122 matches
-
eșecuri suportabile, finalmente o realitate lejeră funcționând pe principiul perfuziei." Prozele vechi și noi De această dată "beneficiem" de alt gen de proză: i-am zis ironică și aluzivă pentru că, încă din titlul volumului de proze scurte semnate de Vasile Gogea semnalele citatului și jocul de oglinzi sunt evidente. Practica intertextului, veche, și acest cuvânt a ajuns să desemneze un clișeu critic. Ideea e să apară la câte cineva vreun sâmbure coagulat de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
intertextului, veche, și acest cuvânt a ajuns să desemneze un clișeu critic. Ideea e să apară la câte cineva vreun sâmbure coagulat de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
desemneze un clișeu critic. Ideea e să apară la câte cineva vreun sâmbure coagulat de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar și un Blanchot anticalofil și cam tot Noul Roman. Lucrurile sunt ținute sub control totuși. Textele au unitate și închegare, și
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
să facă altceva." Găsesc în aceste rânduri, (și renunț la pretențiile de obiectivitate, e un fapt pe care îl intuiesc eu ca atare), un ritm prozastic destul de bun, aproape de "calmul narativ" cel de bună faimă. Există în prozele lui Vasile Gogea o relaxare care îmi place și care face bine, umorul calm și obosit al celui care își duce viața provincial, prin trenuri personale, orașe de munte unde "plouă pe burlane ca o tavă cu cartofi puși la prăjit". E o
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
tovarășilor de pahar. Speranța lui intimă era că, în felul acesta, s-ar putea întâmpla să se aprindă lampa aceea stinsă. Mai reparase el în felul acesta un televizor...". Ar fi fost bine dacă povestirea aceasta haioasă a lui Vasile Gogea n-ar fi devenit în final melodramatică și ruptă de ritm. Umorul scriitorului e constant de-ea lungul tuturor prozelor și uneori realizează pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Sunt și altfel de surprize de valorizare. Lui Cornel Vâlcu i se semnează o poliță în alb (în 5 pagini!), pentru un volum în curs de apariție. Roxana Din beneficiază de 2 pagini, numai pentru activitatea din revistă, cât Vasile Gogea sau Adrian Grănescu, autori cu șapte volume publicate (primul) sau patru (cel de-al doilea). Nu e deloc în regulă. Dicționarul echinoxist al lui Horea Poenar nu lucrează cu nici un fel de scară a valorilor, ci doar cu sentimente de
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
Gheorghe Grigurcu Vasile Gogea e, indiscutabil, una din cele mai frumoase conștiințe civice pe care le avem la ora de față. Intelectual rasat, n-a șovăit a-i îndemna la revoltă anticomunistă pe muncitorii brașoveni, faptă pentru care s-a văzut schingiuit de băieții
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
drept, slujirea istoriei în mers nu e străină acesteia (Jacob Burckhardt a calificat "minunatul spectacol al istoriei" drept "poezie"), dar nu o dată practica expresiei poetice asociată politicii devine gesticulație (prea) amplă de tribun, grandilocventă exhortație. Nimic mai departe de Vasile Gogea decît o atare formulă. Căldura factice e respinsă, dezinvoltura e jugulată în numele unui program sever, al unei discipline care tinde spre concentrare, spre lapidaritatea emblematică a inscripției. Familiarul, proximitatea apar sacrificate în beneficiul tonului refrigerat, al unei distanțări, al unei
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
eșuat, după cum se știe, pe o baricadă ideologică lamentabilă), care, la începutul activității sale, a făcut din "înstrăinare" deviza doctrinei sale asupra poeziei, recomandînd ca ea să fie aplicată prin înlăturarea tuturor motivațiilor consacrate ale unei teme. Rețeta lui Vasile Gogea e cea a prozaismului voit precum o uniformă aplicată grației, menită a o reliefa în contrast: "Să-ți redescoperi durerea/ cum soldatul întors din prizonierat.// Să-ți recunoști suferința/ cum broasca țestoasă plaja.// Să-ți bagi perfuzia în vena ascunsă
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
