224 matches
-
Am vizitat această țară În memoria tatălui meu, a consătenilor mei din generația lui și a tuturor agricultorilor români, care făceau parte din „Grânarul Europei”, și care atunci când s au introdus „secerător-legătorile automate” În perioada interbelică, cumpărau „sfoara de Manila”. Și astăzi Philippine este primul exportator de „rafie” din lume. Philippine, o țară de numai 299.000 km², inclusiv apa, care reprezintă 61%, cu
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
romantic infuzat cu naturalism care-și dă măsura talentului în realismul de o factură aparte din centenara nuvelă Hagi-Tudose ( 1903), ci și pe virtualul pictor încurajat de N. Grigorescu însuși, pe idolul din tinerețe al lui Iorga, pe fiul căruțașului "grînar" din mahalaua Delea Nouă care, ajuns primar al Bucureștilor, desființează tramcarul de mila cailor. Și last but not least pe toți "paradigmii săi imaginativi", atît de transparenți în Trubadurul, Bursierul, Liniște ori A doua conștiință.
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
2. Frasimob S.R.L.; 3. Ampanest S.R.L. Întreprinderi mici 1. Arthema S.R.L.; 2. Ecco-Romina S.R.L.; 3. Darcov-Glaf S.R.L. Întreprinderi mijlocii 1. Gammet 2000 S.R.L.; 2. Agache S.R.L.; 3. Greenforest S.R.L. INDUSTRIA ALIMENTARĂ Microîntreprinderi 1. Punto-Bighi S.R.L.; 2. Yaele Impex S.R.L.; 3. Grânarul S.R.L. Întreprinderi mici 1. Mărgărita S.R.L.; 2. Par-Gramin S.R.L.; 3. L.S. Marlen S.R.L. Întreprinderi mijlocii 1. Antarctica Ș.A.; 2. Ardelean Adrian Company S.R.L.; 3. Codrina S.R.L. Întreprinderi mari 1. Bega Pam Ș.A. INDUSTRIA BĂUTURILOR ȘI A TUTUNULUI Microîntreprinderi 1. Genial
Agenda2003-39-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281510_a_282839]
-
situează pe locul I pe țară într-un clasament al județelor producătoare de cereale, realizând 20% din producția totală de grâu din România; producția medie a fost de 3 290 kg/ha, peste media pe țară. Timișul rămâne în continuare „grânarul țării“, aceasta a fost concluzia desprinsă cu ocazia serbării „Zilei grâului“. Manifestarea - ajunsă la ediția a treia - a fost organizată de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș în data de 30 iulie, în sala de protocol a Bazei de
Agenda2003-31-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281305_a_282634]
-
ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și păgubitoare de mari importatori (cum spuneam, importăm pe bani împrumutați peste 60% din alimentele de bază), noi care în perioada interbelică eram grânarul Europei (hrăneam peste 100 de milioane de oameni), ci dimpotrivă, după acoperirea necesarului intern, ne-am fi creat însemnate disponibilități pentru export. Automat acest lucru ar fi antrenat o bună stabilitate a prețurilor (prin extensie a balanței externe), totodată o
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
matrimonial, în care s-a născut Poetul. Fotografii cu Lorca-copil la 6 ani: băiețelul, frumușel foc, se vede că făcea parte dintr-o familie înstărită; era elegant, îngrijit îmbrăcat, singurul puști cu pălărie. * La etaj, unde pe vremea poetului era grânarul, sunt găzduite azi expoziții. Ce văd? Costume realizate de scenografa portoricană Gloria Saéz în 1978, când a avut loc premiera mondială a piesei El público în Puerto Rico, fiindcă în Spania piesa aceasta s-a jucat abia în 1981. Modernitatea piesei
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
oglinzi din luciul privirii sau reflectarea sinelui prin geamul de vise! Citește-mă peste perdeaua de tăcere, peste cortul cuvintelor sau cureaua de temeri ce-mi înfășoară miezul! Privește ploaia ce udă pământul întrebărilor ascunse! Din semințe va încolți viitorul grânarului. Imi plac la nebunie atingerile tale pe fiecare filă, cu mierea mângâierii prelingându-mi-se-n coșul pieptului, cu sunete răspândite-n mine ca-ntr-un amfiteatru al marilor spectacole. Îmi place la nebunie să mă cauți printre litere, să mă colinzi nesfârșit
LECTURĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380208_a_381537]
-
