175 matches
-
Spălat, curățat, dat în clocot și pus la congelator. În punguțe. Hribii. Pentru curajul meu, în achiziții bio fortuite, sunt răsplătit regește de bunii mei prieteni, la care am adăstat, cu două borcane cu dulceață de cireșe. Mmm... Mai nou, grămăticii, inclusiv ardeleanca mea, aprobă și de cireși. Acasă, nu am văzut nicio crenguță prin borcane! Piatra-Neamț, o țintă ideală pentru un weekend larg! Mai mult, adevărat rai pentru cei greu stresați ! Atâta liniște! Salutări din Piatra-Neamț ! Hai, acasă ! P.S. NU
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din piatră și cărămidă, iar cei interiori din grădele de nuiele, tavanele fiind consolidate cu bârne masive de stejar. Aici, schimonahul, a organizat, începând cu 1665, o școală de grămătici cu durata de 4 ani. Învățământul fiind gratuit, iar preotul „Gheorghe ot Văleni”, originar din Transilvania, slujitor al acestui sfânt altar, se dovedea, prin a sa „Adunare de câteva istorii în stihuri”, un snesibil versificator preocupat de „deșertăciunea lumii”. Dincolo
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
a dăruit cu generozitate Lumină în jurul său: “Timp de o jumătate de veac, Domnul Firescu Alaxandru a fost, cu pălăria sa de rabin, cu umerii aplecați sub jugul literelor, cu sfiala și blândețea unui călugăr, un copist al sufletelor, un grămătic al cuvântului scris, și vorbit, la Cancelaria Domnească a Artei. Un elegant și rafinat critic de istorie și artă, care se ascundea, cu modestie, sub o puzderie de pseudonime, în paginile publicațiilor. Câtor ucenici ai Cuvântului nu le-a aurit
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
lerui Doamne! Și-i o dalbă mănăstire Nouă uși, nouă altare, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Iar în ea cine slujea? Slujeau nouă popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Iar în ea cine slujea? Slujeau nouă popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și psaltirea în cea mână Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
popi bătrâni, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă șapte diaconici, Și-ncă cinci de grămătici. Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și-ncă cinci de grămătici. Grăi cel popă bătrân, Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Către micul grămătic: Ia tu mice grămătice Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Ia ciocanul într-o mână Și psaltirea în cea mână Hoi ler hoi dai lerui Doamne! Și te suie în clopotniță Și începe de-a toca. Hoi ler hoi dai
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
rol în răspândirea științei de carte în rândul locuitorilor satului. În secolul următor numărul știutorilor de carte din acest sat, rezultat din documentele ce s-au mai putut păstra, s-a ridicat la 105. Această școală a pregătit pe viitorii grămătici, logofeți, dascăli și slujitori ai vămii Rucăr și ai celor 12 sate muscelene. De la unii dintre scriitorii de documente, foști elevi ai acestei școli, au rămas manuscrise (cărți) și multe acte scrise în limba română, o limbă curată, lipsită de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
star"(bătrân), de unde rezultă că el cunoștea scrierea în limba română din secolul anterior, învățătura de carte, însușindu-le, în general, în anii copilăriei. Către sfârșitul secolului al XVII-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
învățătura de carte, însușindu-le, în general, în anii copilăriei. Către sfârșitul secolului al XVII-lea avea îndeletnicirea la Rucăr cu predarea învățăturii de carte Teofil grămăticul, care menționa că era "nepotul popii Stanciului"din Rucăr. În anul 1700 acest grămătic(învățător) a scris cartea intitulată Parimiar de 265 file. De asemenea s scris un Miscelaneu teologic(Tetraevangheliar) de 283 de file.Dintre alți dascăli ai școlii rucărene din secolul al XVIII-lea amintim pe Matei dascălul, care redactează un document
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
așteptând trezirea la viață. Pentru el am strâns, cu multă greutate, circa 600 de documente originale și le-am descifrat punând în evidență fapte care nu fuseseră cuprinse în istoria locului și a țării, le-am rescris precum un fidel grămătic de cancelarie medievală, în 10 volume, toate așteptând bunăvoința unor investitori, pentru a fi de folos istoriei prezente și a vedea lumina tiparului atât de mult așteptată. Cu ajutorul lui Dumnezeu,am să încerc, încă de pea cum și prin slabele
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnta_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
deschisă a casei, bună dimineața zice, bună dimineața zicem și noi. Cel bine pitit în iarbă, pe acoperiș, după nori, sub pragul casei pe care călcăm toți numai desculți în levitație. Aporie Poet bețiv e un pleonasm, dă din mână grămăticul. Vierme scârbos, scuipă uscat slăbănogul. Câine slobod din lanț, țipă femeia sfâșiată dimineața. Bătrân libidinos, plânge fetița printre sughițuri într-un colț. Soare al dreptății, declamă nebunul de după gard, printre gratii. Seara e liniște se închide cimitirul cu un lacăt
Poezii by Vasile Dan [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda și cheltuiala lui ca să fie de învățătură lui și cui va da Dumnezeu". În celălalt manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil grămăticul am scris până aici cu mila lui Dumnezeu la Rucăr", iar la fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la fila 196. S-a stabilit și prin alte studii că funcția de grămătic era echivalentă cu aceea de învățător. Avem deci dovada certă că în Rucăr era cineva care, pe la 1702, se
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
fila 237 se specifică ""am scris eu Teofil holteiul, nepotu popii Stanciu din Rucăr la 7210"/1710. Că era grămătic la Rucăr, aceasta ne-o spune și la fila 196. S-a stabilit și prin alte studii că funcția de grămătic era echivalentă cu aceea de învățător. Avem deci dovada certă că în Rucăr era cineva care, pe la 1702, se ocupa cu predarea învățăturii de carte, a scrisului, cititului și socotitului. Nu cunoaștem cât timp se va fi îndeletnicit cu această
