86 matches
-
de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire a unei școli de horticultură sau în lipsa acesteia o adeverință că au terminat cu succes cursurile de horticultură și că au cunoștințe practice în ale grădinăriei. Vor fi preferați aceia care vor dovedi că au făcut practică la vreo grădină botanică sau la alte instalațiuni horticole și că au cunoștințe temeinice asupra celor mai însemnate familii vegetale. Candidații vor prezenta cererile Rectorului Universității până la 31 iulie
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
lemnului, desfășurat pe o suprafață imensă. Albia Begăi a fost adâncită de la turbine până la moara Ferdinand, iar de aici până la depozitul de lemne s-a îndepărtat fâșia de pământ ce separa canalul de plutărit de canalul morii; de la depozit până la grădinăria orășenească (actuala pasarelă din Parcul Copiilor) s-a săpat o albie nouă, stabilindu-se legătura cu partea inferioară a Canalului Bega. Peste noul curs s-au construit trei poduri din beton - unul (Podul Decebal) la Băile Neptun (1908, după alte
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
marfa din prăvălie și hoții să nu fie prinși. O dată cu cooperativizarea agriculturii și Tonu a trecut cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Zăvoi de rău’ spurcăciunilor pofticioase! Mândră femeie Ochenoaia! Nimeni nu reușea s-o schimbe cu-una-cu-două, nici timpul măcar, rămăsese tot atrăgătoare, hotărâtă și descurcăreață. Cu toate necazurile prin care trecuse, reușise să-și rotunjească binișor veniturile strânse din mica sa grădinărie. Cultiva ceapă, fasole, castraveți și roșii dar vindea „marfa extra” numai În marile orașe, unde știa că sunt prețurile „crescute”. Cu transportul produselor - scump la acele vremuri - se descurca, folosea cu judecată abonamentul CFR, gratuit, ca urmașă a soțului ei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sfatului popular. 4 A doua zi după această întrevedere, Stelian se pomeni vizitat acasă de Grigore Gospodin care, cu un aer vesel și încrezător, îi dădu de știre că tocmai reușise să mai cumpere câteva pogoane bune de pământ pentru grădinăria lui și că era mulțumit de noul său ginere, Marinică dascălul, care muncea cât doi și n-avea absolut nici o pretenție de la el. Nici nu se compara cu potlogarul de Siminică, cu pretențiile lui nesocotite la averea familiei și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Pentru ce?!... Speriat, Grigore îi făcu semn să vorbească mai încet și, după câteva clipe de chibzuială, se trase și mai aproape de ginerele său, hotărât să-i încredințeze până la capăt secretul și să-i deschidă mintea: Cum pentru ce?... Pentru grădinărie, ginere. Șase pogoane de pământ din ăl mai bun pe lângă lac, aproape de mănăstire. Da asta să nu mai spui la nimeni! Să rămână-ntre noi... Și, ca să sublinieze cumva cât de iscusit i se părea planul lui, socrul Grigore pocni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cu glas răgușit și repezit, el se apucă să-i spună cuscrului său cum tocmai cumpărase lângă mănăstirea Pasărea, cu Vică Scorțeanu împreună, câteva hectare bune de pământ, pe care avea de gând să facă, în asociere cu ardeleanul, o grădinărie clasa-ntâi. Așa că el unul nici nu-și punea problema colhozului și nici nu se îndoia de apropiata venire a salvatorilor apuseni; că doar nu era lumea nebună să îi aștepte, iar ei să nu mai vină!... Așa ceva nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
scotea perii albi, că avea un câine negru cu care se plimbă singuratic pe străzi, ca mânca o dată pe zi, preferând vegetalele, ca aspiră la asceza, lăsându-se învins de păcat, că era un isteric și avea halucinații, că făcea grădinărie și pescuia, ca în tinerețe era foarte îngrijit cu îmbrăcămintea, că avea încălțăminte ascuțită la modă, că se frigea cu fierul roșu pe cap, ondulându-și părul, ca citea și scria noaptea la lumină candelei, ori în zorii zilei privind
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
incapabili în serviciile publice; liberalismul, care-a amețit capetele oamenilor, care nu i-a lăsat la teapa lor, în sfera lor de activitate materială, ci i-a declasat, ridicând la demnități înalte bulgari cu 2 - 3 clase primare, buni de grădinărie poate, dar netrebnici pentru a administra ministerii și servicii ca al Domeniilor. Căci o laudă adesea făcută partidului liberal, dar pe care nimeni nu îndrăznește a o mărturisi în public, e că-și căpătuiește oamenii, că hrănește o sumă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
serviciile poștale. Ocupații Activități principale Ocupația principală a locuitorilor este agricultura. Comuna are tradiții vechi în creșterea animalelor - în primul rând a bovinelor, ovinelor, porcinelor și păsărilor de curte. „Majoritatea oamenilor din această comună trăiesc din activități agricole. Cultivarea cerealelor, grădinărie, creșterea animalelor” (primarul, 40 de ani). „Comuna are circa 2.500 de hectare teren arabil” (femeie, secretara primăriei, 35 ani). Agricultura este percepută ca activitate principală de către locuitorii Zerindului. Se cultivă cereale (grâu, porumb și orz) și sfeclă de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de grădinărie, ferme agricole, crescătorii de pui. Se întorc la fiecare lună de zile, trei zile vin acasă pe urmă se duc înapoi la lucru. Acolo câștigă după spusele lor” (primarul, 40 de ani); „Mai mulți umblă în Ungaria. Sunt mulți care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
