86 matches
-
scotea perii albi, că avea un câine negru cu care se plimbă singuratic pe străzi, ca mânca o dată pe zi, preferând vegetalele, ca aspiră la asceza, lăsându-se învins de păcat, că era un isteric și avea halucinații, că făcea grădinărie și pescuia, ca în tinerețe era foarte îngrijit cu îmbrăcămintea, că avea încălțăminte ascuțită la modă, că se frigea cu fierul roșu pe cap, ondulându-și părul, ca citea și scria noaptea la lumină candelei, ori în zorii zilei privind
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425223782.html [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
cum au putut. Au trecut ilegal granițele. Au ajuns prin lagăre de imigranți. Au început să lucreze ca sezonieri, pe contracte de muncă de câteva luni, în condiții oneroase în agricultură. La cules de căpșune, uneori. Au ajuns să facă grădinărie și să îngrijească bătrâni sau copii, fără forme legale de muncă. Printre oamenii aceia erau profesori sau asistente medicale, ingineri sau militari disponibilizați, care, fără drept de muncă, s-au mulțumit cu orice pentru a supraviețui ei și familiile lor
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
al Direcției Cărților Funciare și Cadastrului Funciar. Articolul 10 Lotul de colonizare va fi de 10 ha teren de cultură și un loc de casă și grădină în vatra satului. Pe terenurile speciale de cultură intensă sau de valoare mare: grădinării irigate, vii, livezi de pomi, locuri din marginea orașelor etc., sau în vederea colonizării unor categorii de locuitori rurali cu îndeletniciri speciale (forestiere, miniere, pescari etc.), în cazurile cînd asemenea colonizări ar fi socotite necesare în raport cu caracterul economic al regiunii, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216290_a_217619]
-
aprilie anul următor; c) Codru cu tăieri succesive, în arborete de amestec, unde rășinoasele depășesc 30%; 15 sept.-31 dec. anul următor, cu un repaus în tăieri în timpul dela 1 mai la 31 august. ... d) Codru cu tăieri progresive sau grădinărie: 1 oct. 15 aprilie anul următor. ... Articolul 17 Tăierea arborilor se face cu unelte bine ascuțite: toporul sau fereastraul de mana sau mecanic. Tăierea trebuie aplicată cat se poate de jos astfel încît o margine a tulpinei să fie cat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133995_a_135324]
-
două sate s-au separat din nou în 2003, formând comuna Ruginoasa. Șapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Grădinărie” (2 km vest de satul Dulcești) cuprinde urmele unor așezări din perioada Halstatt și din secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.; situl de la „Siliștea” (satul Poiana) conține așezări din Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
11—12 nov.-dec. poezia "Rochia". Continuă să publice în "Viața Basarabiei", devine colaboratoare a revistei "Însemnări ieșene", (unde publică cu regularitate până la sfârșitul anului când revista va fi suprimata). Paralel publică în "Cuget moldovenesc", "Pagini basarabene", poezii că "Dorința", "Grădinărie", "Atavism", "Toamnă", "Caisul", "Cuvântul Evei", "Jucărie", și altele. Locuiește împreună cu sora să Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi stradă Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei, colț cu Ralet, în apropierea casei care a
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
de alea care săpau, săpau, se-ncărcau singure, transportau, descărcau și întindea... și înșira materialul. Am făcut în Irak o sută de... 10.000 de hectare, la Hilla, cu utilaje de la Nicolina, am făcut acolo, din nisipul ăla, am făcut grădinărie, irigații, irigații cu... păr de cămilă prin picurare, băgat într-un vas și tot ieșea apă afară. Deci, numai utilaj, tot. Toate lucrurile care le vedeți acuma, care înșiră asfaltul, rulourile, astea care întind, toate se făceau la Nicolina, înainte de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ori poate doar încărcat de umor: „Voi sfârși prin a crede chiar în «progres»” (16 aug. 1971 Ă 371). Oricum, o adevărată obsesie, munca fizică. Iată: „Am petrecut o săptămână pe o proprietate foarte frumoasă, de lângă Nantes, unde am făcut grădinărie... Eu eram făcut pentru viața la țară. Munca intelectuală este o erezie” (12 august 1977 Ă 333). Să fie toate acestea doar măști dintr-o strategie extrem de elaborată ca să-și vindece fratele?! Îi și spune la un moment dat: „Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea de vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul Vatra satului), Frumușelu-Glăvănești (punctul Interfluviul Zeletin-Frumușelu), Fundătura-Răchitoasa (punctul Vatra de nord-est a satului), Giurgioana, comuna Podu Turcului (punctul Grădinărie), Motoșeni (punctul Băicani), Oncești (punctul Marginea de sud-sud-vest a satului), Plopana (punctele La Iaz și Biserica Veche), Podu Turcului (punctul Dănceni) și Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic). Amintim cercetările de suprafață efectuate de Al. Artimon (1970) la Tăvădărești-Dealu Morii (punctul Marginea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I.A.S.), D. Gh. Teodor la Bârzești-Ștefan cel Mare (punctul Stația C.F.R.), în 1959 și N. Zaharia, V. Palade la Podu-Pietriș, comuna Ciocani (punctul Marginea vestică a satului). Dintre ultimii amintiți, doar N. Zaharia a fost la Ivești (punctul La Grădinărie) și Sofronești-Todirești (punctul La Pârâu), cea din urmă fiind verificată pe teren și de Gh. Coman în 1976. De asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului). O semnalăm și pe N. Ciucă (1964) la Simila-Zorleni (punctul Grădinărie), anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii fragmentare, provenită din cercetările de suprafață ale aceluiași bazin, a fost publicată și cunoscută din articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în calcul doar pe cele inedite, la care am avut acces (Bârzești - Stația C.F.R. și Roșiești - Grădinărie), vezi ilustrația anexată (pl. LX-LXI). