38 matches
-
funebră cum e această Mi-e dor a Adei: „Mi-e dor de strîmta groapă a liniștei de veci,/ Mie dor de nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-mi, doinind în sară, plopi/ Șiar crește mari, năprasnici, așa cum dorul meu/ Năprasnic fost-a-n lume, nespus, nespus de greu” etc. (E, probabil, o intenționată „pastișă” la Mai
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
bine c-am venit noaptea asta; mîine îmi iau liber, mă duc pe la autogară, poate sosește cursa rapidă. *** Chiar lîngă bucătărie, într-una din cămări, încălzită de peretele comun cu al sobei din sala restaurantului, o cămăruță în care stau grămădite saltelele și păturile folosite vara în căsuțele campingului, între două pături așternute pe o saltea, șade întinsă Letiția, aproape adormită. Ovidiu s-a așezat pe colțul uneia din lăzile pe care a pus salteaua și-și leagă șiretul unui pantof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
azur, Lacuri, prin cele opt ceruri feerice, Rîur molatece cu lin murmur. Silvele-mprăștie dulce prefumele, Florile, pulbere încolorată. Paseri cu cîntece dulci ca plăcerile De estaz ne-nțeles sufletu-mbată. [...] Acolo în silvele cele sălbatece Ce semăn norilor cei grămădiți, Unde repaosă hearele munților, Pruncii cu mumele sunt adormiți. Stelele scutură pulbere aură, Luna molatecă în spațiu luce Ca o surîdere dulce de vergură Suflă în frunzele văii vînt dulce” (Traianida, Cîntul III). Romanele lui Bolintineanu - partea cea mai interesantă
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
spre cerul ce ardea în constelații Gândind la cucerirea înălțimilor fără hotar. Către întunecatul haos racheta sa porni Speranțele-i erau de-acum deplin plinite Pământul tot, de sus, în fața sa se dărui Cu mări și continente și oceane toate grămădite Triumful fu măreț,ce mai apoi din cer a coborât Stăpânul țării îl ferici și dregătorii cei mai mari la fel Pe omul care îndrăznind urcase-atât de sus încât Chiar și dușmanii cei mai aprigi uimiți erau de el
IN MEMORIAM IURI GAGARIN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366752_a_368081]
-
Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Toc, toc, toc un puișor Bate-n ou...bate de zor Să deschidă o fereastră Ca să treacă-n lumea noastră... Că destul a stat chircit, Grămădit și chinuit În găoacea ce i-a fost Până-acuma adăpost... Dar așa nu se mai poate... I-au crescut aripi pe spate Și picioare lungi și grele Nu mai are loc de ele... Cred că timpul a venit Să
PUIŞORUL de MARIA LUCA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377378_a_378707]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Aici se aud doar suspine Mă scald în păcate cu tine, Pe plaja durerilor mari, Aici se aud doar suspine Desprinse din versul ce-l sari. În brațe ne poartă văzduhul, Cu îngeri de foc grămădiți, Săraci ne-arătăm cu tot duhul Și trupuri purtăm vlăguiți. Aripile parcă sunt strânse, În pofte hapsâne de fel, Din palme durerile plânse, Își scutură lutul nințel. Să scriem poema pe-o coală, Că zău nu mai știu ce să
AICI SE AUD DOAR SUSPINE de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375636_a_376965]
-
Asemenea lui Uta-napiștim, el trăiește la margine de lume, "uitat de moarte" și a avut acces la divinitate. Magul poate fi consultat doar de regi și voievozi. În preajma lui crește mușchiul simbol al naturii agresive: Acolo prin ruini, prin stânci grămădite Era peștera neagră a zăhastrului mag Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite" (Povestea magului...) Imaginea vizează imemorialul și este des întâlnită în literatură. Iată o edificatoare chilie cioplită în munții Indiei antice 3: "Tu vei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să-nfig-asupra lumei semiluna nouăi legi Au surpat două imperii și pe paisprezece regi, Peste Asia și-Europa au întins deodată lanțul Și ce zi înfricoșată [cînd] au fost luând Bizanțul! Peste crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-i dezmierd Și-n ochii mari ș-albaștri ființa să mi-o pierd... De n-ar fugi... dar fuge... fuge cum [luna] plină Încearcă după codri greu capul de-l înclină... Se pierde-n cer, în norul cel negru, grămădit, Și părăsește lumea, de cer ademenit... E sufletul meu însuși, e sufletul meu dus, Ce fuge și se duce pe-o rază iar în sus. O, de-aș muri... O parte ce-n mine-a mai rămas Să zboare unde-amorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vor