32 matches
-
Mai, mai mult, anu-i mănos,Pe florile de măr, în susur de la nai.Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios;Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai.... MOSORELUL DE CATIFEALa marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuța, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare.În fiecare dimineață, o fetiță durdulie cu ochii că viorelele, udă florile cu apă dintr-o găletuță.-Bună dimineață, flori frumoase !-Bună să-ți fie inima, fetița hărnicuța !Le curată frunzele ofilite
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
în practică fără să le pese de ce spune acesta! Adică ce vină aveau ei că satul nu gusta glume de genul eliberatului vacilor sau cailor din pripon cu consecințe nu tocmai plăcute asupra recoltelor, ruperea de crengi din pomi, devastarea grădinuțelor de flori din gospodăriile oamenilor, etc.?! Pentru că părinții lor așa le considerau; simple glume sau simple jocuri de copii. Eu pregătisem terenul de câteva zile. Ca să mă lase să mă joc cu ei, le promisese-m că le dau bicicleta
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
Acasa > Literatura > Copii > MOSORELUL DE CATIFEA Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului MOSORELUL DE CATIFEA La marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuță, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare. În fiecare dimineață, o fetiță durdulie cu ochii ca viorelele, uda florile cu apă dintr-o găletuță. -Bună dimineața, flori frumoase ! -Bună să-ți fie inima, fetiță hărnicuță ! Le curăța frunzele ofilite
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492876622.html [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
de catifea negru, cu lăbuțele mici , cu unghiile netăiate și cu-n botișor rozaliu, nervos de mama focului... -Cine ești tu fetițo, să știi că mă deranjezi de la muncă ! -Pe mine mă cheamă, Cecilia și am grijă de florile din grădinuță, De ce le ai făcut rău ? Tu nu iubești florile ? -De florile tale, nu mai pot eu! Eu am să sap un tunel lung ce trece pe sub toate grădinuțile de pe această stradă iar tu mă ții de vorbă... - Nici nu te-
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492876622.html [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
muncă ! -Pe mine mă cheamă, Cecilia și am grijă de florile din grădinuță, De ce le ai făcut rău ? Tu nu iubești florile ? -De florile tale, nu mai pot eu! Eu am să sap un tunel lung ce trece pe sub toate grădinuțile de pe această stradă iar tu mă ții de vorbă... - Nici nu te-ai prezentat și ești și cu nasul pe sus... stai că te ajut și eu la săpat tunelul... Goli toată apa din găletuță pe gaura de mușuroi, așă
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492876622.html [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
te ajut și eu la săpat tunelul... Goli toată apa din găletuță pe gaura de mușuroi, așă că nu mai putu mosorelul de catifea să se întoarcă sub pământ. Soarele răsări în toată splendoare sa, iar razele lui ajunseră până în grădinuța cu flori, iar pe cârtița noastră o cuprinsă o dulce moleșeală binefăcătoare și căzu într-un somn liniștit și adânc... A doua zi Cecilia veni din nou cu găletuța cu apă să ude florile: -Bună dimineața, flori frumoase ! -Bună să
MOSORELUL DE CATIFEA de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1492876622.html [Corola-blog/BlogPost/375806_a_377135]
-
dar verific asta în oglindă an de an...și așa este. Timpul e destul de blând cu chipul meu...nu și cu sufletul. Apa și florile acestea nu se aruncă...se pun la rădăcina unui pom sau se udă florile din grădinuță (eu le ud pe cele de pe balcon, acum). Cel mai frumos dar, din acest an, de Florii, a fost că l-am regăsit pe Radu de la Iași. Acum câteva luni, pe un fond tensionat...am spus niște vorbe...pe care
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Floriile.html [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
