167 matches
-
debandada obișnuită. Notă 10 pentru organizare! În scurtele momentele când se difuzau materiale înregistrate, regizorul de platou o făcea pe paharnicul și ne furniza o înghițitură de apă din sticlă aflată pe jos, la baza estradei. Într-o pauză, dinspre gradene se aude protestul lui Liviu Mihaiu: “În gradene se moare de sete! Să se dea câte una, s-ajunga la toată lumea!” Spre finalul show-ului, în aceleași momente de pauză, estrada devenise scenă mai multor exerciții de dezmorțire: “avocații” se
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
momentele când se difuzau materiale înregistrate, regizorul de platou o făcea pe paharnicul și ne furniza o înghițitură de apă din sticlă aflată pe jos, la baza estradei. Într-o pauză, dinspre gradene se aude protestul lui Liviu Mihaiu: “În gradene se moare de sete! Să se dea câte una, s-ajunga la toată lumea!” Spre finalul show-ului, în aceleași momente de pauză, estrada devenise scenă mai multor exerciții de dezmorțire: “avocații” se ridicau în picioare, săreau, se întindeau, nimic violent
Mari romani: fise din culise by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83041_a_84366]
-
mediocritățile? În seara de 4 martie, Teatrul Bulandra ne-a invitat la o întîlnire cu Toma Caragiu. În sala care îi poartă numele. Pe scenă, într-un con de lumină, scaunul lui Toma din Elisabeta I. De jur împrejur, pe gradene și în sală, familia - Matilda Caragiu-Marioțeanu, Geta Caragiu (cele două surori), Ștefan Caragiu (nepotul lui), actori, regizori, scenografi, prieteni, publicul de ieri și publicul de azi, oameni de cultură. Puțini actori, însă, dinafara teatrului, i-am zărit doar pe Mircea
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
punctînd clar atributele unei instanțe, la urma urmelor, destul de împietrită în verdicte și prejudecăți. Ca și ultima montare de la Teatrul Național din Cluj, L'oubli, și aici ridicarea cortinei are un impact considerabil. Acolo, noi, spectatorii așezați pe scenă, pe gradene, tot ca într-un fel de amfiteatru, vedeam o sală plină cu mirese, pe locurile pe care le ocupă de obicei aceia care vin la teatru. Acum, în amfiteatru stau parcă multe statuete, colorate puternic, viu. Un merit indiscutabil al
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
guler alb scrobit. Ce este, în fond, biroul Profesorului? O clasă, răspund creatorii acestui spectacol. În care spectatorii intră și iau loc în bănci mici, pentru gimnaziu, cu loc de călimară, pupitre vechi, de început de secol XX, așezate pe gradene, un mic amfiteatru, intim și nu foarte comod. Fiecare spectator este introdus într-o atmosferă trăită de mult, aceea a școlarului. Mai inteligent, mai ascultător sau șugubăț, mai harnic sau mai leneș. Deocamdată, "la tablă" este scoasă o Elevă. Timp
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
în corul femeilor și o orbecăială contaminantă în corul bărbaților de pe scenă, orbirea și șirul orbilor lui Breugel. Publicul este martor implicat direct în această noapte a coșmarurilor, a verdictelor sau a revelațiilor. Din nou adus pe scenă, suit pe gradene, de o parte și de alta a spațiului de joc, pe laturile cele mari ale dreptunghiului luat în stăpînire de moarte. La mijloc, între noi spectatorii, arena în care se compune și se recompune vizual traiectoria unei experiențe umane fundamentale
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
prin rețete superficiale, gălăgioase și găunoase. Succesul celui de-al doilea val "Coelho" la noi a fost transportat, și mă gîndesc că nu doar din snobism, și asupra punerii în scenă de la Odeon. Se joacă cu publicul spectator instalat, pe gradene, în spațiul destinat în mod obișnuit doar actorilor. Deși era îngrozitor de cald, "sala" era full. Am stat înghesuiți, două ore, ca sardelele într-o conservă (ce a primit, însă, toate avizele de sănătate, spre a fi consumată). Alchimistul de la Odeon
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
despre identitate, rasism, regăsire, o temă predilectă a anilor șaptezeci. Nu este suficient să exiști, să trăiești, trebuie să dovedești asta cu un document. Chiar și absurdul este plin de nuanțe. Curtea interioară a unui liceu. Un amfiteatru amenajat din gradene. Plin, plin. Toți stăm cu ochii pe cerul plumburiu, pe care norii s-au strîns din văi ascunse. Scena, aproape goală. Cîteva elemente, simple, de recuzită, cutii de carton, scaun, masă, un cuier cu o haină. Doi actori negri vorbesc