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
următoarele: Și după ce au venit moșul mieu din Moldova, văzându-mă că am învățat cărticică, mi-au făcut și zapis ca să-l pomenesc". Deci învățătura de carte se bucura de o frumoasă apreciere. Să fi învățat el carte la Teofil grămăticul ? Este posibil. Din alte însemnări făcute pe unele cărți religioase aflăm despre existența unei școli la Rucăr în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea. Unul din învățătorii școlii rucărene din această perioadă a fost Matei dascălul. Numele lui figurează
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
Biblioteca Academiei Române este atestată: a) Existența științei de carte pe meleagurile muscelene în sec.XIV-XVI, îndeosebi la slujitorii vămii domnești de aici b) Activitatea culturală desfășurată în cadrul Mânăstirii Câmpulung. Sunt expuse fotocopii după unele cărți și manuscrise, operă a diecilor, grămăticilor și copiștilor din secolele XVII-XVIII c) Documente legate de întemeierea Școlii domnești din Câmpulung din anul 1669, precum și cele care atestă existența școlilor din: Bălilești, întreținută de preoții din acest sat, încă din anul 1784; școala obștească din Nămăiești, înființată
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim - incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu ” În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul , Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif , Gala Galaction , Ion Pena, Constantin Noica , Marin Preda și Mircea Scarlat , Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptățit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar
Marin Scarlat despre poetul Ion C. Pena by http://revistaderecenzii.ro/marin-scarlat-despre-poetul-ion-c-pena/ [Corola-blog/BlogPost/339666_a_340995]
-
Brucan, o adunătură de analfabeți și oameni ai muncii, însă numai gazetari nu. Redactorul șef de atunci, Miron Constantinescu, după caracterizarea succintă făcută de Brucan, era "„un filozof tobă de carte care avea nevoie de un căligraf și de un grămătic să-i facă articolele inteligibile”". Îndeobște, întreaga echipă era atipică, deoarece, din descrierile lui Silviu Brucan, fiecare avea un cusur. Așadar, era vorba despre Pavel Chirtoacă, specialistul în agricultură, ce avea "„o figură scheletică măcinată de boli după anii de
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell. În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat, Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptățit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
ia ființă prima școală de pe teritoriul țării noastre. Aici se preda în limba latină. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432), ia ființă în Moldova un cerc de cărturari, din care făceau parte: mitropolitul Iosif, Grigore Țamblac, filozoful Moise, grămăticul Gârda etc. În cadrul unei alte școli înființate de Alexandru cel Bun (Școala slavonă din Suceava), în 1431 este menționat un dascăl, numit Hermann, care este primul medic cu titlu universitar ("bacalaurio in medicina") din acestă regiune. Prima bibliotecă de pe teritoriul
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
orașului autorităților transilvănene, 1495 este menționat ca an al înființării școlii românești: "„...s-au zidit biserica și școala la anul 1495”"; este posibil sâ fi existat deja o școală din lemn, deoarece pe listele de impozite ale orașului erau consemnați grămătici (traducători) care ar fi putut avea și activități didactice. La sfârșitul sec. al XVIII-lea a fost edificată Biserica Evanghelică din Șcheii Brașovului, situată pe "Angergasse" (str. Prundului), la nr. 3. Pe aceeași stradă, la numărul 4, se găsește casa
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
de alianță. Din 1424 se păstrează prima reglementare comercială făcută de domnitorul Dan al II-lea,ce stabilește privilegiile vamale ale târgoveților locali și drepturile de care beneficiau aceștia în țară. Din 1451 datează prima culegere de legi făcută de grămăticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav II. Vlad Țepeș (bază a personajului fabulos Dracula) urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
om „însemnat” nu mai putea deveni domnitor. S-a născut pe moșia tatălui său Gavril, care era posibil de origine aromână, lângă Vaslui. A studiat la Marea Școală a Patriarhiei din Constantinopol și, după ce se întoarce la Iași, este numit "grămătic" , adică secretar al domnului Moldovei Gheorghe Ștefan. Între anii 1660 și 1664 a fost reprezentantul țării ("capuchehaie") în Imperiul Otoman și apoi trimis ca sol la Berlin și Stockholm și chiar pe lângă Ludovic XIV.Milescu vorbea limba română, limba latină
Nicolae Milescu () [Corola-website/Science/307379_a_308708]
-
și alți oameni care pregăteau mese pentru trecători, case de odihnă, cai de schimb, etc. Satul Cobîlea este atestat documentar la 18 februarie 1456, când voievodul Petru Aron l-a dăruit lui Ioil protopop al Iașilor și fiului său Giurgiu grămătic. Apoi satul a ajuns în stăpânirea Fetcăi Spineanu, care l-a vândut la 15 aprilie 1482 rudei sale, Cozma ușar. În 1529 Petru Rareș dăruia acest sat lui Pavel Scripcă brănișter. În a doua jumătate a secolului satul este stăpânit
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
200px|right|thumb]] În contextul în care românii din [[Transilvania]] au fost considerați ca națiune „"tolerată"“ secole întregi, neavând dreptul la învățătură, primele forme de învățământ s-au desfășurat pe lângă biserică, singura organizație națională îngăduită poporului român. Astfel, „diecii” sau „grămăticii” învățau pe copii, rugăciunile, cântările bisericești și mai rar scrisul sau cititul. Primii racoviceni despre care se poate spune că au cunoscut scrisul și cititul sunt semnatarii [[Istoria comunei Racovița#Sfârșitul procesului dintre racoviceni și avrigeni pentru muntele Suru|actului
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]