comunitate mai mică decât o întindere mare, unde nu mai ajunge primarul. Am o secție de poliție prototip care va deveni centru zonal, am făcut un pod nou în locul podului degradat care a luat vieți, am reabilitat toate școlile, toate grădinuțele, căminul cultural, am pietruit drumurile, am turnat și asfalt!” „Desființarea ar însemna un dezastru! Să ajungem din nou în Evul Mediu. Vom fi din nou părăsiți și uitați, așa cum am fost din din 1968 și până în 2004, de toate regimurile
Primarii celor mai noi comune gălăţene se tem by http://balabanesti.net/2011/07/03/primarii-celor-mai-noi-comune-galatene-se-tem/ [Corola-blog/BlogPost/339947_a_341276]
-
împodobească în mantia albă a zăpezii. Primele glasuri de copii se auziră în stradă. Nu era în camera sa. Venise în camera părinților să privească la televizor și să îi spună o poveste surioarei mai mici. Privi pe geam, în grădinuța din fața casei, cum crește stratul de zăpadă și odată cu el cum se înmulțeau glasurile copiilor pe stradă. Era vacanță și nu era condiționată de trezitul de dimineață, așa că putea ieși afară la o bulgăreală pe cinste. A plecat spre camera
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1449582504.html [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
a se apuca de treabă. În câteva zile, casa arăta de nerecunoscut. Pe dinafară se gândi să dea o spoială cu var, dar ceva mai târziu, după ce va scăpa de bălăriile din curte și va face săpături pentru rondurile unei grădinuțe cu flori, în fața casei, iar în spate va face o grădină cu zarzavaturi. Maistorul constructor s-a ținut de cuvânt și, la sfârșitul lunii septembrie, construcțiile erau gata. În perioada cât supraveghease realizarea construcțiilor, Mache petrecuse o parte din timp
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433176406.html [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, [[fântână|fântâna]], grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
timpului în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, fântâna, grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții localnicilor
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
zonei Țării Oltului, regiunea Avrigului, având destul de puține interferențe ale Mărginimii Sibiului. Cunoscută sub denumirea de „"curte"”, „"hei"” sau „"fum"”, gospodăria aparținea unei singure familii, delimitată strict de vecini, ea includea pe teritoriul său casa de locuit, curtea, dependințele gospodărești, „"grădinuța"” de flori și legume precum și grădina, toate formând un tot unitar. Curțile și întinderile lor sunt cunoscute doar din anul 1874, ele având formă dreptunghiulară, fiind așezate cu latura mică perpendicular pe ulița de acces. În linii mari, evoluția arhitecturii
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând în [[1980]] doar la 28 de familii de albine. Printre principalii proprietari ai acestora sunt: Octavian Mînduc, Ștefan Stoica și Ioan Comșa. [[Fișier:StupiConscrișiRacovița.png|800px]] [[Legumicultura]].Cultivate doar în ""grădinuțele"" de pe lângă case și rar ""În cânechiști"" sau ""În verzării"", legumele au fost și au rămas întotdeauna sub nevoile de consum ale populației. În trecut acest deficit se echilibra prin cumpărarea lor de la renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
a familiei sale, a fost pictată de către artist într-unul dintre cele mai reușite peisaje pe care acesta le-a făcut, intitulat "Colț de grădină". În imaginea zugrăvită se poate vedea o locuință de o albeață sclipitoare așezată în fundul curții, grădinuța casei fiind plină de zarnacadele, albăstrele și garoafe care se ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
care acesta le-a făcut, intitulat "Colț de grădină". În imaginea zugrăvită se poate vedea o locuință de o albeață sclipitoare așezată în fundul curții, grădinuța casei fiind plină de zarnacadele, albăstrele și garoafe care se ridică semeț din iarba stufoasă. Grădinuța a rămas memoriei doar pe pânza lui Apcar, deoarece astăzi se poate vedea în realitate doar o casă oarecare prin care se intră în casa veche. Copil fiind, a urmat cursurile școlii primare din mahalaua Caimata în perioada anilor 1888-1892
