2,459 matches
-
din ce în ce mai ruptă de cultură, iar soclul din granit roșu, adus cîndva tocmai din Suedia, a rămas pustiu, un biet vestigiu al unei epoci încheiate în grabă, știrbit, din loc în loc, fie de intemperiile iernilor succesive, fie de vreo mînă de gospodar căruia-i lipsea, din bătătura sa de prin Giulești, tocmai cîteva plăci de granit roșu de Suedia. într-un singur moment, însă în unul greu, pătruns de un patriotism demn de anvergura umilinței de dinainte, primarul Pădure a înfipt acolo
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Dabela în plină iarnă li se poate reproșa că au decapitat conducerea RADET tocmai într-un moment cînd conducerea ar fi trebuit lăsată în pace pentru a se ocupa de rezolvarea frigului din case. După părerea Cronicarului, și în privința arestărilor gospodarul își face vara sanie și iarna car. Din nefericire, carul politicienilor merge mai bine iarna pe cărarea curățată de o arestare de tip Dabela.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
pe masă, celui mai ieftin și mai uzat populism. Deghizat în Cuza fără barbă, dar bine instruit în ceea ce privește mesajul cu ocaua, telegenicul prefect al capitalei a descălecat prin piețe, ducîn-du-l de căpăstru, printre tarabe, conform așezării administrativo-geografice, chiar pe întîiul gospodar al sectorului de referință. Aici, într-un acces de generozitate pe care doar evangheliile l-ar mai putea, oarecum, concura, apostolii lui Cozmâncă au început să-și agite biciul printre zarafi, să-i binecuvînteze pe suferinzi și să le împartă
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
ce-l oglindește cel mai fidel statul , la mare nevoie și el, așa învelit în anteriul lui Arvinte cum se găsește. Din toate azimuturile i se cer sume ori de se prăbușește piciorul podului lui Traian, ori de-i zboară gospodarului acoperișul. Iar el, el n-are. Cum procedează insul căruia nu-i ajung veniturile, așa cum se întâmplă, în posesia unei plapume de mărimea unei batiste? Firește, n-o va folosi la ștersul nasului, ci se va chirci sub dânsa, de
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
chiar implorat s-o facă (Ťcetește, rogu-teť), pentru că atîta vreme cît acest mecanism funcționează absolut ireproșabil, autorul va exista pur și simplu, iar statutul său nu poate fi pus la îndoială de nimeni". Deslușim aci pe de o parte orgoliul "gospodarului" din Humulești care poftește a i se atesta înfăptuirea literară, în baza căreia pătrunde într-o altă lume, ideală, cea a semnelor, care îi permite a se desprinde de întregul nivelator, iar pe de altă parte - și Mircea Moț ar
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
criticând ceea ce făceau alții. Așa de pildă, se povestește că odată, bunicul și nepotul au plecat la târg să vândă un măgar. La început, mergeau fiecare pe picioarele lor. Până când, din sens contrar, trecu, pe drumul prăfuit, primul grup de gospodari. Bunicul, care încă stătea bine cu urechile, i-a auzit șușotind: "la te uită la ăștia...merg pe jos cu măgarul lângă ei!". Bătrânul, om cu bun-simț și sensibil la părerile poporului, I-a așezat imediat pe nepot în spinarea
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
a abstinenței, corp la corpul ispitei: iată frânturi biografice explicând, întrucâtva, conformația moral-psihologică a unui voievod ce va rămâne în memoria colectivă ca un monument înalt, ascuțit de cruzime omenească. Legendara țeapă (folosită cu succes și de alți domnitori buni gospodari ai moravurilor epocii) pare să fie, la eroul nostru, o echivalare și generalizare, în spațiul public, a unor vechi și intime trăiri: , Primul act sexual, pentru cei virgini (indiferent de sex), nu e decât o bestială tragere în țeapă. Mai
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