de pasionată implicare a ființei umane pentru o răsplată insignifiantă? - Nu de puține ori am întâlnit compozitori care ar plăti oricât numai să-și câștige o notorietate internațională. Prin urmare, recompensa materială nu reprezintă totul. Cum stau lucrurile aici în "grânarul Americii" care este Illinois-ul? - în general sunt un peregrin. Mă mișc foarte mult, atât în calitate de compozitor (pentru a fi prezent la restituirile lucrărilor mele), cât și în ipostaza de pianist (pentru a interpreta lucrările altora), așa încât am ocazia de a
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
nou plan în care se solicită o industrializare masivă a economiei românești, cu accentul pe industria siderurgica, precum și a dezvoltării unei industrii complexe a construcțiilor de mașini.209 Prin această, Dej intenționa să facă astfel încât România să nu mai fie grânarul țărilor din CAER și să urmeze calea independenței economice, prin industrializare și relații comerciale cu țările din Occident. Dar pentru a putea pune în aplicare planul privind industrializarea era nevoie de o bază energetică, singura care putea susține acest ambițios
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
etniilor miao și tujia, care au un pronunțat caracter specific culturii acestora. Casele în stil miao, numite "diaojiaolou", sunt de lemn și au două-trei etaje, fiind construite pe pantele muntelui. Ultimul etaj are o înălțime joasă și joacă rolul de grânar, iar spațiul din spatele casei, care are o parte în pământ, este amenajat pentru vite sau ca depozit. În nordul Chinei, în regiunile situate în bazinul superior și mijlociu al Fluviului Galben și în Podișul de Loess, populația a săpat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
consemnată în statistica vremii, oferea un orizont searbăd frumoaselor cu destin de vestală. Sacrificiul lor avea să le zeifice, pășind din viață în tărâmul inefabil al mitului, atrăgând după sine belșugul perpetuu care va fi înălțat orașul la rangul de grânar al lumii. Vasele erau monoxile, bărci săpate dintr-un singur trunchi, dar de stejar, boante la provă și la pupă, legate câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
calorii și doar 5,5 grame de grăsime. Se pare că nimeni nu s-a gândit cum ar fi ca în loc să începem să mâncăm insecte,să se eficientizeze agricultură la nivel mondial.Nu degeaba România se numea în epoca comunistă „grânarul Europei”.Numai țara noastră ar putea hrăni peste 80 de milioane de locuitori ai planetei,asta dacă cele 9 milioane de teren lăsat pârloaga acum,ar fi lucrat.
UE vrea să ne convingă să introducem în meniu și insecte by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56219_a_57544]
-
-și numi soția de două ori la fel, și-n aceasta era de o nemaipomenită inventivitate. în câte feluri nu i se adresase! „Hulubaș”, „porumbiță”, „șceptrulețul meu scump”, „toiegel drag”, „sultănică, „spahiuța mea”, „fumăritul meu”, „tunulețu’ lu’ tata”, „firmănel iubit”, „grânar”, „tribuțel” etc, etc. — Deja plecăm? - se trezi Ruxăndrița, întinzându-se fermecător. Păi cât ai domnit? — Șapte luni, pașalâca lu’ tata - răspunse rușinat Vodă. — Mi-ai făgăduit c-ai să domnești doi ani - se îmbufnă Ruxăndrița - și uite unde-ai ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era transportat cu căruțele pân la portul dunărean Galați. Convoaiele de care încărcate cu cereale au mers pe firul apelor până la Galați, an după an, până la începutul secolului al XXlea contribuind la „instalarea” mitului că șările Române, apoi România, erau grânarul Europei. Deschiderea piețelor Europei pentru produsele românești a determinat pe proprietarii de pământ să renunțe la sistemul vechi de folosire a moșiei și să se transforme în proprietari deplini, de tip capitalist, ceea ce s-a și realizat prin Regulamentul Organic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului intern redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lume. Avem o rețea hidrografică și un pământ bogat, atât prin zăcămintele ascunse în interiorul său cât și prin cele de la suprafața sa. România este țara care are (avea) toate felurile de aur: aurul negru (petrolul), aurul verde (pădurile), aurul galben (grânarul Europei), aurul ca metal prețios și... sufletul de aur al românilor, veseli, harnici și ospitalieri. Trebuie să fim mândri că ne-am născut în acest areal ca spațiul al dumnezeirii cu care am fost înzestrați și binecuvântați. Am colindat patria