picioare. Adică amestecul inextricabil al văzutelor și nevăzutelor, unicul fapt ce ar putea îndritui un "sistem al armoniei universale"... Procedeul favorit e aci reducția. La antipodul spectaculosului poeziei "sociale", întemeiate pe o hiperbolă a eului agitat și compact proclamativ, Vasile Gogea cultivă o discreție fin persiflatoare, bizuită pe o comprimare lăuntrică, adică pe o litotă a eului moral. Laconismul îi traducea îndurerata modestie. Restrîngerea, economia sînt imperativele scriiturii d-sale. Idealul poetului îl constituie experimentarea limitei: "Să locuiești la limita ființei
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
subtilitatea ultimă, nec plus ultra: "ŤSuprafața mea de contactť/ cu lumea/ se reduce continuu.// în curînd/ ea nu va fi/ decît un punct.// Atunci/ voi ști/ că a venit vremea/ ultimei propoziții". Chiar dacă nu-și scrie încă "ultima propoziție", Vasile Gogea o aproximează în tiparul poemului ultrascurt, cu alură de haiku: "Călare pe melc/ galopez/ pe colinele verzi/ ale memoriei". Ori: Sunt/ atît de departe/ de casă/ încît/ numai murind/ mă mai pot/ întoarce". în consonanță cu o asemenea strictă încorsetare
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
19-20 de ani. Deja mergeam cu bunicul tău, adică tatăl meu, comerciantul Iosif Hiru, după marfă la București. Ne peste 180 de kilograme, iar la pantofi purta numărul 64. Îl duceam cu „Pakardul” nostru cu care făceam cam opt-nouă chema Gogea Mitu, numele lui de circ, numele adevărat fiind ore. Noaptea rămâneam în capitală. Într-o seară de iunie, neGogu Ștefănescu. Probabil de la Gogea Mitu, uriașul de am dus amândoi la circ, la Obor, în „Târgul Moșilor”. Nimic nu aproape doi
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
iar la pantofi purta numărul 64. Îl duceam cu „Pakardul” nostru cu care făceam cam opt-nouă chema Gogea Mitu, numele lui de circ, numele adevărat fiind ore. Noaptea rămâneam în capitală. Într-o seară de iunie, neGogu Ștefănescu. Probabil de la Gogea Mitu, uriașul de am dus amândoi la circ, la Obor, în „Târgul Moșilor”. Nimic nu aproape doi metri și jumătate care la o masă obișnuită mânca mi-a atras atenția mai mult ca omul-gigant. Cred că avea în jur douăzeci și cinci
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
a rămas acest cuvânt, Goliat de România „gogeamite”care înseamnă un om mare, înalt, o namilă”.. (Mai primite de familia Ștefănescu. târziu am aflat că, de fapt, acest cuvânt vine în limba română În drum spre țară, venind de la Paris, Gogea Mitu a din sârbocroatul „kodzamiti” sau din bulgarul „kodjamiti”). căpătat o puternică răceală din cauza curentului de la geamul Cine își mai aduce oare aminte de Gigantul României? E deschis al compartimentul trenului. Este internat la Spitalul și el un „român de
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
confecționa un costum din opt nu după mult timp. Familia a auzit vestea la radio și a venit în metri de stofă iar încălțămintea și-o făcea numai pe comandă. grabă la București, dar era prea târziu. „Gigantul României” Uriașul Gogea Mitu, pe numele lui real Gogu Ștefănescu, fiul murise. Trupul lui fusese ascuns într-un laborator subteran al lui Gheorghe și al Elenei Ștefănescu, era originar din Mârșani, spitalului și îmbălsămat pentru douăzeci de ani. Și asta din o localitate
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
sa abia împlinise șaisprezece ani, fiind primul din unor americani înstăriți și excentrici. cei unsprezece copii ai familiei Ștefănescu. Mult mai târziu, nepoata gigantului a declarat că, de fapt, A fost un copil minune. Consătenii îi spuneau Mitu al lu’ Gogea Mitu nu a murit de tuberculoză, ci a fost otrăvit, din Goagă și urma să devină celebru, cunoscut în întreaga lume, invidie, de către cei din lumea boxului, pentru a scăpa de datorită staturii lui. La douăzeci de ani avea 2
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
