termeni de a fi ceva în subiect, ci de a fi ceva despre subiect, motiv pentru care arhetipul este ideea despre un subiect și niciodată un subiect. În aceeași ordine de idei, distincția gnoseologiei aristotelice între anterior în ordinea naturii și anterior față de noi se dovedește a fi utilă în a separa cunoașterea obiectelor: "Înțeleg prin anterioare și mai bine cunoscute față de noi obiectele cele mai apropiate de sensibilitate, iar prin obiectele absolut anterioare
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu activitatea didactică și metodică a desfășurat și activitatea științifică, concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
putea fi și totală, plecînd de la obiectele de cunoscut, prin obiectivitatea și extensivitatea studiului asupra existenței, prin necesitatea unei cunoașteri cît se poate de enciclopedice și de sintetizate. Creația rosminiană se vrea astfel cît mai completă și în armonie cu gnoseologia, cu metafizica și morala, dezvoltînd în acest fel o doctrină originală a istoriei, a dreptului, a societății și a educației. Politica a constituit pentru Antonio Rosmini o preocupare încă din tinerețe, filosofia îl va ajuta să înțeleagă mult mai bine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
artă care vizează intensitatea expresiei 19. fetișism = formă timpurie a religiei în comuna primitivă de adorarea fetișurilor prin deificarea diferitelor obiecte și lucruri, printr-o reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, atribuindu-le însușiri misterioase inaccesibile înțelegerii omenești (supranaturale) 20. gnoseologie = învățătură filozofică despre capacitatea omului de a cunoaște realitatea, de a ajunge la adevăr, precum și la izvoarele cunoașterii și la formele în care se realizează procesul cunoașterii 21. gnosticism = curent filozofic-religios sincretist cu trăsături mistice, apărut în sânul creștinismului în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
elocința concura cu literatura și artele, cu logica, filozofia, etica și estetica. Esența strategiei discursurilor rostite avea în vedere atitudinea sublimă față de adevăr și frumos, față de patrie și conștiința civică. Protagoras din Abdera considera elocința "arta ce înnobilează sufletele". Retorica, gnoseologia, logica erau la mare preț, elemente ce aveau să fie folosite la maximum de Demostene în neîntrecutele sale discursuri. Democrit susținea că de cele mai multe ori cuvântul era mai scump ca aurul, iar Aristotel a expus criteriile logice ale elocinței ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Revoluției din Anglia ă1826-1827), unde își exprimă ferm idea lul unei „monarhii burgheze“. HELVÉTIUS, CLAUDE ADRIEN ăParis, 1715-Versailles, 1771). Filozof. Autor al unui sistem materialist mecanicist și senzualist expus în Despre spirit ă1758), Despre om și Fericirea ăpost. 1772); în gnoseologie afirmă primordialitatea senzației, la care se reduc sufletul ăfacultatea de a simți), memoria ăreactualizarea senzațiilor trecute) și spiritul ăfacultatea de a judeca, intelectul); concepe omul ca supus legii naturale conform căreia interesul individual este mobilul permanent al acțiunilor sale, problema
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mister și pentru revelare"185 definește sau împlinește modul ontologic al omului. Această existență duală a omului nu a fost gândită ca o antinomie, ci mai curând ca o complementaritate. Însă, ea conține o tensiune de tip antinomic ce alimentează gnoseologia blagiană 186. Situându-se concomitent în două orizonturi, omul așează cele existente în două ordini diferite, pentru care există tipuri radical diferite de explicație și semnificații separate. Pe de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de altă parte sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Pentru o mai bună înțelegere a filozofiei limbajului la Vico, problematizările acestuia trebuie prezentate într-un dublu cadru interpretativ: mai întâi ex negativo, pe fundalul unei scheme a treptelor cunoașterii propuse de Leibniz, si apoi în manieră pozitivă, în cadrul propriei gnoseologii a lui Vico" (Coșeriu, 2011, p. 352). Ceva mai departe, comentându-l tot pe Vico, Coșeriu atinge o problemă fundamentală a hermeneuticii, aceea de a interpreta într-un mod creator anumite texte: "Este cel care interpretează obligat de a se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
muncitorească, apoi a venit la catedră la domnul Stere. Popescu Tiberiu era la secția de Pedagogie, un profesor foarte bun. S.B.: Dar cu Celmare ați avut. D.T.: Da, era absolvent de filosofie, preda materialism dialectic și istoric la Fizică și gnoseologie, la Filosofie. Pe Celmare l-am avut la seminarii un semestru. Doctoratul l-a susținut cu Petre Botezatu. S.B.: Pe Baciu Mihai l-ați avut profesor? D.T.: Baciu Mihai nu mi-a fost profesor. A fost șef de promoție în
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
timp platonist și nominalist de inspirație occamiană. Dincolo de rezolvarea acestei chestiuni, important este faptul că tensiunile au apărut atunci când Varlaam a început să se pronunțe în chestiuni teologice. A făcut-o pe de o parte atât pentru a respinge demersurile gnoseologiei teologice apusene, cât și pretenția de a demonstra purcederea Duhului Sfânt de la Fiul, a latinilor, iar pe de altă parte ca respingând în genere posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu să suspende orice controversă pe tema filioque. Era o soluție pentru unirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