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Alături de ceramică, inventarele stațiunilor Dridu cuprind o listă variată de obiecte, din lut, os, piatră și metal (pl. LXII-LXV), a căror utilitate a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lângă cimitir, s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 140. c) Grădinărie: pe locul grădinii de zarzavat (punct numit și Stâna Costești), situată între apa Bârladului și o movilă din dreptul șoselei Vaslui-Crasna, s-a identificat o așezare cu mai multe straturi culturale, specifice secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI, potrivit ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câteva fragmente ceramice specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman și V. Trofin, 1971. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 94. 64. Giurgioana (comuna Podu Turcului), județul Bacău a) Grădinărie: în marginea sud-estică, în grădina satului, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice veacurilor V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1970, 1972. Materialul inedit se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 94. 65. Gohor (comuna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
km nord-nord-est de sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 164, nota 1; Teodor 1997c, p. 108. b) La Grădinărie: pe un grind aflat în partea dreaptă a Râului Tutova, la aproximativ 2 km nord-vest de sat, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile IX-X. Cercetare N. Zaharia, 1959. Materialul aparține Institutului de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
500m sud-vest de stația releului TV, s-au descoperit fragmente ceramice datate în secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1959. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c, p. 284, nota 14; Teodor 1997c, p. 131. b) Grădinărie: în marginea vestică a localității, într-o grădină de zarzavat, s-au identificat fragmente ceramice specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu linii incizate orizontal și vălurit, din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116; Teodor 1997c, p. 146. 111. Simila (comuna Zorleni), județul Vaslui a) Grădinărie: la 1,5 km sud de sat, pe un grind mai mare de pe dreapta apei Bârladului, la doar 150m de confluența acesteia cu Râul Simila, în grădina satului, s-au desfășurat săpături (1964) ce au indicat prezența unei stațiuni, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la aceste școli, în urma depunerii examenului, primeau un ajutor lunar de 100 de lei în tot timpul pregătirii, și numai după examen se clasificau în privința gradului de salariu potrivit capacității lor. Materiile acestor preparări suplimentare constau în noțiuni de agricultură, grădinăria și horticultura, noțiuni de geniu rural și ținerea registrelor, după programa întocmită pentru aceasta. Trebuiau încă date înlesniri de plantații, semințe, locuri împrejurul școlilor spre a se aplica cunoștințele de cultură în ochii elevilor săteni. Aceste dispozițiuni care dacă se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
serviciile poștale. Ocupații Activități principale Ocupația principală a locuitorilor este agricultura. Comuna are tradiții vechi în creșterea animalelor - în primul rând a bovinelor, ovinelor, porcinelor și păsărilor de curte. „Majoritatea oamenilor din această comună trăiesc din activități agricole. Cultivarea cerealelor, grădinărie, creșterea animalelor” (primarul, 40 de ani). „Comuna are circa 2.500 de hectare teren arabil” (femeie, secretara primăriei, 35 ani). Agricultura este percepută ca activitate principală de către locuitorii Zerindului. Se cultivă cereale (grâu, porumb și orz) și sfeclă de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de grădinărie, ferme agricole, crescătorii de pui. Se întorc la fiecare lună de zile, trei zile vin acasă pe urmă se duc înapoi la lucru. Acolo câștigă după spusele lor” (primarul, 40 de ani); „Mai mulți umblă în Ungaria. Sunt mulți care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și buna cuviință. Tata și mama o iubeau foarte mult. Trăind de mică la țară, cunoștea treburile gospodărești și pe cele din câmp și le făcea cu multă pricepere. Tata, ca agronom, era entuziasmat de priceperea ei la lucrările de grădinărie, pomicultură, viticultură etc., la conservarea fructelor, legumelor și zarzavaturilor pentru iarnă. Mama o admira pentru talentul și îndemânarea ei la croitorie, tors, țesut și tot felul de lucruri de mână. Războiul de țesut nu a lipsit nici măcar o lună de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]