fi abjurat solemn schisma. După ce autocratul grec își dete învoirea și după ce-l vizitase în persoană pe regele Ludovic I la Vidin în an[ul] 1366, papa permise regelui maghiar să atace pe turci pentru a apăra pe grecii grămădiți și strâmtorați, puse să se propovăduiască cruciată contra necredincioșilor saracini și puse-n sigura perspectivă a cruciaților nu numai absoluțiunea deplină, ci și cea parțială potrivit cu meritul fiecăruia. Ludovic cel Mare, împiedicat prin alte griji de-a guvernului de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să poată și lipsi de cunoști numai pe celelalte și că nu poate avea loc o adăugire întîmplătoare sau mărime nehotărâtă a complectării care n-ar avea marginele ei hotărâte apriori. Întregul este așadar comembrat (articulatio), iară nu conglomerat ori grămădit (coacervatio); poate așadar crește numai pre dinlăuntru (per intussusceptionem - întrususcepție) nu prin adăogire pre din afară (per appositionem - apoziție) asemenea unui corp animalic, a cărui creștere nu adaugă un mădulari, ci, fără schimbarea proporției, face pe fiecare mai tare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încurcătura de-a trebui să gândească la mijloace extraordinare pentru a îndestula soldații. Deși trebuie a se considera și oștirea, totuși 903 {EminescuOpXIV 904} lucrul nu însemnează tît de mult, căci principii de azi nu au, ca cei romani, oștiri grămădite cari să fie strâns îmbinate cu guvernul și provinciile. Pe atunci era mai necesar de-a îndestula armata înaintea poporului, pentru că ea era mai puternică decât poporul; în zilele noastre, din contra, e mai necesar pentru toți principii (afară de sultanii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai abia în individele ce o cugeta și-o știu ea există în orce vreme real; aicea are realitate obiectivă *. Chiar în monumentele științei, în cărți, harte, instrumente și al[tele], unde într-adevăr ea pare a fi existentă și grămădită, ea nu există în faptă decât în posibilitatea de a fi știută; ea-n aceste monumente nu există-ntr-altfel decât ca științele naturale în cartea naturei, o carte care trebuiește citită pentru-a fi o carte. Așadar numai în neîntrerupta consecutivitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să aducă ziua de mîne! {EminescuOpXIII 124} Iacă unde ați adus țara în 6 ani de guvernare: este mai rău decât în momentul în care Lascar Catargiu a venit în 1871 să scape tronul și instituțiunile din valurile de nemulțumiri grămădite ce stau să le potopească. Iacă răspunsul nostru la întrebarea "Romînului": Cine provoacă răsturnările? [23 mai 1882] CERNAVODA CHIUSTENGE Am espus în atâtea rânduri viciile răscumpărării liniei. Cernavoda chiustenge, am arătat atât de limpede că lucrul ce se proiectează a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Helfert reduce numărul lor la... unul, Heinrich Spitzer, student în tehnică din Moravia, și chiar acesta n-a căzut, ca un Winkelried ebraic, ca anteluptător sau predicator al libertății, ci ca jertfă nevinovată a unei salve date asupra unei mulțimi grămădite. Prin adaose nejustificate și prin o frazeologie comună în zilele noastre s-au făcut din acesta "cel dentăi care și-a vărsat sângele pentru libertate"; cel dentăi care c-o oratorie inspirată a apărat libertatea; în discursuri, în scris și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ură mistuitoare, fără nume, ura unui întreg neam obijduit poate, și văd, pricep foarte limpede că mă va strivi fără milă, căci nu este nici loc de scăpare, nici clipă de iertare. Mânile, mânile mari, noduroase, cu vinele ca frânghii grămădite, mi se arată deodată, cu degetele rășchirate, înălțându-se spre mine, spre gâtul meu! Se mișcă, se mișcă încet, ca niște animale întunecoase ce-mi vor strânge gâtul, și înțeleg, într-un fulger de lumină, că dacă nu trag scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
