1,178 matches
-
cine cunoaște, cît de cît biografia lui Coposu), nu ne destabilizați cu bugetul ce-l dețineți" sau, mai rău, " Tu ai stat la dragoste cu Doina Cornea, acum vii în țară și deliberalizezi țara. Ai adunat prin finanțare toți răii, golanii pușcăriașii" - vezi pp. 167-168) sînt subiecte care scot în evidență complexitatea gîndirii și sensibilitatea lui Theodor Cazaban. Partenerul de dialog al lui Cristian Bădiliță este un înțelept care a reușit să învețe, chiar și - sau, mai ales - din propriile sale
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
a se demonstra un statut decăzut în mod public. De obicei, infracționalitatea este una de drept comun, dar adesea funcționează și o infracționalitate politică: în cazul mentalului românesc (fie el manipulat propagandistic sau nu), acuza este de extremă dreaptă. De la golani și derbedei la contrarevoluționari și bande legionare, cei acuzați trec prin mai multe nuanțe infracționale: în toate situațiile, însă, acuzatorii încearcă să anuleze prezumția de nevinovăție. Cazul tipic este și în acest caz felul în care a fost taxat pe
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
în timp ce trecea în revistă, alături de ambasadorul Michael Guest, trupele ce urmau să plece în Afganistan, jurnaliștii din Craiova i-au înmânat ministrului pixurile, urându-i să scrie cu ele cât mai multe drepturi la replică. Să recunoaștem, de la "legitimația de golan"a participanților la Piața Universității, arareori s-a protestat în România cu mai multă grație și cu mai mult umor la gesturile abuzive ale puterii. Dar toate acestea nu reprezintă pentru guvernul de la București decât gesturi fără semnificație. în aroganța
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
Cînd Săptămîna a renăscut în formula mult mai jegoasă a României mari, mă certam cu tot soiul de intelectuali care se hlizeau citind murdăriile publicate despre alții, după rețeta flegmei aruncate pe reverul cui trece pe lîngă o șleahtă de golani. A mai apărut și în esență cinicul cotidian al găinilor violate, cu o funcție demoralizantă chiar mai gravă decît infecțiile publicate în România mare. Puțin cîte puțin, pornind de la tulbureala Revoluției, viziunea degradant securistică a celor care își considerau compatrioții
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
și eu am dat parale să mă distrez. Pînă la urmă, fetița durdulie își eliberează o mînecă și își împarte haina de blugi cu prietena ei, cea cu tenul de lut și ochii de cireși, care tremură de frig. Cîțiva golani, care asistă la spectacol din-afara barierelor, caută să bruieze spectacolul și să-și bată joc de teatrul călător, strigînd ostentativ :”Iisus trăiește”, fără să-și dea seama că ei ar fi cei dezavantajați. Socialismul în chip de schelet De-aici
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul vremii. Compusul nu s-a păstrat, cel
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
să-i dărîme monumentele, tot așa cum se întîmplase și în 1958, după asasinarea regelui Feisal, analiștii au făcut încă un pariu în rasismul lor: cum că mulțimea care năvălise pe străzi nu se compunea din cetățeni conștienți, ci din niște golani, aceiași care devastau palatele dictatorului, băncile și magazinele. Dintr-un supus perfect la dictatură, poporul irakian a devenit în ochii comentatorilor o adunătură de tîlhari. Ideologia a ieșit din nou învingătoare. Impunînd o realitate mincinoasă. Partea proastă este că ideologia
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
viața, sau de actuala lor situație socială. Nesimțirea este, se pare o moștenire genetică și cei care suferă de această boală au același tip de relație cu lumea înconjurătoare, indiferent dacă soarta le-a hărăzit să fie prim-miniștrii sau golani de cartier, oameni de afaceri, moderatori tv, șoferi sau mici găinari. Vorba lui Radu Paraschivescu: "Viața de zi cu zi și experiența curentă dovedesc că nesimțitul nu ocupă un areal bine delimitat. El nu are o grupă de vârstă predilectă
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
