53 matches
-
Camere pentru redresoare 150 - 28 20 0,00 Camere pentru acumulatori 100 - 28 20 0,00 Cameră pentru compensatorul sincron 200 - 25 40 0,00 Cameră pentru grup electrogen 200 - 25 40 0,00 Gospodării de cabluri 100 - 28 20 0,00 17. Tipografii Tăiere, gofrare, lucru cu clișee, mașini de tipărit, matrițare 500 750 19 80 0,70 0,60 Sortare hârtie și tipărire manuală 500 750 19 80 0,70 0,60 Setări, litografiere, retușări 1.000 1.500 19 80 0,70 0,70 Controlul culorilor (dacă este cazul) 1.500 2.000
ORDIN nr. 205 din 9 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265149]
-
că reproducerea lor cu imprimantele color din comerț este aproape imposibilă. În plus, prin duze speciale, cerneala color este dispusă variat de-a lungul unei linii; • ștampilele de cauciuc sunt folosite pentru andosarea documentelor sau pentru ștampilarea fotografiilor de pe documente; • gofrarea și laminarea. Gofrarea sau scrierea în relief și laminarea sunt folosite pentru fixarea fotografiilor și marcarea caracterelor pe carduri pentru a scumpi costurile contrafacerilor. Gofrarea poate fi fizică sau prin tehnica laserului pentru fixarea fotografiilor pe documente de identificare; • filigranele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu imprimantele color din comerț este aproape imposibilă. În plus, prin duze speciale, cerneala color este dispusă variat de-a lungul unei linii; • ștampilele de cauciuc sunt folosite pentru andosarea documentelor sau pentru ștampilarea fotografiilor de pe documente; • gofrarea și laminarea. Gofrarea sau scrierea în relief și laminarea sunt folosite pentru fixarea fotografiilor și marcarea caracterelor pe carduri pentru a scumpi costurile contrafacerilor. Gofrarea poate fi fizică sau prin tehnica laserului pentru fixarea fotografiilor pe documente de identificare; • filigranele, tratate într-un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
linii; • ștampilele de cauciuc sunt folosite pentru andosarea documentelor sau pentru ștampilarea fotografiilor de pe documente; • gofrarea și laminarea. Gofrarea sau scrierea în relief și laminarea sunt folosite pentru fixarea fotografiilor și marcarea caracterelor pe carduri pentru a scumpi costurile contrafacerilor. Gofrarea poate fi fizică sau prin tehnica laserului pentru fixarea fotografiilor pe documente de identificare; • filigranele, tratate într-un paragraf anterior, sunt exemple de utilizare a unor elemente speciale pentru protejarea hârtiilor de valoare. Ele sunt zonele transparente sau marcate cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
anatomice și fiziologice induse de virusuri la plante Celulele parazitate de virus au cloroplaste mult mai mici, mai puține și mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și degenerarea floemului. Unii arbori și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
genetic de soi. În ceea ce privește pețiolul frunzei, la soiurile vinifera sunt specifici perii lungi, iar la hibrizi și vițele portaltoi cei scurți și erecți. 1.7. Suprafața limbului frunzei se examinează sub aspectul profilului, ondularea acestuia între nervurile principale și laterale, gofrări și prezența unor denivelări pe partea superioară a sa. În secțiune transversală profilul limbului poate fi: plan (Aramon noir), pliat în formă de V (Rupestris du Lot), involut, cu marginile răsfrânte în sus către fața superioară a limbului (Furmint), revolut
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Alexandria), intensă (nota 7) și foarte intensă (nota 9). 4.7. Pigmentația antocianică a nervurilor pe fața inferioară a limbului (cod OIV 071; UPOV 47; IBPRG 6.1.23.) se fac aceleași determinări ca și în cazul precedent. 4.8. Gofrarea limbului. (cod OIV 072; UPOV 36; IBPRG 6.1.24.) se apreciază în funcție de prezența sau absența unor denivelări ale mezofilului între nervurile 3 și 4. 4.9. Ondularea limbului între nervurile principale sau secundare (cod OIV 073; UPOV 37; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe frunzele tinere, apoi pete mari verzi-deschis, mate, în contrast cu zonele sănătoase care sunt lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect “marmorat”. Transmitere-răspândire.Virusul este răspândit în natură de diferite insecte. Virusul se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, în al cărui
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o parte sau pe ambele fețe. În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă ele, unde bacteria este activă are o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o parte sau pe ambele fețe. În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă ele, unde bacteria este activă are o culoare gălbuie. La soiurile sensibile țesuturile atacate se desprind, frunza apare perforată și pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ardei, tomate, vinete și degețelul lânos. Simptome. Plantele virozate au pe frunzele mozaicate pete de decolorare, ce alternează cu petele verzi. Petele nu au o formă definită și în dreptul lor țesuturile au o creștere mai lentă, din care cauză apar gofrări ale zonelor verzi (fig. 86). Transmitere răspândire.Transmiterea virusului de la plantă la plantă se face prin contactul direct când apar răni mici, prin transmiterea sucului prin răni apărute în timpul prașilelor. Virusul se poate transmite și mecanic de către insectele genului Melanopus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virus prezintă pete de decolorare, de dimensiuni reduse, care se pot uni, formând zone decolorate ce se extind de la