2,903 matches
-
Occident, mai cu seamă pe cei din Franța. S-ar putea vorbi, constată Ion Pop, de o, pînă la un punct, "ucenicie pasionată", recognoscibilă la toți sacerdoții avangardei. Scopul lor era de-a construi "viziunea-tip" a suprarealismului, de "derivație "gotică"" și poescă, "romantic-tenebroasă" și chiar baudelairiană. La temelia limbajului poetic în cauză se afla o "stare de a fi", "un fel de-a fi în lume", sub egida maximei disponibilități de receptivitate față de "misterul universal". Dînd o replică tăioasă "gîndirii
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
este nici pro-german, nu doar pentru că personajul său nu trece cealaltă graniță, dar și pentru că o rafinată ironie deconstruiește sistematic imaginea superiorității germane. începînd cu refuzul tatălui comerciant de a pune în vitrina magazinului plăcuța cu mesajul, într-un scris gotic afectat "Nu servim evreii", trecînd prin delimitarea adolescentului de Horde, grupul de copii antrenat pentru a-l servi pe Fürer, pînă la o scenă anecdotică memorabilă. Două mame românce și una armeancă vin în vizită la familia lor și admiră
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
și pe curînd!!! Nego (VAMPIR, cu majusculă) Curioasă soarta acestei cărți poștale cu cei trei regi cu figurile lor aurii ce pot fi văzuți în Domul străvechi... Rinul, umflat, e gata-gata să se reverse, să inunde bordeiul uriaș de piatră, gotic, în care frigul medieval domnește încă și în toiul celor mai călduroase zile ale verii. Totdeauna pe Nego l-am certat pentru incapacitatea lui de a face, de a scrie, în mod real, sau adevărat, o corespondență, tot timpul fiind
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
îmi plăceau aventurile acestor personaje, încât am început să le inventez unele noi. Se pare că inițiativa mea nu i-a entuziasmat pe părinți, în orice caz, au încercat să mă abstragă cu vechi cărți în limba germană, cu caractere gotice și cu litografii, moștenite de la bunicul. Toate acestea mi le-a amintit acum închisoarea, într-un mod slugarnic și malițios. Locuiam atunci în apropiere de Piața Pușkin, într-o veche casă de lemn, tipică pentru Moscova, cu două nivele și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
de constructor, dar și printr-un fel de mistică neprotocolară și de pioșenie greoaie, el este un sculptor romanic - un poet al materiei grele și al formelor abia întrezărite, pe a căror fundație urmează să se ridice angulozitățile și broderiile gotice. Deși, în ordine cronologică, cel mai tînăr din marea noastră galerie de sculptori, în perspectiva cronologiei formelor Apostu este cel mai bătrîn, este de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
Vargas sau Vicente Fernandez și unde mâncarea picantă este servită cu faimoasele turte de porumb tacos și o băutură tradițională, tequila sau pulque. Apoi Zocalo, nume popular al Pieții Constituției, spațiu central dominat de Catedrala orașului, construcție ce combină stilul gotic, renascentist, manierist, baroc și neoclasic. Tot aici se află și prima Universitate din America, fondată în 1551, Curtea de Justiție și Palatul Național, împodobit cu picturi de Diego Rivera. Traficul este inimaginabil, se circulă în autobuze, mașini, taxiuri - mici Volkswagen-uri
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
absurdul modern al subiectivității transcendentale, revoltată, în mod sisific, ca la Camus, în fața lumii incomprehensibile, va fi tot mai mult înlocuit la Ionesco prin coliziunea postmodernă, de tip parodic, a tragicului cu comicul, cu fantasticul oniric, cu miraculosul suprarealist, melodramaticul, goticul și sublimul postmodern". Oare are dreptate autoarea noastră? Henri Gouhier, citat de d-sa, asociază, în volumul Le théâtre et l^existence (1991), conceptul de absurditate nu cu iraționalul care ar implica lipsa explicației, ci cu neraționalul dat de absența
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
se relaxeze... să citească în voie. Pe plajă, un bărbat tînăr citește o carte a lui Denis Delettant. O tînără citește la rîndul ei de cîteva ore bune și cu greu reușesc să descifrez numele de pe coperta întunecată, cu desene gotice: Poe. Se citesc foarte multe reviste, bineînțeles. În Vama Veche se găsesc toate și chiar și cîteva ziare, dimineața. De asemenea, în fața complexului Bibi, există un cort pe care scrie Humanitas și în care se văd teancuri de cărți, dar
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