În 1919, când apare volumul Calvarul, la Editura universală Alcalay, Liviu Rebreanu avea 34 de ani, era un publicist cunoscut îndeosebi din cronicile de teatru și un prozator puțin creditat și comentat, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii și Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). în 1919 Liviu Rebreanu era creditat ca un nuvelist modest, despre care, până atunci, cele mai riscante aprecieri superlative formulase numai Mihail Dragomirescu. Luând în seamă, pe deasupra, și condițiile nefaste ale războiului, ale
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
scris de Fundoianu a rămas, în schimb, necunoscut până nu de mult, iar autorul său, care se bucura de o anumită apreciere în cercurile filosofice și literare pariziene (publicase, de exemplu, în 1933, foarte originalul și nonconformistul eseu despre Rimbaud golanul (Rimbaud le voyou) și era prezent în câteva reviste de foarte bună ținută intelectuală precum Cahiers du Sud de la Marsilia, era totuși departe de a fi atins cota de popularitate a celui ce fusese numit de Romain Roland, care-l
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
civilizată și, în final, să ducă la dezmembrarea ei. De la acel colț de paradis pe care toți vor să pună mîna, dar noi nu-l vom vinde niciodată, pînă la România pestilențială din scrisorile lui H.-R. Patapievici către ambasadorul golanilor, Al. Paleologu, și din poemele lui Mihail Gălățanu sau Marius Ianuș. Toți au dreptate și toți greșesc. Au dreptate în detalii, dar greșesc în generalizări. Un român nu seamănă cu altul și, citind toate opiniile ajungi, inevitabil, la singura concluzie
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
ordonat poliției degajarea pieții. în ziua de 13 mai, pe la ora patru, forțele de ordine au năvălit cu o incredibilă brutalitate. Cum se potrivește afirmația că polițiștii n-au făcut altceva decât să-i ia la goană pe cei câțiva ,golani" aflați în greva foamei cu spargerea chepengelor de la lifturile blocurilor din zona Universității? Ce rost a avut năvala în blocuri, ce rost bătutul în ușile apartamentelor cu bocancii? Cum stăteam în zonă, am fost martorul acestor fapte. Am văzut cum
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
cale de forțele de ordine sunt cunoscute și, multe din ele dovedite, chiar și penibila diversiune pusă la cale de televiziune. Piața Universității se afla iarăși ocupată, dar nu de foarte multă lume. La un moment dat au venit niște ,golani" care le-au spus ceva celor din piață; n-am putut auzi ce; scurtă vreme după aceea piața s-a golit; unul din protestatari plecând a exclamat: ,Asta-i democrație?". în zona Intercontinentalului n-a mai rămas nimeni! Minerii au
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
prin teroare, alcătuiește o diversiune a unor cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul golanilor, după cum Eugčne Ionesco s-a proclamat academician golan), după care urmează o carieră parlamentară în curs: Providența m-a făcut senator eu nu am nici un merit. Și tot ea a făcut să fiu reales. Cea mai lungă carieră din viața
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul golanilor, după cum Eugčne Ionesco s-a proclamat academician golan), după care urmează o carieră parlamentară în curs: Providența m-a făcut senator eu nu am nici un merit. Și tot ea a făcut să fiu reales. Cea mai lungă carieră din viața mea a fost cea de parlamentar. Toate acestea
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În nu știu ce minister), Întrebându-l: Ce culoare e asta mâ? Diaconu, serios serios, dar cum era să facă opinie separată de”golanii”clasei? răspunde după o vagă ezitare: Roșiatică, domne profesor. La care Crețu a rămas deconcentrat, căci nu se aștepta și de la Diaconu la una ca asta, dar s-a mulțumit numai cu: Roșiatică... inimă roșiatică...Dar cum cât de cât
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