loveau ca într-o sticlă sonoră. Călări pe cai, Faliboga și Lepădatu se duseră și cercetară girezile de paie și stogurile mari de fân. Oamenii veneau cu sănii la încărcat. În apropiere, ciobanii luminau locul în jurul perdelelor în care stăteau grămădite oile. Până în fundul zării se întindea o pânză albă, nepătată. Din senin, uneori cobora ca o fumegare, se apropia, ș-un convoi lung de corbi presăra puncte negre mișcătoare pe lumina omătului. Cu două zile înainte de Sfântul Neculai, la amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cred că văd) cu ochii mei, lumea e cu totul alta. Mai simplă, mai firească, desigur... Numai eu nu reușesc să mă obișnuiesc cu firescul ei, numai pe mine, dintre toți de aici, mă îngrozește firescul... Cât de firesc atârnă grămădit, moale, strâmb, gâtul unchiului Delcă în pătura pe care oamenii o duc, cocoșați sub greutatea lui. Trec cu grijă prin sală, să nu se lovească de niciuna din ușile larg deschise, ducând corpul acela muiat, ghemuit în cuvertura care, în ciuda
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
treburile stăpînilor! . . . Acum pândea, desigur, iarăși să vadă ce are să se petreacă! . . . Aștepta cine știe ce'.' . . . Parcă Lina știa singură ce are să facă! Fibrele ce simt și dor, Lina nu le avea, iar cu mizeriile omenești era deprinsă, apoi era o fire grămădită ce se înăbușea: de aceea imboldul dintâi al mâniei care spulberă nu-1 avusese. înăbușindu-se, scotea însă aburi. întîi turtită de cele ce aflase, acum începuse din ce în ce a pufni și a căuta pricină tuturor, chiar și Iui
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-i viță de ale bune Nu e ca zeama de prune, Când bei mult Crești în burtă, Te faci tobă După sobă, Stai cu greerii de vorbă. Tot urând, încă urând Băgăm de seamă curând Atâtea fete venite, Ca cioarele grămădite, Ce vă stau cam pe la spate, Stau cu gurile căscate, Ori smerite stau nainte Cu gurile proțăpite. Aduceți prune uscate S-aruncăm în guri căscate, Și muiați cîte-o cojiță Și le-o dați ca să înghiță, Să nu stea cu gura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
crasa ei dezordine naintea reprezintărei, cu boschetele a căror verde e amestecat cu pete roșii, roze adică, cu bănci ce stau încă trântite pe scenă, cu fondaluri ce spânzură pe la jumătatea scenei, cu fundul în care vezi încă stând mobilele grămădite una peste alta, candelabre peste scaune, mese culcate cu picioarele-n sus pe canapele, oglinzi întoarse cu sticla spre perete, scoarțe învălătucite, rechizite aruncate una peste alta, și-n stânga, și-n dreapta cabinete de scândură numite garderobe, în care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ușă ce ducea într-o suterană alăturată. Ținea lumina în aer cu brațul distins... Lăzi cu grămezi de argint erau în colțurile acestei suterane fără vo răsuflătoare... Argint, argint... el merse mai departe... Deschise o altă ușă... Lăzi de aur grămădit licureau slab în lumina cea roșietică a făcliei de ceară. El s-apropie... Erau monete foarte vechi, din cele mai deosebite vremuri. Unele bătute de romani încă, altele de mai încoace, însă toate vechi... El merse înainte... deschise o altă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din planuri diferite. Iancu este un poet al juxtapunerii, al obiectelor neaglutinate, fără putința de a forma o sinteză pentru că de regulă lucrurile intră În poezie sub forma clișeelor literare. Chiar tradiționalul ohtat, bunul familiei, devine la Iancu Văcărescu „un grămădit ohtat” (Călătoria), iar suspinurile vin totdeauna În valuri (Nemulțumire cu nădejdea): „Înfocate scoț suspinuri Tot În valuri, tot În chinuri, Ce fac, mă primejduiesc.” Există o anumită foame de noțiuni și dorință de expansiune În lirica lui Iancu Văcărescu și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiceiurilor ruginite de seculi. Este adevărat, în multe din comunele noastre vedem grădini gemând, ca să zicem așa, sub povara pomilor, cari însă nu aduc mai nici un profit curat. Pentru ce? Pentru că țăranii nu-i știu cultiva. Pomii fiind îndeobște prea grămădiți și astfel neavând la dispoziție îndestulă lumină, căldură și spațiu în care să-și întindă rădăcinile și crengile, ei rămân pururea slăbuți și bolnăvicioși, rodind tot numai la doi trei ani odată. De cu primăvară și peste vară adese vedem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zicând automatic, nu vedem noi multă neorânduială, mult vuiet și tulburare? Și nu zic de acel fapt întâmplat automat, ci de un lucru făcut de cineva, însă fără vreo artă. De exemplu: fie bunăoară lemne și pietre, fie și var grămădite toate la un loc; apoi apucându-se un om fără experiență de clădire, clădească el, zic, și ridice casa. Ei bine, nu ar strica el totul? Fie, apoi, o corabie și să aibă toate cele trebuitoare, afară de căpitanul care să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]