28 matches
-
roz, vă provoc să ne povestiți despre cele mai importante făpturi feminine din viața voastră. Suntem mai mult decât convinse că lista voastră nu se rezumă la fetele care prezintă știrile sportive la televizor. O FLOARE ȘI-O ARMATĂ DE GRĂDINĂRESE Mânca-l-ar mama (și mamaie) de ghiocel! Tatăl meu are 53 de ani și câteva femei importante-n viața lui. Ia ghiciți, de exemplu, cum îl numește bunică-mea. Sau mai bine vă zic eu, că e destul de greu
O floare și-o armată de grădinărese by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18623_a_19948]
-
o familie lexicală. Notă: bun - bunic - străbunic cuv. de bază- radical - radical muncă(cuv. de bază) - muncitor ( radical) c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/și al sufixelor lexicale: Exemple: grădină - cuvânt de bază grădinar - grădin + suf. -ar grădinăreasa - grădin + suf.-areasa grădinăresc - grădin + suf.-aresc grădinărit - grădin + suf.arit grădiniță - grădin + suf. -iță pădure - pădurar - pădurice - păduros - (a) împăduri - (a) reîmpăduri
Familie lexicală () [Corola-website/Science/329296_a_330625]
-
plan profesional, în 1917 fondînd Hogarth Press, care ulterior a tipărit romanele Virginiei împreună cu operele lui T.S. Eliot, Laurens van der Post, și alții. Etosul Grupului Bloomsbury nu încuraja taboorile sexuale, și în 1922, Virginia a întîlnit-o pe scriitoarea și grădinăreasa Vita Sackvile-West, soția lui Harold Nicolson. După un început nesigur, ele au avut o relație sexuală care a durat de-a lungul anilor 1920. În 1928, Woolf a prezentat-o pe Sackvile-West în "Orlando", o fantastică biografie în care viața
Virginia Woolf () [Corola-website/Science/297969_a_299298]
-
fetele astea, mi-am exprimat admirația, când a trecut un grup de tinere îmbrăcate în fuste colorate, cu șorțulețe cu volănașe și cu bluze cu mâneci scurte, bufante, legate cu panglicuțe, purtând buchete de flori și dansând în timp ce mergeau. ─ Reprezintă grădinăresele și florăresele. Treceau și autovehicole pe a căror platformă se arătau diferite etape ale obținerii vinului, coșurilor împletite, tricotajelor, etc. Fiecare grup avea muzica lui. Am rămas uluită în fața unei puzderii de culori, de forme, de cântece, de dansuri. Nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Bucuta, Ion Barbu, Tudor Vianu, Vintilă-Rusu Sirianu, Ion Luca Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Mironescu, ce se apropie cu panerul de trandafiri sub braț. Pălăria veche de pai îi atârnă neglijent pe spate, prinsă cu o panglică de catifea care îi apasă gâtul alb și plin, umerii îi ies dezgoliți din bluza decoltată de grădinăreasă, au diable !, iarăși se crede la un bal paré ! Și ce zâmbet conspirativ ! Nimic nu te enervează pe lume mai mult decât imprudențele inutile ! Doar există soluții raționale pentru orișice lucru ! Și în loc a te pofti în casă și a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mosafir care să mă inoportuneze. De la peron, privirea îmi alunecă firesc spre grădină și deodată fac ochii mari, apoi mă strâmb, nemulțumit. Cum ? ! Da, este chiar ea, chiar Sophie, cu toate că abia am recunoscut-o ! Parcă s-ar fi travestit în grădinăreasă ! Nu s-ar putea spune că o asemenea ținută ostentativă, ca de carnaval, ar fi pe gustul meu ! în primii ani era atât de stăruitoare să știe ce anume nu agreez la toaletele, la pălăriile ei ! La felul cum conversează
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Așa că am mers și am făcut-o. Arătam galbenă ca ceara în oglindă și picioarele îmi tremurau cum îmi tremură după ce vărs, totdeauna, dar n-am mai avut timp să-mi refac pieptănătura și fardul, așa că eram chiar ca o grădinăreasă sadea : în perfectă consonanță cu costumul. Am ieșit iar în grădină pe intrarea din spate, furtunul tot așa curgea, dar am renunțat să-l închid în vreun fel, că nu mai aveam vreme. Dacă îi trecea cumva prin minte să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ci doar l-am invitat să-i arăt noul sort de trandafiri din grădină. Am simțit că este dezamăgit, așteptându-se desigur la altceva din partea mea, dar am pășit înaintea lui cum se cuvenea, doar ușor legănându-mă, ca o grădinăreasă. Știam cum îmi este încolăcită pe ceafă coada blondă și că am un grain de beauté pe gât, care desigur se vedea în această poziție, când pășeam înainte. — Vezi, i-am spus, și am întins vârful demi-botinei ca să mângâi spinarea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