lecția Începea cu: Adică cele o mie de curbe ce duc la Roma. Și Într-adevăr, cei ce ați fost la Roma, mai ales dacă ați luat-o pe națională, prin pasul Futa, știți că așa este. Numai că noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte și fără să-și dea seama, a preluat expresia golanilor, el
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
noi golanii, făceam mișto și traduceam la maniera noastră, adică: “Cele o mie de curve ce merg spre Roma,” Și bietul Gore, când să traducă, l-a luat gura pe dinainte și fără să-și dea seama, a preluat expresia golanilor, el nici măcar nefăcând parte din cei ce vorbau măscării, și a tradus. “Cele o mie de curve ce veneau spre Roma,”. Noi am Înghețat. Domnișoara Puchiu a roșit toată, cred că nici la prima sărutare nu a roșit așa, și
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
policastre,-n așteptarea Păsării Măiastre pe aeroportul Otopeni. Pasărea măiastră Erfor$oan zboară spre grădina lui Io(a)n, unde o așteaptă, cu elan și legitimă mândrie, vechiul clan, să-i confere gradul de colan (de, repet, colan, - iar nu golan) al ordinului Steaua României" etc. Răsvan Popescu, Femeia visurilor, București, Ed. Du Style, 2004 (roman; prezentare pe ultima copertă de Dan Pița). 162 pag. Roman lapidar, plin de dramatism, despre un regizor, Thomas, aflat la apogeul carierei, care face un
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
temperamentale și ține să dea de știre tuturor: „Mi-e gândul spre lume repezit ca un taur./ Inima scurmă vremurile, inima-i una./ Tâmpla-mi zvâcnește mai tare ca tâmplele vremii./ Mă gândesc să sorb din viață ca atâți alți golani,/ dar mă frige până și aburul iute al zemii./ știți, am împlinit optsprezece ani“. Poezia aniversară intră într-un mănuchi de trei piese, cu care Maria Banuș inaugurează o colaborare prolifică la revista „Azi“ (nr. 3-4/mai-iunie 1932), decisă a
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de comicul ce
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
exagerare venită, pesemne, din faptul că jandarmii nu sunt deloc obișnuiți să vadă familiști la proteste. Mai puțin impresionați, alți comentatori au observat că protestatarii sunt în mare parte hipsteri. Că și scăparea lui Iliescu din anii ’90, cu “niște golanii, niște elemente huliganice”, porecla de “hipster” a fost repede însușita de protestatari, iar dacă “Uniți, Salvăm” va rămâne în istorie cu un nume, acesta va fi, cel mai probabil, . Priviți de la distanță, tentația de a vedea protestatarii în alb și
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
că nici macar după ce-a apărut n-a făcut nimeni din redacție opinie separată. Dar cred că avem reprezentări diferite despre ce mai înseamnă azi revista asta. Eu nu-mi mai făceam de mult speranțe în legătură cu ea, iar apariția acestei golanii mi s-a părut o continuare firească a unei tendințe descendente. Legat de ticăloșie, avem aceeași reprezentare, doar că eu nu văd râul așa de mare făcut de textul lui Radu. Cine se uită în gură unuia care zice că
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
s-ar fi apucat s-o desființeze pe Oana, ăia ar fi fost o ticăloșie. Dar așa, mi se pare doar o golănie, o bravada mitocăneasca. Ca Doru Bușcu & Florin Iaru & Cristian Teodorescu & Mircea Dinescu nu zic nimic când un golan înjură o doamnă, abia asta mi se pare deprimant. Dar nici asta nu ține, în dicționarul meu, de ticăloșie, ține doar de bună creștere a fiecăruia și, vorba Oanei, de cum se așază aerul în jurul fiecăruia dintre noi. Dragoș, aici te
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
a însemnat pentru noi apariția prin licee a primelor pixuri cehoslovace multicolore Hardmuth venind să înlocuiască strămoșescul creion cu vârful mereu bont, rupt și ascuțit la loc, și cu celălalt capăt ronțăit între dinți în răstimpul interminabilelor ore de școală. Golanii din fundul clasei aveau acum la îndemână o sarbacană redutabilă, fiindcă pixul se deșuruba dând la iveală o țeavă netedă prin care să lanseze cocoloașe de hârtie sau de pâine mestecate în gură, în glava tunsă chilug a unui coleg
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]