ajunsese deja celebru, prezenta spectacole la Circul de Medicină din Craiova. „Globus” din Monte Carlo. Rupea lanțuri, trăgea cu mare Pe numele lui adevărat Gogu Ștefănescu, Gigantul ușurință de un arc oțelit pe care îl îndrepta, ridica greutăți pe României, Gogea Mitu, la început circar prin târgurile ținute de care un om normal nici nu le putea mișca. sărbători prin România, a ajuns unul dintre cei mai mari și Un mare pugilist al vremii, italianul Umberto Lancia, l-a cunoscuți pugiliști
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
om normal nici nu le putea mișca. sărbători prin România, a ajuns unul dintre cei mai mari și Un mare pugilist al vremii, italianul Umberto Lancia, l-a cunoscuți pugiliști ai lumii și a reprezentat culorile țării noastre atras pe Gogea Mitu în ringul de box. L-a înscris la Școala de pe cele mai vestite ringuri ale Europei, având mereu un loc box din Paris, după care încep marile lui meciuri, avându-l ca fruntaș pe podiumul de premiere. impresar pe
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
având mereu un loc box din Paris, după care încep marile lui meciuri, avându-l ca fruntaș pe podiumul de premiere. impresar pe Lancia. Urmează k.o. după k.o. Îl bate pe italianul Iată un român de mult uitat, GOGEA MITU pe care îl Severio Gizzo, pe românul Pavelescu în prima rundă. Face așezăm cu multă prețuire și recunoștință lângă domnișanul turnee în toată Europa, ultimul meci fiind cu renumitul neamț nostru campion, Nicolae Ogrinjia. Destinele lor au fost Bergam
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
briantină și mi-a dat un pumn de bani. L-am văzut pentru ultima dată. Mai știe cineva de « Omul de fier » Titi Boldescu? Își mai amintește istoria sportului românesc de Nicolae Ogrinja domnișan - dublu campion balcanic la decatlon, de Gogea Mitu, « gigantul României », de « Omul de fier » Titi Boldescu care înzestrat cu o forță nemaiîntâlnită rupea lanțurile cu zale groase, toți, parcă, coborâți din basmele poporului român, cu Feți-Frumoși puternici și Greuceni, înzestrați cu putere pusă în slujba binelui. Oare
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
sînt produse doar de sonorizarea consoanelor surde: goșgogea, gojgogea, gogeamite etc. Gogeamite, variantă foarte răspîndită ("doi gogeamite lideroii", în Zig-zag, 44, 1992, 16), e pus prin etimologie populară în legătură cu numele unui personaj real, care devenise celebru prin înălțimea sa neobișnuită, Gogea Mitu (Mitu Gogea). E însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
de sonorizarea consoanelor surde: goșgogea, gojgogea, gogeamite etc. Gogeamite, variantă foarte răspîndită ("doi gogeamite lideroii", în Zig-zag, 44, 1992, 16), e pus prin etimologie populară în legătură cu numele unui personaj real, care devenise celebru prin înălțimea sa neobișnuită, Gogea Mitu (Mitu Gogea). E însă vorba de o coincidență, sau, mai probabil (îmi lipsesc aici, din păcate, datele documentare necesare unei explicații exacte), de o relație inversă, de transformarea adjectivului într-o poreclă. În tratatele de gramatică, ditai, ditamai, cogeamite etc. sînt cel
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
la Hofheim. Este o publicație care reunește în paginile ei „creații literare și de artă din toate părțile lumii, cu precădere însă din Țară”, așa cum ne anunță colegiul de redacție al revistei format din Andrei Zanca, Eugen D. Popin, Vasile Gogea și Miron Kiropol. Declarația programatică este susținută de prezența în acest număr a unor texte literare semnate de Ana Blandiana, Al. Cistelecan, Dumitru Chioaru, Nicolae Coande, Florina Codreanu, Mircea A. Diaconu, Zorin Diaconescu, Simona Grazia Dima, Dumitru Augustin Doman, Iulian
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2569_a_3894]
-
Butaș Elena, 49 ani l Sauciur Mihai, 80 ani l Tamas Salon, 56 ani l Schnabl Harry, 74 ani l Brîncovean Ilina, 78 ani l Buru Sorin, 55 ani l Alexandru Georgeta, 67 ani l Notigan Grigore, 59 ani l Gogea Mihai, 51 ani l Dolinschi Nicolaie, 51 ani l Putnoki Adalbert, 76 ani l Codrean Silvius, 79 ani l Romon Natașa, 39 ani l Ivanovici Teofil, 80 ani l Ivan Ioan, 78 ani l Uliță Sofia, 84 ani l Schmiedmeiszter
Agenda2006-08-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284778_a_286107]