usturoi roșu: Poftiți, domnule, luați de la mine usturoi proaspăt! Tocmai acum vin de la gară. Poate-mi faceți, dumneavoastră, pocinogul!... În cuget, Vladimir își spuse: Ia uite, moldoveanca asta din Câmpia Jijiei are un fason de adresare mult mai ales decât grădinăresele care trăiesc lângă mahalalele Ciorogârlei... Își mai aduse aminte că în Moldova, când vine vorba de primul client al zilei, care inaugurează gestul comercial al inițialei cumpărături, nu se spune că face safteaua, ci se întrebuințează arhaicul a face pocinogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe spaliere cu patru, cinci rânduri de sârmă. La mijlocul lui octombrie 2005, în grădina aceasta, sub unul dintre merii care adăpostește o masă din nuiele împletite, uscate de timp, și trei fotolii așezate de jur-împrejur, stau două femei, Frumoasa Neli, grădinăreasa, iar în fața ei, stăpâna casei, o tânără actriță despre care nu știm ce să spunem: e frumoasă, nu e frumoasă?... lăsăm cititorul să-și imagineze personajul, căci, doar fizic vorbind, Loredana seamănă perfect cu Jodie Foster. Ei?... În fața Loredanei, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la mijlocul mesei, acolo de unde meșterul a început împletitul firelor de salcie, apasă cu forță, împinge țigara fără nici o emoție, scurt și cu scârbă, strivind milimetrul de tutun rămas ca pe un gândac împuțit. Fata asta nu se înfioară deloc!, gândește grădinăreasa, e brici, te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să împletească deja prima cunună de ceapă, lua câte o ceapă aurie, apoi câte un fir de rafie, lipindu-le pe amândouă, ca și cum ar fi vrut să nu se rupă vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Le fusese teamă de ape, dar scăpaseră cu bine, locul casei se găsea departe de lac, apele revărsate de acolo nu au ajuns niciodată până la ei. Doar pârâul din marginea dreaptă a grădinei se umflase amenințător, bolborosea ciudat și primejdios, grădinăreasa stătuse acolo, lângă malurile fragile, zi și noapte, Doamne, nu ne lăsa!, văzuse la televizor ce era în țară și se speriase cumplit, dar locul verde și înflorit scăpase și de data aceasta, era acolo, pârâul rămăsese în matcă, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aia despre teatru și despre talentul Loredanei, că nu poți să asculți și să nu știi. Era un pom roșu cu o sută de mii de brațe și nouă fețe. Câtă vreme tânăra actriță i-a tot citat din cronică, grădinăreasa o ascultase atent, își ridicase capul frumos, de orientală aproape, cu părul lung (doar câteva fire albe pe ici-pe colo), coada în care-l stăpânea arăta mai bine frumusețea feței măslinii, fără riduri, dinții albi, regulați, frumusețe de perle și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-i aia actrița joacă, dar nu este, cum poate să spună cineva așa ceva? Dar nu pentru scrisul ăla din revistă aștepta Neli atât de atentă, ci pentru o poveste pe care Loredana i-o promisese, povestea Tinei, cum îi spunea grădinăreasa - Tina era o tânără actriță care, deși terminase Facultatea de Teatru de un an, nu jucase încă pe nici o scenă, n-o angajase nimeni, Maestrul însuși spunea că nu poate să-și stăpânească emoțiile, că are simțul ridicolului prea dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nimicuța, ce-o fi vrut domnul de la fata aia?, că mult a plătit pentru ea. Când Dumnezeu o să ajungă cu povestea și la Tina?, că mi-a făcut capul calendar cu ea și bărbatu-său... — Doamnă Loredana, dacă tot povestim, grădinăreasa întrerupe împletitul și se uită atent la tânăra femeie, păi, am văzut eu că actrițele, când sunt pe scenă, toate se pregătesc, sunt machiate, astăzi nu v-ați machiat, păi, de ce?, haideți, ca pe scenă, că eu asta aștept, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
avion și pescărușul se lovește straniu de termopan, zgomotul e greu ca o durere, te înfioară. Tara își ascute urechile, e gata să sară spre curtea cealaltă, culcat!, strigă iarăși stăpâna, încercând s-o liniștească. A murit o veste!, geme grădinăreasa neliniștită, ea crede în semne, în pământ și în cer, în vise, ea știe că în viață nimic nu e întâmplător, ea știe că moartea își are semnele și prevestirile ei, iar viața - la fel. Ce veste mai poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