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
în ode în cor de dor în plângeri de jale în priviri pe hartă te plâng țara mea toată plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
Acasă > Poezie > Imagini > ROMÂNIA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului ROMÂNIA când vii dinspre răsărit îți închipui că țara aceasta este o imensă câmpie din al carui grânar ai putea hrăni lumea peste un timp privirea îți urca pe dealuri domoale pătate în culori nuanțate unde calmul anotimpurilor veghează veșnicia de la începuturi în zare cresc munții pe sus pătați de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
ba de cea a vânturilor și nămeților... Nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama că cea mai mare bogăție a României este pământul așa cum ni l-a dat Dumnezeu, pământ bun de uns pe pâine în faimoasele noastre grânare din perioada interbelică, și că agricultura este magica pârghie prin care românii se pot sălta din mizerie, îndeosebi dacă tot mai mulți dintre ei se vor axa pe producerea de alimente ecologice, nu doar pentru consumul intern (sursă garantată de
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
suntem o societate pornită pe un instinct deviat, o societate aptă să-și autodetermine propria eșuare. Suntem o societate care ne închidem binefăcătorii, suntem o societate care înfrânăm lucrările de bine dar ungem combina care rade până la pământ belșugul, pentru grânarul samsarilor. Așteptăm Crăciunul! Va sosi cu efecte fabuloase de decor stradal galant, o mare gură care înghite buget pentru multe instalații refolosibile, din anii trecuți. Va sosi cu lumini, bucurii, colinde și mari inegalități. Ce mulți români nu vor avea
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
cei care au resursele financiare suficiente pentru a le cumpăra. Românul înțelept va cumpăra tot de la țăranul său, marfa pe care o are așa cum o are acesta, fiind sigur că nu este imbibată cu insecticide. Țara noastră a fost cîndva grînarul Europei, iar azi a fost adusă în situația de a importa aproape tot necesarul. Țăranul român este complet uitat în aceste timpuri de criză, nefiind ajutat nici măcar să supravețuiască, în timp ce nivelul salarial al politicienilor este menținut la același nivel cu
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
hypermarket-urilor noastre, aceleași care actioneaza și pe piată maghiară; aici este și vina autorităților că nu sancționează dur aceste abateri. Un alt motiv pentru care la noi mâncarea este mai scumpă este și revin aici, faptul că în România, altatada grânar al Europei, nu se mai produc nici macar legume sau fructe; importam 80 % din mâncare, astfel încât depindem pe langă lăcomia hypermarket-urilor, si de fluctuația monedei naționale în raport cu euro; iar aceasta volatilitate este mare pentru că repet, noi nu avem o producție națională
ROMÂNIA IN VIZIUNEA CELUI MAI TANAR SENATOR. INTERVIU CU AVOCATUL IULIAN URBAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355985_a_357314]
-
colosală"pentru statul român (?!). După un "complex studiu de fezabilitate", cu începere din anul 1990, două dintre cele mai importante concerne din S.U.A. și din lume în domeniul produselor agricole fac o propunere României... Aceeași Românie care era odată denumită "grânarul Europei". Chipurile, după 50 de ani țara noastră putea să-și reia locul binemeritat pe piața cerealieră mondială. Concret: companiile americane J.I. Case și Valmont Industries concep un proiect ce trebuia să ducă la modernizarea și ridicarea agriculturii românești la
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Pe vremea domnitorilor, țărani, săraci sau gospodari (chiaburi) care, ducând o gospodărie de subzistență, abia produceau cele necesare traiului propriei familii erau proprietari ai aproape jumătate din pământul arabil. Cealaltă jumătate, exploatată corect de marii proprietari (moșierii) se constituia în „grânarul Europei” și hrănea orașele țării și aproape întregul continent. Pe vremea moșierilor nu era posibilă asocierea micilor proprietari de pământ de cât sub auspiciile cruntei exploatări sub imperiul Austriaco-ungar. În Transilvania toți chiaburi de altă „culoare etnică” s-au întovărășit
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]