7. Calea cunoașterii. /V Intre catafatic și apofatic Cristalizarea filo sofiei bizantine a fost chiar de la început marcată de paradox. Afirmarea existenței la modul Persoanei a divinității a implicat consecințe dramatice în ceea ce privește felul în care se puteau trasa cadrele unei gnoseologii. S-a născut o întreagă serie de întrebări asupra felului în care se poate apropia omul de cunoașterea Realității Ultime, căci chiar textul care oferea temeiul oricărei încercări în acest sens, Evanghelia, stă între afirmațiile că pe Dumnezeu nimeni, niciodată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
situația de a găsi o altă formulare a putinței cunoașterii ultimei Realități, căci Întruparea aducea o noutate absolută în înțelegerea Dumnezeului cel transcendent. Marea dificultate sub care stătea încercarea bizantinului de a găsi o precizare satisfăcătoare a aspectelor legate de gnoseologie era găsirea unei formule de echilibru între ceea ce reprezintă theologia și oikonomia divină. Teologia are referință la ceea ce se poate spune despre Dumnezeu considerat în El însuși, aspectul iconomic fiind legat de dimensiunea creației lumii și a lucrării de răscumpărare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unei ființe dincolo de ea, a unei ființe inaccesibile. Este meritul lui Dumitru Stăniloae de a atrage atenția asupra faptului că apofatismul bizantin nu se suprapune pe ideea de teologie negativă, pe această cale aducând o corecție interpretărilor care vedeau în gnoseologia bizantină existența unui apofatism radical, în accepțiunea de via negativa, cum este lectura pe care o face Vladimir Lossky sau Christos Yannaras textelor Răsăritului. Stăniloae afirmă că o atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o Realitate Personală, care dă putința înțelegerii, sau mai bine spus a simțământului că față de aceasta raportul este întotdeauna acela al unei comuniuni conștiente. Deci nu este aici cazul unui abandon al cunoașterii raționale în apropierea de telos-ul suprem al gnoseologiei bizantine, întrucât caracterul personal al divinului are o dimensiune încărcată de pozitivitate, ține de tărâmul relației. În ultimă instanță, actul de cunoaștere stă sub o instanță a pozitivității, dar preferabil este termenul de unire celui de cunoaștere, pentru a descrie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ierarhiei. Un motiv constitutiv al scrierilor lui Dionisie Areopagitul, tema ierarhiei, nu era nouă pentru lumea bizantină, căci reprezenta o moștenire vie grație tradițiilor de inspirație neoplatonică. Este însă o manieră de înțelegere și interpretare ce traversează atât ontologia, gnoseologia, etica dar și doctrina socială sau ideologia bizantină în posteritatea lui Dionisie. Autorul cunoscut sub numele de Dionisie Areopagitul, și a cărui identitate și plasare temporală este controversată, este cel care a conturat o înțelegere ierarhică nu doar a organizării
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
că orientarea gândirii germane în direcția formulei kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia inferioară), este urmată de cea a lui Johann Sulzer, care propune două facultăți autonome, der Verstand (intelectul, răspunzător de stiinte, arte mecanice și legi) și das sittliche Gefühl (sentimentul moral, referință principiilor de
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
kantiene, în această temă, se bazează pe considerarea de facultăți adiționale celei intelectuale. Concepția baumgartiană (la rândul ei de sursa wolffiană) a unei facultăți unice, cea cognitivă, ramificata într-o cunoaștere intelectuală (corespunzătoare gnoseologiei superioare) și o cunoaștere sensibilă (reprezentând gnoseologia inferioară), este urmată de cea a lui Johann Sulzer, care propune două facultăți autonome, der Verstand (intelectul, răspunzător de stiinte, arte mecanice și legi) și das sittliche Gefühl (sentimentul moral, referință principiilor de comportament și a artelor frumoase), iar apoi
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la caracterul "nelămurit" al modului intuitiv de cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific artei poetice, în termeni pe care Kant nu a ajuns să-i formuleze însă niciodată la fel de limpede: Mijlocul
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
rolului factorului lingvistic în procesul de cunoaștere nu emite nici un fel de observații nicăieri (din Antropologia, § 38, se desprinde că semnul este doar un custos, un custode al conceptului, un substitut al reprezentării originare a obiectului). O lipsă curioasă a gnoseologiei sale, într-o epocă în care acest aspect nu era deloc necunoscut sau neglijat. (A se vedea, spre exemplu, Silvano Tagliagambe, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ei generică, originară, primordială, era scutită de acea dimensiune spectaculară, care ulterior a împovărat-o cu aspecte mediatice, secularizante. Producerea și consumarea muzicii se săvârșea instantaneu, de către același individ sau colectivități, iar trăirea fenomenului sonor se integra unei ontologii și gnoseologii esențial sincre- tice, sinergetice și sinestezice. Disjuncția protagonist-spectator s-a petrecut odată cu re-poziționarea muzicii dintr-un plan eminamente etici și sacru, traversat de condiția anonimatului, într-unul estetic și profan, cronic paternitar. Pe de altă parte, entropia fenomenului muzical a
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
realul insuportabil și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata, de imagistică absurdului, fertilizează atît existența estetică, cît și cea etică a individului, pregătind, grație negativității sale, plonjarea în pozitivitatea axiologica. Prin desișul corespondentelor antipoetice, prin inextricabilele notații ale sarcasmului, prin opacitatea grotescului suveran, înaintează o
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]