307 matches
-
mai trece, Iar această lume plină de-nțeles, Să devină o simfonie cu sens. Sensul iubirii, ne ridică pe trepte, Pe culmi, făcînd sufletul mult prea bun! PÂNĂ CÂND Până când durerea mă va-nălța privind în urmă căderea grea, Până când vei grămădi cărbuni aprinși ce va topi inima mea, Până când voi aștepta lumina care din durere mă va vindeca. Până când să stau dincolo de orizont, care din întuneric mă va ridica, Până când mâna Ta mă va purta pâna la plinătatea de a mă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Viena: Focul a izbucnit pe scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
jos prin flăcări și fum. În fine, garderobele se goliră de tot. Alergai prin foc înainte. În vestibul dau peste o îmbulzeală nedescriptibilă și aud țipete sfâșietoare. Toți se împing spre balconul deschis din front. Pompierii veniseră deja. În mijlocul mulțimei grămădite în fața teatrului se întinde pânza de scăpare și din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
la vederea acestor nenorociți, cari câteva minute mai ‘nainte erau încă veseli și au intrat în teatru plini de viață, iar acum zac mulți palizi, cu ochii deschiși tare sau pârliți, cu părul ars și cu obrazul mutilat oribil și grămădiți unii peste alții. Până la 9 ore s-au transportat ca la 70 cadavre în localul poliției. Lipseau lecțiile, și apoi în strâmtoare nici nu s-ar fi putut întrebuința. Oamenii luau cadavrul pe brațe și astfel [î]l duceau. Morții
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
dușmanul lui, omul. Și-a luat inima-n dinți și cu mâinile tremurânde, a reușit să-i scoată mărăcinele, spunând apoi că ursul a plecat mormăind a mulțumire. În timpul liber umblam prin lada de zestre a mamei în care erau grămădite multe amintiri, printre care și moțul meu de copil de la botez, legat cu o fundă roșie, alături de cel al fratelui. De Ziua Eroilor ne punea doamna învățătoare să ne îmbrăcăm frumos, făceam serbări, spuneam poezii, ne scotea în plimbare la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
acas’ nu te găsesc, Mă rog la El să-ți lase-n loc ceresc Tot ce-ai cerut în ruga cea de seară. Plecai ’naintea primelor ninsori Colindători n-ai așteptat să vină, În locul,fără tine,de la cină S-au grămădit ai dimineții zori. Și alte ierni vor bate în fereastră Nu te-or găsi,la tata ai plecat Lăsînd în urmă nesfîrșit oftat, Prea Bună Maică,amintirea noastră. De acolo,din înalt,gîndind la noi Mai dă-ne un semn
DE ACOLO,DIN ÎNALT,GÎNDIND LA NOI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_botis_1396876781.html [Corola-blog/BlogPost/354061_a_355390]
-
Toate, parcă-ascund o taină. . . Poți pătrunde taina lor! Iar când PRIMĂVARA vine și tresar din somnul lor, Plante, păsări și albine, nu lipsi de la IZVOR!. . . Pierzi fantastica trezire a NATURII-n tot și-n toate, Optimism în a ta fire, grămădește, cât se poate, Primăvara ca o ZÂNĂ, se întoarce fără veste Și te duce-ncet de mână, LA CĂSUȚA DIN POVESTE. . . Dimineața, îți arată splendid răsărit de soare, Câmpu-ncet din nou respiră, neguri se ridică-n zare, Mugurii, stau să
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casuta_din_poveste_ionel_davidiuc_1339527846.html [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să se recăsătorească cu Maria Puiu din Ciohorăni (care-i dărui lui Mihail o soră, pe Florica), nepoata (de frate) a tatălui lui Victor, căci neamul său pe linie paternă
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
DOMNIȚA ÎN MOV, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu DOMNIȚA ÎN MOV “E marfă la promoție !” Mai toți cu emoție, grămădiți buluc la poartă, de vreo trei ore așteaptă . Vine ora ! Se deschide ... Fiecare ia ce prinde , dintre lucruri - o mulțime ! Pentru unii-s prea puține . Alții cu punga mai grea, nu găseau ce le plăcea , că ... vezi ! la euroii lor
