38 matches
-
cu putință .Și să fie în pace sfânta mânăstire Topolnița și toate averile sfintei mânăstiri și vecinii , câți vor fi locuitori împrejurul sfintei mânăstiri, și să fie ertați de birul de miere și de ceară și de stupi și de goștina oilor și a râmătorilor și de împrumuturi de cai domnești și de toate dăjdiile și de mâncătoriile câte sunt peste an în țara domniei mele, de către nimeni bănuială să nu aibă ,ci să fie sfintei mânăstiri de hrană și de
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
6 octombrie 1407 într-un act în care, la Liov, boierii Țării Moldovei reînnoiesc jurământul către regele polonez, Vladislav Iagello, iar printre aceștia este mențonat "„Mihail de la Dorohoiu”". Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar într-o listă de încasări ale goștinei (darea de porci) în 1757. Acesta a apărut ca urmare a decăderii târgului Hârlăului și a creșterii importanței Botoșaniului și a încorporat mare parte din teritoriile fostului ținut al Hârlăului. Pierderiile teritoriale suferite de Moldova în 1775 și în 1812
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și de galbeni, și de taleri, și de lei, și dajdie preutească; așijderea și pe călugărițe să le lase în pace de desetină, de stupi, de goștină, mascuri și alte angăriii câte sunt pe alți mișei în țară" („Surete"..., vol. IV, p. 316), dispoziție față de care Gh. Ghibănescu comentează: „Enumerarea scutirilor pentru preotul și diaconul de la mănăstirea Mesteacăn arată căte dări plăteau preoții către domnie și către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În Descrierea Moldovei din spusele lui Dimitrie Cantemir se înțelege că fumăritul era mai vechi, însă nu era atât de important atunci fiindcă era mai mic. În timpul lui Mihai Racoviță fumăritul devenise obiect de mezat, dat pe seama CochiiVechilor... Gorștina sau goștina era o dabilă pe oi și pe mascuri, pe care visteria o da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiindcă era mai mic. În timpul lui Mihai Racoviță fumăritul devenise obiect de mezat, dat pe seama CochiiVechilor... Gorștina sau goștina era o dabilă pe oi și pe mascuri, pe care visteria o da în antepriză pentru a fi încasată. La început, goștina se lua pentru pășunatul oilor și a porcilor în munții domnești, iar mai apoi a devenit un impozit comun, pentru toate localitățile și pentru toate vitele omului, oriunde ar fi pășunat. Un fel de dare pe capul de animal aflat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopului Sava care a găsit Episcopia „arsă, prădată, fără ogradă, fără casă, fără chilii", neavând nimic, „nici pe dinlăuntru, nici pe dinafara", în afară că menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de acest dascăl de slavonește". Pentru a o ajuta, se spune în „Istoria orașului Iași", p. 295, Domnul scutea Mitropolia de plata văcăritului, de desetină și goștină pentru vitele sale și-i mai dăruia de la vama domnească și câte 160 de lei pe an, jumătate la Paști și jumătate la Crăciun, dar îi cerea Mitropolitului „să se îngrijească de școala slavonească și de cea grecească din orașul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Se plăteau impozite și în natură și în bani, ele se înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o comparație cu situația existentă în Câmpulung și înscrisă în „Tabla vitelor” pe anul 1790. Cei 313 locuitori (capi de familie) dispuneau de 1318 vite mari și 197 vite mici (la o familie reveneau 4 vite mari), iar la Tabla goștinii pe anul 1792 reiese că la 226 locuitori impozabili reveneau 9678 de oi și 1433 de capre <footnote V.T. Stefanelli, Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului, Editura Academiei, p. 199-203 și 226-229. footnote>. Dacă avem în vedere că la 1774