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
morții. Obiectele trăiau, ca și accesoriile, decorul însuși se însuflețea, neliniștitor, așa cum își imagina teatrul Ionesco... Toate trei, căci al treilea este chiar premiera despre care vreau să vă povestesc, Jacques sau supunerea, aduc publicul pe scenă, îl așează pe gradene, foarte aproape de actori și de tensiunea de acolo. Spectacole mari, artiști mari. După ceva mai bine de zece ani, Tompa Gabor se apropie din nou de lumea lui Eugène Ionesco. În preajma Sărbătorilor din 2003, am ajuns la Cluj, în Teatrul
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
în variate forme, inclusiv în varianta clasică. Ce vreau să spun? S-a renunțat la scena à l’italienne - dar se poate reface oricînd și așa - la fotoliile tradiționale, s-a îmbrăcat totul în lemn, s-au înălțat podiumuri și gradene care, în cazul spectacolului Înșir’te mărgărite, închid la mijloc scena, spațiul de joc propriu-zis. Actorii sînt în imediata apropiere a spectatorilor - într-un fel ca la Teatrul Act, ca într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
maicii superioare. Toate acestea sînt sugerate printr-o parcelare, prin marcarea părților în cadrul unui întreg unitar, desenat în linii geometrice, ca și cum l-am vedea de sus, dintr-un avion care zboară la joasă înălțime. Spectatorii sînt invitați pe scenă, pe gradene, și ele dispuse pe patru laturi ale spațiului de joc, în mijlocul enigmei investigate de regizorul Marius Oltean. Cu cine a făcut Agnes copilul, de ce a ascuns Maica superioară sarcina, ce relație este între ele, cine și de ce a ucis pruncul
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
regizor mare a fost decisivă. Tipul personajelor și lumea celor doi bătrîni, tipul de limbaj și de dialog, scriitura însăși atît de modernă, tipul de joc, relația pe scenă într-un spațiu nou atunci, cu publicul instalat pe scenă, pe gradene, foarte aproape de actori, toate acestea și fiecare în parte au conturat miza unui pariu teatral major. Prejudecățile sau eu mai știu ce au făcut ca nici unul dintre actori, de pildă, să nu fie nominalizat sau propus pentru un premiu. Vîrful
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
ludice preluate de regizor din versiunea în limba engleză. Trei ore puse pe umerii lui Costache Babii-Vladimir și ai lui Mircea Andreescu-Estragon. Un drum de țară. Gogo și Didi vin la întîlnire. Un pom devitalizat. Noi, spectatorii, pe scenă. Pe gradene. Stăm cu fața spre sală, acolo unde ne este locul de obicei. O schimbare senzațională s-a produs, care modifică un loc puțin favorabil teatrului, de fapt. Sala de la Brașov, mare, cu scena cocoțată destul de sus în raport cu poziția spectatorilor, cu
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
Pascu. Din păcate, finalul neatent cizelat al acestei variante a lăsat impresia unei piese neterminate. Ultima lucrare, a Mădălinei Dan, Iulia + Emil = Love, excelent interpretată de Iulia Weiss și de Emil Mandanac, s-a desfășurat cu publicul pe scenă, pe gradene. De astă dată a fost pus în valoare un cuplu care, odată format, evoluează în strânsă interdependență carnală. Finalul însă - și în acest caz neatent cizelat - nu este deloc optimist, căci cei doi interpreți sparg toate baloanele în formă de
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
determinată de obligația de a răspunde unor exigențe morale de semn contrar. Ceea ce o salvează e suferința de neimaginat cu care își ispășește pedeapsa."... Patima Medeei... Pe scenă este sugerat perfect un mic amfiteatru grecesc. Patru laturi, patru dispozitive de gradene descriu, în cutia neagră, un cerc. În mijlocul lui, ca o axă a poveștii, ca o țintuire în vină, Medeea. A lui Euripide, a noastră, a lui Tompa, Medeea de ieri, de azi, dintotdeauna. În amfiteatru, noi, spectatorii ei. Între noi
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
firesc, raporturile cu ceea ce este major. Plecarea la Craiova a fost o întoarcere în timp și regăsirea unor secvențe luminoase clare, calde, ca într-un vis transformat, de fapt, în realitatea cea mai frumoasă. Sîntem - actori și spectatori, cocoțați pe gradene - în casa Oliviei, frumoasa și senzuala Contesă care nu-și refuză plăcerile vieții. De ce ar face-o, la urma urmelor? Aici, în casa ei, și-a localizat regizorul Purcărete centrul de greutate și ludicul spectacolului. Povestea cu travestiul și confuzia