personaj ciudat. Nu l-aș fi observat dacă am fi avut verde la semafor. Are o cămașă albă, cu mînecile suflecate, niște pantaloni negri, prăfuiți și peticiți, lăsați bine pe niște pantofi scîlciați. Imaginea personajului pare coborîtă dintr-un tablou gotic. Pe cap ține, într-un echilibru perfect, un teanc masiv de ziare, învelite în folie de plastic (să nu le plouă, la o adică), de care nu se sinchisește cîtuși de puțin. Deși presupun că ar trebui să le vîndă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
mult decît atît, amplasarea specială a unui text fundamental poate fixa definitiv, în conștiința privitorului, o punere în scenă, imaginea imprimîndu-se cea dintîi în memorie. Așadar, ne aflăm în sala tronului majestății sale, Bérenger I. O "sală oarecum ruinată, oarecum gotică", indică autorul. Nimic nu e prea vesel pe-aici. Mai degrabă straniu. Oricum, auster. Pereții vopsiți în negru, cu golurile pentru ferești zidite. Spectatorii, distribuiți neregulat, printre coloane, în șiruri scurte sau lungi, cocoțați la balcon pot fi oricînd asimilați
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
și stînjenei țîșneau din gura mea./ Sub luna de smoală pluteau palatele/ ca niște vulturi negri cu pliscul prins în dantelă./ Nu știu nici acum dacă era o vestire ori o năpastă de seamă./ Bancherii rîvneau să-ți atingă încheieturile gotice/ sau să-ți cumpere o șuviță de păr./ Mă lăsai îmblînzit lîngă ceafa ca o Capelă Sixtină,/ cu tatuaje ce se învălmășeau,/ mireasma ta era de sepie venețiană/ cu zece mii de mîini și picioare-n satin./ Roșu-ți era părul
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
forță expiatoare a mărturiilor în piatră e de natură paideică. Și, într-adevăr, cum spunea cineva, el va avea mîndria că, la capătul unei vieți să poată cu dreptate afirmă că a scăpat de tîrnăcopul nepricepuților nenumărate vestigii române și gotice de pe pămîntul Franței. Dar cine crede că zelul sau ateu l-a făcut pe Mérimée să-i condamne și pe catolici și pe protestanți se înșală. Mărturia ne-o aduce imaginea lui Ambroise, Paré că un taumaturg gata să intervină
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate - ca pântecele matern - este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în vara
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
ŤCrinii cresc în empireuť. Tînărul a părut foarte satisfăcut. Atunci mi-am permis să-i pun și eu o chestiune-test: Unde trăiesc corbii? Iar tînărul mi-a dat un răspuns care m-a umplut de mulțumire: Corbii trăiesc în epopeea gotică, unde sînt multe cadavre pe cîmpuri." La ce să rămîi mizantrop? Dacă nu vezi că, pentru optimist, domnul profesor, companionul de colocvii se cheamă, hélas, tovarăș, zici, pe bună dreptate, că stilul nu suferă mult. Și, poate, nici părerile: "Un
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
în desenele animate - mocnește un subconștient extrem de violent, dar povestea lui Lewis Carroll e cel mai bun exemplu, dacă nu chiar o frescă a acestuia. Citită din perspectiva adultului, te simți la mila unui arbitrar haotic și crud, aproape de romanul gotic (o fetiță căreia e cît pe ce să i se taie capul nu mai pare brusc atît de amuzant). Exact această senzație transpiră din filmul lui Gilliam. Avertisment: e greu să treci de ea din prima, pelicula merită clar cel
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
aveau funcție de redempțiune, exact contrariul celei din Tideland. Filmările sînt însă sută la sută Gilliam. Operatorul de imagine Nicola Pecorini surprinde cu atenție extinderea Wonderland-ului din interiorul casei părăsite către lanurile de grîu, iar lumina solară abundentă devine contraponderea atmosferei gotice. Iar ca să vă dați seama cît de accentuată este, gîndiți-vă doar că salvarea fetiței se produce printr-un accident feroviar de proporții. Chiar dacă m-am limitat la a scrie doar despre două, selecția peliculelor merită caracterizată în cel puțin tot
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
de constructor, dar și printr-un fel de mistică neprotocolară și de pioșenie greoaie, el este un sculptor romanic - un poet al materiei grele și al formelor abia întrezărite, pe a căror fundație urmează să se ridice angulozitățile și broderiile gotice. Deși, în ordine cronologică, cel mai tînăr din marea noastră galerie de sculptori, în perspectiva cronologiei formelor Apostu este cel mai bătrîn, este de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