DOMNIŢA ÎN MOV, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Domnita_in_mov_poezie_de_io_al_florin_tene_1372611317.html [Corola-blog/BlogPost/363933_a_365262]
-
-și întremeze virtuțile mai slabe. Nepoții se scufundă în lacul de aproape Stropindu-se cu apă ca niște paparude, Care, pe ulițe, după un rit, tot șchioape Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1405762944.html [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata noapte. zorile îl găsiră pe neobositul Policarp mutând, spălând, frecând,... Vecinii treziți de zgomot, văzând apa ce năvălea
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
gulerul de la cămașă.) Mi-e frig. (Își frânge mâinile.) Miroase a suflete de gheață, a moarte. Căldura stelelor a secat. Se ridică de pe scaun și ia un sacou aruncat pe jos în timpul căutărilor. Se îmbracă cu acel sacou și se grămădește pe plapuma ce zăcea pe podea.) A împietrit tot ceea ce este viu. Sunt o piatră ce lăcrimează după iarba din stele. (Se învelește în plapumă.) Acum ce mă fac? Ele s-au ascuns, m-au părăsit. Prin piatra ființei mele
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461437074.html [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
Din firez și din secure". Când începeau cu cântece și versuri nu-i mai putea opri nimeni, curgea versul și cântecul din sufletele lor în ritmul în care mâinile lor bătătorite și îndemânatice nu stăteau locului: „Bate vântul, viscolește / Stânjenarul grămădește”. Stânjenarul era cel care aduna lemnele tăiate și le „grămădea”, le făcea grămezi, le stivuia. „Măi, Mitică, ce-au învățat ăștia în Franța, nici nu se compară cu ce-am învățat la facultate în Canada”- îi spunea Cornel Popa lui
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
versuri nu-i mai putea opri nimeni, curgea versul și cântecul din sufletele lor în ritmul în care mâinile lor bătătorite și îndemânatice nu stăteau locului: „Bate vântul, viscolește / Stânjenarul grămădește”. Stânjenarul era cel care aduna lemnele tăiate și le „grămădea”, le făcea grămezi, le stivuia. „Măi, Mitică, ce-au învățat ăștia în Franța, nici nu se compară cu ce-am învățat la facultate în Canada”- îi spunea Cornel Popa lui Dumitru Sinu, făcând comparație între școala franceză și cea canadiană
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
are putere să facă un prieten din agresorul tău, să-l păstreze ca atare, ori să-i agraveze purtarea față de tine. Dumnezeu nu va lăsa fără efect o faptă săvârșită după modelul divin. Apostolul te asigură că, făcând așa, “vei grămădi cărbuni aprinși pe capul lui” (Romani 12:20). “Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” (Coloseni 3:23). Ideea este, de fapt, să facem totul “pentru Domnul”. “Legea dă ce se cuvine, Dragostea
O MILA IN PLUS de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_mila_in_plus.html [Corola-blog/BlogPost/344873_a_346202]
-
acesta una din promisiunile făcute în timpul campaniei electorale (Gvardia Națională care se înființase în 1848 era în permanență cu ochii pe reacciune), aceștia ajung la capul podului. „La un semnal tulumbagii se opresc și în culmea emoției lumii ce se grămădesc de-a-ndărătele cu groază cei doi țigani se apucă să destupe, tremurând, unul dintre butoaie spre a se constata în fața poporului suveran infamia reacțiunii și a generalului Solomon. Pe când toate inimile bat cu putere țiganii ferăstruiesc cu blândețe cercurile de la un
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiau planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV De departe oglinda cu vise
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
distrugător; omul care ia în brațe spiritul malefic ajunge la desfrâu, se deconectează de la spiritul Divin. „Vai de feciorii răzvrătiți, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fără Mine, care fac legăminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca să grămădească păcate peste păcate!”(ISAIA 30, 1) Conceptul de libertate ideal în societate se presupune a fi acela în care orice om e liber să facă ceea ce dorește, atâta timp cât nu încalcă libertatea altui om. Există și extremele acestui concept. Și vai
