38 matches
-
cu putință .Și să fie în pace sfânta mânăstire Topolnița și toate averile sfintei mânăstiri și vecinii , câți vor fi locuitori împrejurul sfintei mânăstiri, și să fie ertați de birul de miere și de ceară și de stupi și de goștina oilor și a râmătorilor și de împrumuturi de cai domnești și de toate dăjdiile și de mâncătoriile câte sunt peste an în țara domniei mele, de către nimeni bănuială să nu aibă ,ci să fie sfintei mânăstiri de hrană și de
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni, din morile de pe Covurlui și Prut dăruite de Gheorghe Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai evidente, se pare că la rugămintea reprezentanților Sfântului Mormânt. Privilegiul acordat de Mihail Racoviță în septembrie 1704, în care a prevăzut locuitorilor de pe pământul Mănăstirii Cetățuia, pe lângă scutirile de dări și obligația acestora de a-i plăti sfântului locaș, goștina de oi, de moscuri și desetina de stupi. O altă prevedere deosebit de importantă era scutirea de la obligația de a împrumuta domnilor bani, nici mulți, nici puțini, nici măcar la ce nevoie ar veni pământul Moldovei. În mod obișnuit, domnii obligau mănăstirile
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
impunere denumite pecetluituri și să-i așeze din nou în satele lor. Și aceștia aveau să plătească anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p. 36 footnote>. La fel va proceda și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de goștină de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
stiri... Aron Vodă și am iertat-o ca niciodată dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și patru sute de stupi de desetină și cincidzăci de mascuri (porci castrați) de goștină (dare pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și patru sute de stupi de desetină și cincidzăci de mascuri (porci castrați) de goștină (dare pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și la văcăritu cindzăci de vite: vaci, boi și doudzăci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce au avut de la alți luminaț(i) domni ce-au fostu mai înainte de noi, iată că și domniia mea... am miluit printr-acestu hrisov... ca să aibă a scuti... aceste bucate: o mii de stupi la desătină, și optu sute oi la goștină, și vădrăritul pe tot vinitul ce va ieși din opt pogoane de vii, ce are aici la Ieși, și pe cincisprezece pogone ce are la Odobești, cum și pogonăritul pe aceste vii să aibă a-l scuti... Așijdere să aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
primul voievod întâlnit care ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903, mănăstirea, fiind în pragul prăbușirii, va fi demolată. În timp ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de milă și cerșindu... și de la domnie mea să i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la preasfântul... mormânt din Ierusalim... Și iată hotărâm prin acestu hrisov pentru toate bucatele ce se vor afla drepte ale mănăstirii Barnovschii, adecă stupii și oile și vinul ce va ieși din dreptele viile mănăstirii să fie scutite de desetenă, goștină și vădrărit”... De aici înainte i se pune în vedere egumenului să se ferească de anumite fapte. De fapt este un avertisment pe care nu l-am mai întâlnit în alte acte domnești. Iată-l: “Numai și egumenu aceștii mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sau a numi bucate streine cu chip de vicleșug pe numele mănăstirii, căci atunce nu numa că va plăti îndoit după hotărâre ponturilor, ce să va și pedepsi. Pentru care poruncim... slujbașilor ce veț(i) fi cu aceste slujbe: desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții să aveți a urma întocma după cum mai sus s-au arătat”. ― Tare mi se pare că grecii egumeni ai mănăstirilor au făcut afaceri serioase, băgând moșii ale unor boieri în aceeași oală cu cele mănăstirești. ― Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la optu pogoane de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au și sfintele mănăstiri a Ierosalimului”... ― Iată-l, din nou, fiule pe “Constantin Nicolai Mavrocordat v(oe)v(o)d
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor fi drepte a mănăstirilor, și toate oile de goștină, și vădrăritul pe tot vinul ce vor avea drepte din viile mănăstirilor, numai bucate omenești, adecă a altor oameni mănăstirești, cu numele mănăstirilor, să nu se afle, ca să răspundă că au să scutească, că apoi se va strica mila mănăstirilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Alt hrisov de la Grigorie Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu de, și 1.000 de oi goștină, și o mie stupi, și mascuri de disetină, nici odinioară supărare să nu aibă. Așijdere, mai miluiește domnia sa, să aibă a lua în toți anii câte 160 de lei pe anu din vama cea mare domnească, însă giumătate de bani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
situației că „stupii și vinul se făcea buni și mult, că avea noroc bișug”. Cronicarul ce vine cu informații în Pseudo-Enachi Kogălniceanu surprinde prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se plăteau impozite și în natură și în bani, ele se înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o comparație cu situația existentă în Câmpulung și înscrisă în „Tabla vitelor” pe anul 1790. Cei 313 locuitori (capi de familie) dispuneau de 1318 vite mari și 197 vite mici (la o familie reveneau 4 vite mari), iar la Tabla goștinii pe anul 1792 reiese că la 226 locuitori impozabili reveneau 9678 de oi și 1433 de capre <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Academiei, p. 199-203 și 226-229. footnote>. Dacă avem în vedere că la 1774
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1627 (7136), Barnovschi vodă face o nouă danie, mai bogată de această dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si iar, o bucată de loc de satul Negrinților, în ținutul Hotinului. Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25, iar a trei de 15 guldeni, la care se adăuga goștina și deseatina, precum și obligația de a presta 12 zile de muncă în folosul stăpânului de moșie și de a efectua diferite munci în folos public. Leneși și insolenți cu stăpânii lor, țăranii trăiau în colibe mici împrăștiate în cuprinsul satelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ce aveau în vedere interzicerea importului de rachiu din Ucraina și se cerea producerea lui în provincie, reducerea taxelor de export pentru produsele bucovinene și înștiințarea populației asupra dispozițiilor regimului vamal, limitarea dreptului de arendare pentru străini și evrei, desființarea goștinei și a desiatinei, ca dări dăunătoare comerțului 153 etc. Totodată, boierul bucovinean era de părere că interzicerea importului de sare și vin din Moldova și înlocuirea cu produse similare aduse din Transilvania nu putea fi făcută decât cu mare precauție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]