307 matches
-
le par de neînțeles, zgomotos, provocator - așa și sunt. Niciodată destul! Toată viața încerc să ajung la cineva, să câștig pe cineva, să mă fac auzit; mai mult, să mă fac în fine recunoscut. Strig, urlu, mă lupt, vreau să grămădesc succes peste succes. Dacă ceilalți nu mă laudă îndeajuns, mă laud singur. Inutil. Da, înțelege-mă, complet inutil. Dar nu știi de cine vorbesc. Ești un copil al mamei?" "Al tatălui." "Toți cei mari sunt copiii mamei, vor s-o
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
înfățișează pe demon urmînd o mișcare preexistentă, ci dimpotrivă, ca acela ce o dezlănțuie: El răscoală în popoare a distrugerii scînteie Și în inimi pustiite samănă gîndiri rebele. El prezentul îl răscoală cu-a gîndirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. Vrînd să readucă textul pe un făgaș logic, Maiorescu se încumetă a compune el însuși versul citat mai sus („Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul”). Intervenție bine intenționată, dar care își greșește ținta
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
Viena: Focul a izbucnit pe scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
jos prin flăcări și fum. În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai ‘nainte erau încă veseli și au intrat în teatru plini de viață, iar acum zac mulți palizi, cu ochii deschiși tare sau pârliți, cu părul ars și cu obrazul mutilat oribil și grămădiți unii peste alții. Până la 9 ore s-au transportat ca la 70 cadavre în localul poliției. Lipseau lecțiile, și apoi în strâmtoare nici nu s-ar fi putut întrebuința. Oamenii luau cadavrul pe brațe și astfel [î]l duceau. Morții
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
ajung mai repede. Ia-l aprobă impiegatul. Șoferul primește banii, rupe bilet și-i arată spre fundul mașinii, pe culoar. Termină de dat înapoi, face un ocol și iese în șosea. Țăranca în suman își face cruce. Copiii gemeni se grămădesc amîndoi pe genunchii tatălui, cu nasurile lipite de fereastră. Mircea Emil își trage pe ochi pălărioara mirosind a mucegai și închide ochii. Lazăr bagă mai bine sub genunchi geanta cu afișe, întrebînd-o pe fata de alături dacă n-o incomodează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aflați în atelier, poate vreunul știe ceva. Bogdan era pe-aici, chiar mai înainte l-am văzut spune unul din mecanici. Cornea trimite pe cîțiva să-l caute pe Bogdan și așteaptă, încălzindu-se la soba în care au fost grămădite capete de scîndură de la ambalajul aparaturii sosite pentru secție. Neața, dom' maistru! salută Bogdan intrînd. Caut o altă trusă de sudură, că a mea-i veche și-s stricate capetele mici... Unde lucrezi? îl ia la sigur Cornea. Păi..., cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Grădișteanu care, la critica necruțătoare a lui Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în Revista contimporană, Studiu de patologie literară, răspunde cu articolul Convorbirile literare și Revista contimporană. Grădișteanu își începe articolul astfel: ,D. T. L. Maiorescu se crede autorizat a grămădi împreună pe toți 20, 30 sau 40 de colaboratori-redactori ai Revistei contimporane și a-i condamna ca descendenți ai maimuțelor... pentru că s-ar ameți de beția... de cuvinte, beție care, ca oricare alta, le slăbește funcțiunile intelectuale". Criticul bucureștean este
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
lor neîntreruptul reflux al anilor, densitatea carnală a memoriei, întreaga confluență simultană a uitărilor și dorințelor ce mă asediază. Lume recuperabilă, toate câte le-am trăit se-adună impregnând pereții de unde iar se nasc cele trecătoare. Reconstruite rafale ale istoriei grămădesc imperfecțiunile iubirii. (Oh întunecata mea odaie, brusc diafană sub felinarul timpului imprecator). Răsună urme de lumină înlăuntrul nopții. Sunt singur și mâinile mele când respinse, când dăruite, ating hârtii (acea iubire, acel vis), uitate siluete, profeții frustrate. Acolo viața-mi
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
domniilor-voastre a trezit în mine niște lumini ce-și caută cu îndârjire opaițul. Mult din negura neștiinței mele despre căsătoria lumească s-a risipit după ce v-am auzit. Forța ignoranței mele este însă mare și roiuri de întrebări mi se grămădesc pe buze, atrase de dulceața unor răspunsuri. — întreabă-ne, tinere preot - îl îmbie zâmbitoare doamna Potoțki. întreabă-ne căci nimic nu e mai plăcut decât să vezi cum o jună și puternică tulpină crește din amintirile unor tufe. — Iată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
totuși, iată-mă venit În fața toamnei și-a tristeții Cu gândul iarăși ispitit, 76 De-avîntul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde, A sumbrei văi, a tuturor. II De-a lungul tristelor răzoare Pe care vântul grămădi Atâtea crengi rătăcitoare, Mângâietoare vei veni? Din golul toamnei vei renaște Iubirii mele, vis fugar, Și însetatul va cunoaște Beția vinului tău rar? Vei fi atunci Izbăvitoarea? Deși umbrit de-un mort trecut, Îmi vei aduce totuși floarea Neprihănitului sărut
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ceva mai puțină neplăcere. Lecțiile aveau loc la Sternwarte, Observatorul astronomic. " Încăperea în care se țineau cursurile era despărțită de odaia de lucru a lui Gauss printr-o anticameră. Nu era mare. Noi, o parte din cei nouă studenți, stam grămădiți la o masă ale cărei laturi erau făcute pentru trei, nu pentru patru inși. Gauss rămânea la capătul de sus al sălii, din fața ușii, la depărtare mijlocie de masă. Când veneam cu toții, doi dintre noi, sosiți ultimii, trebuiau să se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