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cand_cei_usuratici_aprind_focul_in_cetate_.html [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
se plimbe, să speculeze pe semenul lui sau chiar pe Stat, să se îmbogățească fără jenă, fără rușine, fără frică, nici chiar de legi, pe spinarea oricui, numai bani și iarăș bani, avere și iarăș avere să-și agonisească, să grămădească, fără a ține seama că și altul trebuie să trăiască. Mulți, chiar foarte mulți și-au pervertit conștiințele să speculeze nu numai avutul și pe cei bogați, dar chiar mizeria omenească. Pe când asupra unora nenorocirile răsboiului au venit potop, i-
Legea Nicolae Titulescu by http://balabanesti.net/2013/08/22/legea-nicolae-titulescu/ [Corola-blog/BlogPost/339982_a_341311]
-
oameni și măsura gândurilor și faptelor lor. Dar la Betleem ni s-a arătat Slava Lui Dumnezeu, acolo S-a pogorât iubirea cerească, cea care învinge ura lui Irod și toate patimile vechi sau noi și toată deșertăciunea cea lumească grămădită în noi o face pulbere și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-a luminat, păstorii s-au bucurat, magii I s-
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_cu_gandul_la_bethleem.html [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
face mai multe socoteli de intorcere pentru una și aceeași poliță. - Acesta socotela de intorcere se platesce pe randu din girantu în girantu, și în fine de tragetorulu poliței. Articolul 178 Osebirile cursuriloru la preschimbările de poliță nu se potu grămădi pe unulu și același obradu, ci fia-care girantu are să platesca numai osebirea privitore pe sema girului seu, precumu asemenea și tragetorulu. Articolul 179 Dobîndă pentru suma cuprinsă în poliță cea protestata din pricina de neplata se socotesce din diua protestului. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acum șirul, tot încovăindu-se și strigându-se, ca un șapte fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească până ce se transformă parcă într-un morman de carne fierbinte care se zvârcolește de pe loc un timp ca apoi, pe neașteptate, să se destindă iarăși, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă fețele roșite și vesele ale
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
pentru lăstuni îl prezintă șoimii rândunelelor, la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre endoparaziți poate fi evidențiat
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
cuvântului său, Papa Leon l-a convins pe temutul conducător să cruțe Roma și chiar să părăsească Italia. Peste câțiva ani, în 455, vandalii ajung la porțile Cetății Eterne, hotărâți să nu lase în urma lor decât un morman de ruine grămădite peste cadavrele locuitorilor săi; Papa Leon îl îmblânzește pe căpetenia lor Genseric și obține favorul de a fi cruțate toate lăcașurile de închinare, cu toți cei ce se vor adăposti în ele. Bisericile, mănăstirile, catacombele, cavourile, cimitirele au devenit pentru
Papa Leon I cel Mare () [Corola-website/Science/299047_a_300376]
-
prin ele să schițeze universul spiritual al poetului. Expresivitatea nu mai e dată de epitete, generale și cuminți, fără putere de individualizare: ceruri nalte, întunecata mare, piramidele-nvechite, ci doar de cele câteva verbe din limbajul popular (a cufunda, a grămădi), care în contextul dat devin metafore personificatoare. De reținut în al doilea rând, mijloacele verbale care sugerează starea de grație a fetei, psihologia ei agresiva. Volubilitatea ei seducătoare se înfățișează în haina oralității populare, cu unele accente regionale: încalte, vom
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]