vârful frunzei spre bază. În final frunza se îngălbenește rămânând numai zone verzi paralele cu nervurile. La soiurile mai sensibile apare gofrarea limbului frunzelor, deformarea lui, răsucirea în formă de cornet și chiar desfrunzirea înainte de vreme a plantelor. Transmitere-răspândire. Virusul este luat de afide care îl transportă. Sursa de infecție permanentă o constituie culturile de cartof, tutun, tomate și florile de petunie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome clare de arsuri. În perioadele calde ale anului, se observă o ofilire rapidă a frunzișului și chiar pe fructe apar zone de îngălbenire, ce se extind de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Anglia dar s-a răspândit în toate țările cultivatoare de castraveți și din 1985 a fost descrisă și din serele României de I. Pop și A. Jilăveanu. Simptome. Plantele virotice prezintă o decolorare a nervurilor, simptome de mozaic foliar, gofrarea frunzelor și fructe puține dar, fără simptome. Infectarea timpurie a plantelor produce o slabă dezvoltare a lăstarilor fructiferi, apariția de flori și fructe aglomerate în rozete și o îngălbenire generală a plantei. Uneori apar pete decolorate,stelate și chiar fructele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante gazdă fac parte: varza albă, varza roșie și varza de Bruxelles. La aceste plante, simptomele apar ca pete de decolorare urmate de pete brune. Virusul a mai fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe plantele virotice se observă o alternanță de pete colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le corespund pe partea inferioară, adâncituri (fig. 166). La început frunzele au o culoare roșiatică, pentru ca mai târziu acestea să capete o nuanță gălbuie. Frunzele atacate sunt mai mari decât cele sănătoase. Pe partea inferioară, în dreptul porțiunilor bășicate, apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trebuie să fie cultivate separat, iar la recoltarea florilor și a butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. 11.1.2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
publicații periodice. 2222 Alte activități de tipărire Imprimarea cărților, partiturilor muzicale, harților, afișelor, cărților de joc și a altor articole în contul editorilor; timbre poștale, timbre fiscale, bilete de bancă, formulare, albume. Tipărirea cuprinde și reproducerea cu mijloace de multiplicare, gofrări, fotocopieri, termocopiere cât și reproducerea generală prin intermediul calculatoarelor electronice. Excepții: Imprimarea etichetelor din hârtie și carton este cuprinsă în clasa 2125 (Fabricarea altor articole din hârtie și carton). 2223 Legatorie și finisare Activitatea de legatorie și finisare a tipăriturilor. 2224
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
de 45 cm, utilizate pentru decorarea pereților și a plafoanelor, fabricate din material plastic fixat în mod permanent pe un suport dintr-un material, altul decât hârtia, stratul din material plastic fiind decorat în relief (pe fata aparentă) prin granulare, gofrare, colorare, imprimare de motive sau în alt mod. 10 - În sensul pozițiilor 39.20 și 39.21, prin termenii plăci, folii, pelicule, benzi și lame se înțeleg numai plăcile, foliile, benzile și lamele (altele decât cele de la Capitolul 54) și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
ani vechime și celelalte articole de la Capitolul 97. ... 2 - În sensul Capitolului 49, prin termenul imprimat se înțelege de asemenea, reproducerea prin folosirea unei mașini de multiplicat printr-un procedeu comandat de către o mașină de prelucrare automată a datelor, prin gofrare, fotografiere, fotocopiere, termocopiere sau dactilografiere. 3 - Ziarele și publicațiile periodice cartonate sau legate altfel decât în hârtie și colecțiile de ziare sau de publicații periodice care conțin mai multe numere prezentate sub aceeași coperta se clasifică la poziția 49.01
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
pe suprafața unei evidente pe suport hîrtie, de obicei o notă de plată pe care urmează să fie semnată de luare la cunoștința de către utilizator, denumită conform practicii internaționale imprinter voucher, luarea unei amprente, după elementele confecționate în relief prin gofrare/embosare pe fata cardului. 19. Instituție de decontare este bancă de emisiune de monedă în care este descrisă plata sau o persoană juridică care deschide agenților de decontare sau, după caz, direct participanților la decontare conturi prin care au loc
REGULAMENT Nr. 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111739_a_113068]
-
și very timpurii și răcoroase. Atacul se manifestă în culturile de umbelifere de la sfârșitul lunii mai și până la încheierea ciclului de vegetație. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă în special morcovul și păstârnacul, înțepând și sugând sucul celular. Provocă gofrarea frunzelor și strângerea lor în buchete compacte. Plantele atacate nu se mai dezvoltă, rozeta de frunze bazală este puternic gofrată și uneori cu secreții aderente de substrat. La culturile semincere poate cauza dereglări în formarea lăstarilor și bobocilor florali. Măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora, deprecierea petalelor, distrugerea anterelor și polenului, avortarea florilor. Când atacul apare imediat după plantare, mugurii apicali ai tulpinilor se usucă și se produce o înfrățire a bazei tulpinilor. Când atacul se produce în faza de îmbobocire, bobocii nu se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]