prefețe, de 34 de pagini) este Dl Dumitru Ioncică, directorul Editurii Uranus/ EU. Referenți științifici: Gabriel Gheorghe și Dr. Mircea Chelaru. Traducerea celor trei tronsoane ale cărții aparține doamnelor: Rodica-Adelina Locusteanu (Anexă la volumul al doilea sau ISTORIE GETICĂ SAU GOTICĂ); Ana-Maria Moraru (Apendice la volumul al doilea adică PARALIPOMENE LA FAPTELE GETICE SAU GOTICE sau FAPTELE DACO-GETO-NORMANDE); Paula Voicu (Apendice la volumul al doilea sau FAPTE VIZIGOTICE, urmat de Discurs despre arhitectura gotică). Textele în limba engleză sunt traduse de
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
științifici: Gabriel Gheorghe și Dr. Mircea Chelaru. Traducerea celor trei tronsoane ale cărții aparține doamnelor: Rodica-Adelina Locusteanu (Anexă la volumul al doilea sau ISTORIE GETICĂ SAU GOTICĂ); Ana-Maria Moraru (Apendice la volumul al doilea adică PARALIPOMENE LA FAPTELE GETICE SAU GOTICE sau FAPTELE DACO-GETO-NORMANDE); Paula Voicu (Apendice la volumul al doilea sau FAPTE VIZIGOTICE, urmat de Discurs despre arhitectura gotică). Textele în limba engleză sunt traduse de Mihaela Chițac, iar cele din latină - de Sorana Man. Toate textele publicate - acum, în
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
volumul al doilea sau ISTORIE GETICĂ SAU GOTICĂ); Ana-Maria Moraru (Apendice la volumul al doilea adică PARALIPOMENE LA FAPTELE GETICE SAU GOTICE sau FAPTELE DACO-GETO-NORMANDE); Paula Voicu (Apendice la volumul al doilea sau FAPTE VIZIGOTICE, urmat de Discurs despre arhitectura gotică). Textele în limba engleză sunt traduse de Mihaela Chițac, iar cele din latină - de Sorana Man. Toate textele publicate - acum, în premieră absolută în România, după mai mult de 160 (o sută șaizeci) de ani de la ediția princeps din Italia
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
include și o vastă exegeză referitoare la Codul Diplomatic Longobard. ,,Comentator inspirat al biografiei și al operei lui Dante” - subliniază Dumitru Ioncică, în prefața sa -, Carlo Troya este recunoscut și ca ,,autor al unui erudit și substanțial Discurs despre arhitectura gotică”. După ce precizează segmentele selectate - pentru volumul în română Argumente pentru rescrierea istoriei europene. Despre istoria și arhitectura geto-goților -, editorul afirmă cât se poate de răspicat: ,,Carlo Troya demontează cea mai mare eroare a istoriei antice”, eroare pricinuită de Tacit și
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
În vuietul confuz, în întunericul analfabet, am încercat să desenăm foarte tăcuți și abia pâlpâind, un cerc. Nu-i va fi ușor. Ne doare, de pe acum, sufletul. A R L E S I A N A Ca arcurile din bolțile gotice, de piatră, e-ncovoiată și ea. Singură. Împinge încet, pe masa altarului, spre picioare însângerate, o roșie lumânare stinsă. Curbat e acum, aplecat spre nu știu unde, și foarte greu de desenat, și gândul meu. Afară, în scuarul cu-asfalt lepros, o
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3460_a_4785]
-
vă fie teamă. Acum nu, nu voi urlă. Din când în când mai trebuie să arătăm și puțin respect pentru Ordinea Universală. point d’orgue Străduințe mari, pe când intrăm, dimineața, în Catedrală Saint-Pierre din Geneva, ale sunetelor izbucnite spre bolțile gotice să se limpezească în linii, triunghiuri, cristale, - câtă sudoare sub bolovanii urcați, recăzuți, împinși iarăși, de Sisiful orgii! Iată, așadar, inevitabilă metaforă prestigioasa, în spațiul gol, cu masa altarului pustie, în fața doar cu-o psaltire deschisă pe un stativ, ca
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
moralist. Prima reacție a călătorului care abia împlinise 39 de ani față de Germania (pe-atunci RFG) este una de refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V.P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
cartea lui Hahn se referă la omisiunea lui (de neînțeles, pentru mine) de a recurge (sau măcar de a menționa en passant) la lucrarea atât de profund înrudită cu propria lui carte - și anume, influentul studiu al lui Erwin Panofsky Gothic Architecture and Scholasticism (prima ediție: 1951). Aici Panowsky urmărește îndeaproape relația dintre evoluția gândirii scolastice și maturizarea arhitecturii gotice în timpul evului mediu târziu (ambele fiind marcate, în opinia lui, de același “mental habit”), o relație pe baza căreia s-ar
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]