DOMNIȚA ÎN MOV, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu DOMNIȚA ÎN MOV “E marfă la promoție !” Mai toți cu emoție, grămădiți buluc la poartă, de vreo trei ore așteaptă . Vine ora ! Se deschide ... Fiecare ia ce prinde , dintre lucruri - o mulțime ! Pentru unii-s prea puține . Alții cu punga mai grea, nu găseau ce le plăcea , că ... vezi ! la euroii lor
DOMNIŢA ÎN MOV, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363933_a_365262]
-
oameni și măsura gândurilor și faptelor lor. Dar la Betleem ni s-a arătat Slava Lui Dumnezeu, acolo S-a pogorât iubirea cerească, cea care învinge ura lui Irod și toate patimile vechi sau noi și toată deșertăciunea cea lumească grămădită în noi o face pulbere și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-a luminat, păstorii s-au bucurat, magii I s-
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiau planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV De departe oglinda cu vise
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
-și întremeze virtuțile mai slabe. Nepoții se scufundă în lacul de aproape Stropindu-se cu apă ca niște paparude, Care, pe ulițe, după un rit, tot șchioape Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata noapte. zorile îl găsiră pe neobositul Policarp mutând, spălând, frecând,... Vecinii treziți de zgomot, văzând apa ce năvălea
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să se recăsătorească cu Maria Puiu din Ciohorăni (care-i dărui lui Mihail o soră, pe Florica), nepoata (de frate) a tatălui lui Victor, căci neamul său pe linie paternă
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
acesta una din promisiunile făcute în timpul campaniei electorale (Gvardia Națională care se înființase în 1848 era în permanență cu ochii pe reacciune), aceștia ajung la capul podului. „La un semnal tulumbagii se opresc și în culmea emoției lumii ce se grămădesc de-a-ndărătele cu groază cei doi țigani se apucă să destupe, tremurând, unul dintre butoaie spre a se constata în fața poporului suveran infamia reacțiunii și a generalului Solomon. Pe când toate inimile bat cu putere țiganii ferăstruiesc cu blândețe cercurile de la un
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
distrugător; omul care ia în brațe spiritul malefic ajunge la desfrâu, se deconectează de la spiritul Divin. „Vai de feciorii răzvrătiți, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fără Mine, care fac legăminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca să grămădească păcate peste păcate!”(ISAIA 30, 1) Conceptul de libertate ideal în societate se presupune a fi acela în care orice om e liber să facă ceea ce dorește, atâta timp cât nu încalcă libertatea altui om. Există și extremele acestui concept. Și vai
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
gulerul de la cămașă.) Mi-e frig. (Își frânge mâinile.) Miroase a suflete de gheață, a moarte. Căldura stelelor a secat. Se ridică de pe scaun și ia un sacou aruncat pe jos în timpul căutărilor. Se îmbracă cu acel sacou și se grămădește pe plapuma ce zăcea pe podea.) A împietrit tot ceea ce este viu. Sunt o piatră ce lăcrimează după iarba din stele. (Se învelește în plapumă.) Acum ce mă fac? Ele s-au ascuns, m-au părăsit. Prin piatra ființei mele
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
acas’ nu te găsesc, Mă rog la El să-ți lase-n loc ceresc Tot ce-ai cerut în ruga cea de seară. Plecai ’naintea primelor ninsori Colindători n-ai așteptat să vină, În locul,fără tine,de la cină S-au grămădit ai dimineții zori. Și alte ierni vor bate în fereastră Nu te-or găsi,la tata ai plecat Lăsînd în urmă nesfîrșit oftat, Prea Bună Maică,amintirea noastră. De acolo,din înalt,gîndind la noi Mai dă-ne un semn
DE ACOLO,DIN ÎNALT,GÎNDIND LA NOI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354061_a_355390]
-
Toate, parcă-ascund o taină. . . Poți pătrunde taina lor! Iar când PRIMĂVARA vine și tresar din somnul lor, Plante, păsări și albine, nu lipsi de la IZVOR!. . . Pierzi fantastica trezire a NATURII-n tot și-n toate, Optimism în a ta fire, grămădește, cât se poate, Primăvara ca o ZÂNĂ, se întoarce fără veste Și te duce-ncet de mână, LA CĂSUȚA DIN POVESTE. . . Dimineața, îți arată splendid răsărit de soare, Câmpu-ncet din nou respiră, neguri se ridică-n zare, Mugurii, stau să
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
dușmanul lui, omul. Și-a luat inima-n dinți și cu mâinile tremurânde, a reușit să-i scoată mărăcinele, spunând apoi că ursul a plecat mormăind a mulțumire. În timpul liber umblam prin lada de zestre a mamei în care erau grămădite multe amintiri, printre care și moțul meu de copil de la botez, legat cu o fundă roșie, alături de cel al fratelui. De Ziua Eroilor ne punea doamna învățătoare să ne îmbrăcăm frumos, făceam serbări, spuneam poezii, ne scotea în plimbare la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
se plimbe, să speculeze pe semenul lui sau chiar pe Stat, să se îmbogățească fără jenă, fără rușine, fără frică, nici chiar de legi, pe spinarea oricui, numai bani și iarăș bani, avere și iarăș avere să-și agonisească, să grămădească, fără a ține seama că și altul trebuie să trăiască. Mulți, chiar foarte mulți și-au pervertit conștiințele să speculeze nu numai avutul și pe cei bogați, dar chiar mizeria omenească. Pe când asupra unora nenorocirile răsboiului au venit potop, i-
Legea Nicolae Titulescu () [Corola-blog/BlogPost/339982_a_341311]