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ora 6½ dejunat cu Elisabeta, apoi plecat la Gara de Nord. Ora 7½ plecarea cu trenul special, cu toată societatea de vânătoare, spre Frătești, acolo la ora 9. Coutouly, Hooriks și Pherekyde în vagon. Plecat în 12 sănii (eu cu Stătescu) spre Goștina pe Dunăre, două ore și jumătate (deși am fost asigurați că durează doar o oră). Ora 12 prima goană, care durează o oră, n-am împușcat nimic. Lupi și vulpi în goană. Apoi mare dejun, care a fost adus acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1627 (7136), Barnovschi vodă face o nouă danie, mai bogată de această dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si iar, satul Munteni, pe Bârlad, în ținutul Vasluiului, și cu vad de moară în apa Bârladului...Si iar, o bucată de loc de satul Negrinților, în ținutul Hotinului. Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25, iar a trei de 15 guldeni, la care se adăuga goștina și deseatina, precum și obligația de a presta 12 zile de muncă în folosul stăpânului de moșie și de a efectua diferite munci în folos public. Leneși și insolenți cu stăpânii lor, țăranii trăiau în colibe mici împrăștiate în cuprinsul satelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ce aveau în vedere interzicerea importului de rachiu din Ucraina și se cerea producerea lui în provincie, reducerea taxelor de export pentru produsele bucovinene și înștiințarea populației asupra dispozițiilor regimului vamal, limitarea dreptului de arendare pentru străini și evrei, desființarea goștinei și a desiatinei, ca dări dăunătoare comerțului 153 etc. Totodată, boierul bucovinean era de părere că interzicerea importului de sare și vin din Moldova și înlocuirea cu produse similare aduse din Transilvania nu putea fi făcută decât cu mare precauție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin dispoziții legale și să li se indice să tindă către o comportare mai cuviincioasă. Boierii, clerul, ca arhiepiscopul, episcopul și stareții mănăstirilor au fost întotdeauna scutiți de oricare fel de contribuție, dar ei trebuie să achite cunoscuta impunere a goștinei și a deseatinei, deși erau scutiți, pe măsura stării și demnității lor, de o anumită cantitate din impunerea pe animale. Astfel, episcopul trebuia să achite impunerile pentru tot ce depășea o mie, boierul pentru tot ce trecea de 800 sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de vreo 25 și a treia de vreo 15 guldeni, alăturat au să împlinească lucrări în fortificațiile de la Bender și la celelalte lucrări publice, în măsura în care cheltuiala depășește pomenitul cuantum al contribuției lor și, în plus, sunt datori să achite impunerea goștinei și a deseatinei. Ca totuși scopul final al noilor Preaînalte organizări să devină apropiat, creșterea impunerilor în primii ani n-ar fi admisibilă, căci se poate face presupunerea sigură că, după aplicarea bine gândită a respectivei măriri, vistieria va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
urmă fiind cea mai indicată. G. Spre liniștirea publicului și pentru a face plebea să înțeleagă întru-totul în privința încălcările sale, conținutul dispozițiilor emise de către Preaînalte locuri, cu privire la vămuire, să fie aduse din când în când la cunoștință publică. H. Darea goștinei și deseatinei ar trebui desființate la această organizare nouă, ca fiind nefavorabile comerțului, spre despăgubirea vistieriei ar trebui găsită altă formă de contribuție și, în cazul că plata acestei impuneri ar trebui totuși menținută, rugămintea generală este ca, din cauza multelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ușor imaginată prin prisma a ceea ce am amintit, în treacăt, până aici. Totodată, petiționarul trebuie să achite pentru oi, porci și stupi de albine o taxă apăsătoare, atât pentru agricultură, cât și pentru el însuși, contribuție cunoscută sub numele de goștina și deseatina și care se ridică de la 5, până la 61/2 kr. pe bucată. Pe lângă acestea, el trebuie să plătească, pentru el și pentru agricultorii săi, impozitul de război. Răul se reproduce la nesfârșit, aceasta este în general soarta lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină de stupi și de goștină de mascuri, precum le scriu și cărțile altor domni”. Vodă îi larg la inimă, dar pune condiția: „numai să aibă ei a sluji la ce vor hi trebele svintei mănăstiri”. Cred că ai băgat de seamă, fiule, câte feluri de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Alt hrisov de la Grigorie Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu de, și 1.000 de oi goștină, și o mie stupi, și mascuri de disetină, nici odinioară supărare să nu aibă. Așijdere, mai miluiește domnia sa, să aibă a lua în toți anii câte 160 de lei pe anu din vama cea mare domnească, însă giumătate de bani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni, din morile de pe Covurlui și Prut dăruite de Gheorghe Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]