albă, proaspătă, neacoperită. Își îngrijea pomii fructiferi cum și-ar îngriji o mamă copilul. Cu artă desprindea un măr pârguit, și-l întorcea ca să-l arăte, cum ai întoarce un vas prețios. Și când apărea în vârful dealului de unde coborau grădinăriile, și când se apleca asupra sufletelor de pomi, asupra straturilor fără număr unde legumele cele mai felurite sorbeau pământul, făcea impresia unui muzician inspirat, dirijând la o imensă orchestră o simfonie extrem de complicată, dar săltând de viață. Căci pentru boierul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lor. Unde-i această grădină În care ar vrea să zacă pe o pătură, cu ochii Închiși, la soare? În țara care a fost a noastră și nu mai e a nimănui, spune prietenul Cioran. Gata, agasantul stil francez de grădinărie, agasantul rococo a rămas În urmă. —Iartă-mă, dar bănuiala ta e lipsită de orice logică și aduce a paranoia. De ce s-ar fi pregătit un spectacol cu necunoscuți pe rol de rude, special În cinstea ta?! Absurd! Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
măcar ele o să dispară odată cu mine, precum bietele animăluțe îngropate de vii în mormintele faraonilor. Așa se face că, anul ăsta, în loc să-mi năpăstuiesc soția la aniversară cu aceleași cadouri domestice din ultimul sfert de veac - textile, cosmetice, bibliofilie, bucătăriceli, grădinărie, giumbușlucuri fals-joviale și alte consumabile afanisite -, am recurs la varianta masculin-boierească, grea ca un ghiul, strălucitoare și arătoasă ca un câmp heraldic din meciul ghelfilor cu ghibelinii: o săptămână de Florența (pardon, Firenze), bașca Siena și Pisa, cu cămăruța la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
inocente. Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se clintește. Și tot așa când sapă-n grădină, grădinărie, ogor, plantele surâd printr-un freamăt luminos de parcă ar fi eliberate dintr-o strânsoare și, cultivatorul se atașează de ele și ele de stăpân și rămân împreună și când acesta pleacă acasă, cu bucuria lor în bucuria lui, toți întineriți
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
observat 2 țărani care stăteau ca pe bancă pe papornițele mele și zeama roșiilor curgea șiroaie. Dar totuși le-am vândut cuiva din Iași într-o piaă,la preț redus pentru a le folosi la bulion. Povestindu-i prietenului de la grădinărie cele întâmplate acesta s-a cam necăjit deoarece nu credea că o să ia puțini bani pe ele zicându-mi că povestea e inventată de mine pentru a-mi însuși o parte din bani. Am rămas prieteni în continuare dar nu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
avea și bufet la ei la interne, și la gospodăria de partid, un văr de-al lui, Argintuț, era director la ferma ceceului de la Târligeaua Mare, dincolo de pădurea de la Obancea, unde avusese mai înainte moșie neamurile Chirului, moșie mare, cu grădinării, ferme de curcani, sere de smochini, adusese mai încoace și vaci cu lapte olandeze, le mulgea special pentru Ceaușești și dădea și la primul secretar de la județ, nu aveam de ce să mă plâng, dar nu puteai să nu vezi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea de vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul Vatra satului), Frumușelu-Glăvănești (punctul Interfluviul Zeletin-Frumușelu), Fundătura-Răchitoasa (punctul Vatra de nord-est a satului), Giurgioana, comuna Podu Turcului (punctul Grădinărie), Motoșeni (punctul Băicani), Oncești (punctul Marginea de sud-sud-vest a satului), Plopana (punctele La Iaz și Biserica Veche), Podu Turcului (punctul Dănceni) și Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic). Amintim cercetările de suprafață efectuate de Al. Artimon (1970) la Tăvădărești-Dealu Morii (punctul Marginea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I.A.S.), D. Gh. Teodor la Bârzești-Ștefan cel Mare (punctul Stația C.F.R.), în 1959 și N. Zaharia, V. Palade la Podu-Pietriș, comuna Ciocani (punctul Marginea vestică a satului). Dintre ultimii amintiți, doar N. Zaharia a fost la Ivești (punctul La Grădinărie) și Sofronești-Todirești (punctul La Pârâu), cea din urmă fiind verificată pe teren și de Gh. Coman în 1976. De asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului). O semnalăm și pe N. Ciucă (1964) la Simila-Zorleni (punctul Grădinărie), anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în 1968, V. Bazargiuc la Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul actual al județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județului Vaslui, la Bârlad (punctul Prodana), Dănești (punctul La Islaz), Dodești (punctul Șipot), Drăgești (punctul Siliște), Gara-Banca (punctul Șapte case ori Șesul Bârladului), Negrești (punctul La Lutărie ori Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctul Grajduri), Roșiești-Gară - Roșiești (punctul Grădinărie), Simila-Zorleni (punctul Grădinărie) și Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de apă). Tipurile de locuințe se mențin ca și în perioadele precedente: locuința, cu cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii fragmentare, provenită din cercetările de suprafață ale aceluiași bazin, a fost publicată și cunoscută din articolele de specialitate. În consecință, le-am luat în calcul doar pe cele inedite, la care am avut acces (Bârzești - Stația C.F.R. și Roșiești - Grădinărie), vezi ilustrația anexată (pl. LX-LXI). 1.6.2. Obiecte de uz casnic, meșteșugărești și de podoabă Alături de ceramică, inventarele stațiunilor Dridu cuprind o listă variată de obiecte, din lut, os, piatră și metal (pl. LXII-LXV), a căror utilitate a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]