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case de lucrători, mici și modeste, foarte multe cu antene de Radio. La 8 și 20 suntem la Berlin, gara Friederichstrasse. Toată ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu, cu 150 de floreni. În 1898 am instalat grădinuța de pomărit, unde pe fiecare an am putut planta sau vinde minimum 100 de bucăți de pomișori altoiți tot cu mere și pere nobile, am și vândut și plantat conform numărului indicat. Prin 1894 am primit a fi apostolul socialismului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
i-ai luat. Lacăt ai și cheie n-ai, și ce-ncui nu mai descui, Și ce-apucă pe su’ tine,cât îi lumea nu mai vine. Dragii mei, părinții mei, Puneți-vă umăru și ridicați pământu’ Și veniți prin grădinuță, Călcând tot pe foi de ceapă, nimenea să nu priceapă. Și veniți pe miez de noapte, numai eu vă voi cunoaște. Tutor Gheorghe, născut în anul 1902 a fost recunoscut de întregul sat a fi un virtuos al dansului popular
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
românilor, din moment ce Dolores Toma găsește adesea la aceștia informații mai bogate și mai amănunțite decît în multe dintre documentele românești. Nu e însă o regulă absolută: Negruzzi ne lasă, de pildă, cîteva mărturii literare despre ce înseamnă pentru noi grădina ("grădinuța"), extrem de interesante și, crede autoarea, pe nedrept ignorate pînă acum. Dar ce descoperă, de fapt, Dolores Toma? Mai întîi, spuneam, că am avut și noi grădini. 60 de grădini publice, la 1877, în București, potrivit lui Ulysse de Marsillac... în afară de cele
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
îi admire paleta de culori împrumutate de la flori. Fluturașul îi ascultă ruga și poposi pe mâna ei gingașă. Prințesa îl sărută, iar acesta își luă zborul în zări, către alte flori. Prințesa scutură fermecată din căpușor și se îndreptă spre grădinuța de flori și cu mare drag culese cele mai frumoase flori pentru mama ei. (așa cum ai cules tu Ingrid flori de pe câmp pentru mine și mi le-ai oferit). Tare se mai bucură mama ei și drept mulțumire își sărută
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
păru foarte rău că pierduse acea floricică mică care o făcuse să se simtă altfel decât în alte zile. Întâmplarea nu o uită și se hotărî să fie mai atentă. Astfel ea începu să simtă și alte parfumuri pentru că în grădinuța ei începuse să-și deschidă petalele și alte flori. Mirosul delicat și al altor flori de primăvară: zambila, narcisa, toporașul, vioreaua, violeta; și constată că le devenise prietenă căci, ori de câte ori se afla în preajma lor, ele își mișcau capetele împodobite
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mai devreme decât de obicei, mama s-a strecurat în camera domnișoarei Ingrid și a gâdilat-o ușor pe o tălpiță. - Hopa sus, Ingriduță! De azi mergem la grădiniță. - Grădinuuuță? (s-a întrebat Ingriduță, pe jumătate adormită.) - Mami, cum adică grădinuță? - Grădiniță! Nu grădinuță! Nu mai știi că ți-am povestit de căsuța aceea colorată cu două, pardon, trei topogane, cu jucării frumoase, unde vin copiii să învețe cântece și poezii. - Aaaaa, ba daaaa. Și ce se mai întâmplă la grădiniță
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de obicei, mama s-a strecurat în camera domnișoarei Ingrid și a gâdilat-o ușor pe o tălpiță. - Hopa sus, Ingriduță! De azi mergem la grădiniță. - Grădinuuuță? (s-a întrebat Ingriduță, pe jumătate adormită.) - Mami, cum adică grădinuță? - Grădiniță! Nu grădinuță! Nu mai știi că ți-am povestit de căsuța aceea colorată cu două, pardon, trei topogane, cu jucării frumoase, unde vin copiii să învețe cântece și poezii. - Aaaaa, ba daaaa. Și ce se mai întâmplă la grădiniță, Mami? - Păi lucrurile
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]