Era imposibil să-l ignori. La începuturile sale părea pitoresc și avea în Bacău o popularitate reală. Persoane în al căror discernămînt am încredere mi-l descriau ca pe un tip abil și norocos în afaceri, cu reputație meritată de gospodar tenace. Slăbiciunea lui pentru fotbal îl făcea cu atît mai simpatic , iar anumite gesturi de sprijinitor magnanim al culturii locale, fără să pretindă ode la schimb i-a adus prețuirea multor scriitori care îl descriau ca pe un tip inimos
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
abisal între pămînt și cer, între gravitație și imponderabilitate, între geometrie și disoluție, între mundan și transcendent, între statica agrariană și deambulările pastorale, între pragmatism și idealitate, între contabilitate și mistică, între altele, și altele, și altele. Rigoarea ta de gospodar competent și responsabil, seriozitatea discursului și acuratețea ideilor, care se regăsec, evident, în efortul continuu și sistematic, în exactitatea infinitezimală a desenului, în rigoarea halucinantă a modulărilor, suferă, în mod miraculos, o conversie în opusul lor. Acribia devine aluviune barocă
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
și, spre cinstea ei, noua putere și-a îndeplinit promisiunea fixînd o cotă unică de impozitare de 16% (Toader Paleologu cerea în respectivul articol 20%). De aici încolo însă cred că intrăm pe tărîmul comediei. Parcă-i văd pe bunii gospodari din satele de pe valea Siretului lovindu-și reciproc palmele deasupra capului, ca jucătorii de baschet, cînd se întîlnesc pe ulițele comunei, și gratulîndu-se cu cîte un "yes", la gîndul că în satul lor ar fi apărut, în sfîrșit, un politician
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
astfel încât să sugereze o carabină, apoi se așeză, închise ochii și scoase un sunet care imită împușcătura. «War», repetă. Profesorul porni șovăind spre toaletă și se trezi în ușa bucătăriei. I se făcu rău de la aerul închis.Atingerea delicată a gospodarului îl îndreptă spre baie. Profesorul închise ușa după el, iar când se întoarse, observă în cadă înotând un pește mare. Era viu. Nu-și putea crede ochilor. Se ținea de nasturele de la palton și privea direct în ochiul plat al
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
palton și privea direct în ochiul plat al peștelui de sub apă. Se simți încarcerat de privirea lui. Peștele își mișcă leneș coada. Deasupra cadei erau puse rufe la uscat. Stătu astfel vreun sfert de ceas, neputând să se miște, până când gospodarul neliniștit începu să bată la ușă. El și peștele se priveau ochi în ochi. Era un lucru oribil și totodată plăcut, plin de sens și-n același timp absurd. Peștele era viu, se mișca și rostea cu buzele lui groase
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
primăvară și e frig... Câtă vreme Câtă vreme mai păstrăm în noi vechi icoane, țara de sămânță, mai sperăm că-n ceasul de apoi vom zâmbi pe-o cruce de săpânță. Amintiri Amintiri cu picioare strâmbe ne-ndepărtăm de ele gospodari tăcuți, așteptând telefoanele mute. Și nu mai știm cine am fost, ce am mâncat și ce vom găsi în dulapul cu vreme. Tu erai singură și nu te-am știut noapte căzută în așternutul curat. Mi-am scris cu vorbe
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
clopoței și panglici colorate. Pe stea sunt pictate scene biblice. Pentru a demonstra unitatea mesajului de care aminteam, voi exemplifica prin recitarea cântată din trei zone diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară, parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului, se transferă pe la casele gospodarilor. Îmbrăcați în costume de o inegalabila fantezie, întruchipând cele mai bizare creaturi mitologice, mașcații, însoțiți de muzicanți și numeroși curioși, incep a umple ulițele satelor, stârnind larma și făcând fel de fel de ghidușii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea soluțiilor plastice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pot avea până la 300 de nasturi), fixate pe torace asemănător unei platoșe. Pe cap poartă ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau căciuli negre ornate cu brâuri de mărgele. Tinerii costumați în „frumoși” trebuie să provină din familii de gospodari cu o bună reputație în sat, să aibă un comportament exemplar, un fizic plăcut și să fie dansatori de excepție. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, „frumoșii” apar că nuclee distincte ale cetelor sau că grupuri de sine stătătoare. În momentele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