halat alb a recunoscut din prima prin ce tremolo trecuse tânăra actriță, cusut, antibiotice, pauză. Regizorul n-a aflat niciodată de străin. Gazdele știau bine expresia cu formarea gurii ei cu buze senzuale, s-au uitat mai mult la fața grădinăresei, care rămăsese mută de uimire, era un șoc pentru ea, înțepenise la un pas în fața scaunelor, își dusese mâna absolut țărănește la gură și nu clipea. Maestrul, uitându-se la reacția femeii - e mereu atent să vadă cum reacționează oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
n-a durat mult și ne-am căsătorit. Asta a fost cu fata mare și Maestrul. Vichi, nevasta lui de-a doua, parcă dormea, a trebuit să forțez eu situația, am să-ți spun cum. Nu vă cred!, se miră grădinăreasa, adăugând poveștii un râs ascuțit și funiei pe care o împletește o ceapă aurie, cum să nu afle o nevastă?, poate n-a vrut să arate că știe, n-avea nevoie de discuții... — A aflat ea, dar greu și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
asta, Cezarina, mă iertați că vă spun, dar așa mi-am propus eu, să am grijă de dumneavoastră și să vă spun când ceva nu e bine - Neli oftează -, da’ ce mă amestec?, eu doar văd de grădina asta... Și grădinăreasa oprește suspinul următor, se uită atent la tânăra actriță, o femeie despre care unii spuneau că e frumoasă, pe fața căreia, de când povestea, apăruseră niște riduri adânci, două șanțuri săpau de la nas spre gură, coborau, tipăreau vizibil o oboseală ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu-i răspunde, e neliniștită de altele, nu știu ce am, dar ceva se întâmplă cu mine, transpirase și pielea pe gât i se înroșise, formase niște rotocoale curioase, aveau forme aproape geometrice, niște cercuri pe care femeia le scărpina apăsat, privirea grădinăresei o deranja, poveștile astea mă obosesc. Dar o să mă simt eu și mai bine, își promite actrița, ți-am promis că-ți povestesc și-o să-ți povestesc, doamna Neli. Ziceai de Vichi, mare lucru, tâmpita aia de nevastă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
acasă, asta mi-ar da siguranță. — Să văd și eu minunea, adică să rămâneți liniștită, ați obosit, se vede, v-ați consumat grozav... nu vă supărați, dar chiar ați îmbătrânit puțin, degeaba v-ar judeca cineva, contează doar povestea... Și grădinăreasa face o pauză, continuă împletitul cepelor, apoi, o secundă, se uită lung la tânăra femeie, chiar că s-a schimbat!, își spune ea, coborându-și pleoapele împovărate de roșu. Dar cu Tina?, nu mi-ați spus prea multe, cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tremură, spatele nu mai e drept, din rochia roșie ies niște umeri cocârjați, căzuți, adunați spre țâțele frumoase. Neli se uită curioasă la femeia din fața ei, dar nu spune nimic, rămân fără poveste!, ideea i se înșurubează în minte și grădinăreasa tace un timp... Să rămân fără poveste?, nu-i mai spun nimic de rău... Povestiți dumneavoastră, vorbește iar, încet, că eu, cuminte, ascult, astea cu Eva și Adam, cu pictorul ăla mi se par fantezii, nu prea le-am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe poartă, cum au strâns-o amândoi în brațe, cum Tara sărea împrejurul lor, cum doamna a exclamat bucuroasă cu adevărat, se vedea asta: bine e acasă, a fost bine și la mare, dar ca aici, nu e nicăieri! Acum, grădinăreasa prinde în cununa lată, împletită pe mai multe rânduri, încă o ceapă galbenă, tare, puternică, bine uscată. Vor rezista mult timp. Lângă tânăra actriță, pe jos, e aruncată aceeași revistă în care era cronica teatrală despre Regele Lear. Privirea femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e!!! — Nu ziceți așa, doamna Loredana, poate a plecat pur și simplu, o fi în alt oraș... nu știu, nu prea înțeleg nici eu, nici nu știu de unde a apărut, poate el a iubit-o!, exclamă frumoasa femeie. Ei? - și grădinăreasa oftează -, ziceți că nu e așa... S-o fi îndrăgostit și Maestrul, repetă Frumoasa Neli, ca o specialistă. — S-a îndrăgostit pe dracu’, ce, el se mai poate îndrăgosti?, a înnebunit!, îți spun eu... Și cum se descurcă la serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]