aduceau mâncarea și prăjiturile (cârnați, friptură de porc, sarmale etc). Fetele despre care se știa că nu primiseră colindători sau urători nu erau invitate sau primite la „bere”. Băieții închiriau pentru petrecere o casă mai mare, de obicei a unui gospodar fruntaș dar, în ultimii ani ai existenței sale, „berea” avea loc la căminul cultural, în localul școlii și, uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
azi în față cu Robert Turcescu, Gabriela Firea sau Cătălin Predoiu, performanța lor în sfera politicii reflectându-se perfect în faptul că... nimeni nu are habar ce-au făcut. Să fi uitat chiar toată lumea că primarul este CEL MAI BUN GOSPODAR DINTR-O LOCALITATE, fie ea și Capitala? Ce-i califică pe oamenii aceștia, în afară de simpatia (sau disperarea de cauză, după caz...) a vreunui șef de partid? Este ziaristul (partizan) un bun administrator de ceva? Este eternul loc doi (și mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
timidă, orgolioasă, încă rezistând chemării brutale a poeziei, încă sperând că se mai poate renunța, pentru o viață domestică, simplă, iresponsabilă. Tu - în ciuda anilor - tânăr până la bășcălie și hohot, bravând Moartea cu câteva pilule în care-ți puseseși credința, perfect gospodar de cuvinte, exhalând vălătucii rotunzi ai ideilor, cu precizie, ca eu să-i prind ca pe niște colaci de salvare, aruncați în Atlantic. Nu bănuiam că voi rămâne închisă în plicurile tale de manufactură proprie, plicurile tale cu buzele strâns
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
persian, să ne spună câte ceva despre rolul important pe care l-a jucat în francmasonerie, ca și în politică (președinte al Senatului), să vorbească mai pe larg despre adevăratele sale credințe și despre mari contemporani pe care i-a cunoscut, gospodarul de la Fălticeni și stăpânul viei și al micului domeniu de la Copou să ne povestească despre cum a intrat în posesia moșiei lui Pamfil Șeicaru de la Ciorogârla, după 1944, ca după aceea, foarte curând, s-o predea statului și să militeze
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
De vom avea-n molohul Sodomei crezământ, Răstoarnă, Doamne, jarul din stele pe pământ. înviere Am tot dormit, Preasfinte, vreo douăzeci de ani, Și m-am trezit cu tâmpla de var pe bolovani. Prietenii, pe-o toartă frățească înșirați, Sunt gospodari cu cărți și oameni așezați. E treapta casei-naltă sau pasul nu-i al meu? Mă uit în calendarul ferestrei și mi-e greu, Să văd un rând de zile scăzând aceleași clipe, Dar fără dimineața-mi cu rouă pe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
ca un mucenic jertfit pentru neamul românesc și întru Hristos. El nu și-a trădat credința. Camarazii de suferință ai lui Valeriu Gafencu au recunoscut în acesta „educația” ireproșabilă a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste de neam. Educația profund creștină pe care i-o imprimă mama sa avea să sădească în
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
profundă, dar care și-au revenit imediat. Domnul Pătra era nepotrivit pentru acel moment: era prea cinstit. Timpului îi trebuia un altfel de om. Ce bine-ar fi fost să fi rămas mai mult timp! Brăila avea nevoie de un gospodar, cum ne arată frântura de gospodărie țărănească păstrată întreagă în inima Domnului Pătra și refăcută în miniatură pe strada Lalelelor în Cazasu a fi cel al cărui portret am încercat să-l schițăm aici. Și am făcut-o și pentru că
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]