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
înlănțuite. Mahmureala, lentoarea plutesc peste tot, anesteziind, încetinind ritmurile, simțurile. Sîntem în casa Oliviei, contesa cea bogată, îndoliată și enigmatică, veșnic suspinătoare în spatele voalurilor negre după gustul plăcerilor. Cînd spun “sîntem”, spun noi, spectatorii. Sîntem pe scenă, așezați pe cîteva gradene, chiar lîngă actori și personajele lor. O lume de imagini alcătuită ca într-un puzzle, un spațiu nou, construit din multe elemente cunoscute. Citate din spectacolele făcute aici de regizor, piese de decor luate de ici, de colo, din acest
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
descoperit, care le-a introdus în circuit, sînt purtătoarele replicilor și gesturilor actorilor, dansatorilor, sînt impregnate de vechi și de nou, totodată, de clasic, de experiment, de ceea ce înseamnă să joci în aer liber. O întreagă industrie articulează sisteme de gradene, amfiteatre care se construiesc ad-hoc, în curtea interioară a unui liceu, gimnaziu, la Boulbon, peste tot. Ceea ce pentru noi este un coșmar - povestea cu gradenele - acolo este o sumă de soluții practice, eficiente, ingenioase. George Banu - o personalitate ce ține
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
experiment, de ceea ce înseamnă să joci în aer liber. O întreagă industrie articulează sisteme de gradene, amfiteatre care se construiesc ad-hoc, în curtea interioară a unui liceu, gimnaziu, la Boulbon, peste tot. Ceea ce pentru noi este un coșmar - povestea cu gradenele - acolo este o sumă de soluții practice, eficiente, ingenioase. George Banu - o personalitate ce ține și ea de istoria festivalului, dar și de prezentul imediat - spunea, într-una din dezbaterile pe care le-a condus, că Avignon-ul este ca o
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
ocazia Zilei Copilului. În curtea acestei grădinițe, frecventate zilnic de peste 250 de copii din cartierul Calea Șagului, se găsesc mese de șah, masă de ping-pong, umbrare cu măsuțe și băncuțe pentru desfășurarea activităților în aer liber, teren de minibaschet, rotitoare, gradene la gropile de nisip, jardiniere și coșuri de gunoi. Lucrările, în valoare de 170 milioane de lei, au fost executate de S.C. „Bindalim“ S.R.L. și au cuprins și reparații, respectiv vopsiri la jocurile existente, la gardul împrejmuitor, tencuieli la pereții
Agenda2003-23-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281087_a_282416]
-
loc de joacă la Grădinița P.P. nr. 25, situată pe str. Suceava. Astfel, cei peste 200 de copii beneficiază de un adevărat parc de distracții unde sunt amplasate măsuțe de ping-pong, umbrare cu măsuțe și băncuțe, teren de minibaschet, rotitoare, gradene la groapa cu nisip etc. Totodată, s-au executat și montat tobogane cu foișor, trenuleț cu locomotivă și vagoane cu băncuțe, precum și gară, chioșc de flori, ansamblu de huțulușe. A mai fost montat un gard de lemn pentru împrejmuirea zonelor
Agenda2004-14-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282259_a_283588]
-
și al dotărilor. În această săptămână a fost dat în folosință un loc de joacă, în curtea Grădiniței P.P. nr. 48 de pe str. Drăgășani, de care vor beneficia 150 de copii. Aici au fost amenajate o groapă de nisip cu gradene, un teren de minifotbal și unul de baschet, s-au amplasat numeroase elemente de joacă. Valoarea totală a lucrărilor, realizate de firma „Bindalin”, a fost de 120 milioane de lei. Liliana Scripcă ochi și... urechi l Potrivit unui proiect de
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
gîndit pentru Frații este în sine împresionant: o iarbă de-un verde crud, proaspăt, care invadează scena. Firele de iarbă fac parte din poveste. Dacă în prima variantă s-a optat pentru ca publicul să fie adus pe scenă, pe niște gradene special montate, să fie implicat mult mai acut în tensiunea jocului, de data asta spectatorii stau în sală, în fotoliile bine cunoscute. Mi se pare că într-un fel se amplifică un soi de mister, se sporește magia, taina din
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
al lui Gigi Căciuleanu și, din 1992, angajat al Baletului Preljocaj). Expresivitatea și mai ales energia formidabilă a lui Sylvain Groud încarcă spectacolul, poate mai des în partea a doua. Spectatorii sînt invitați să ia loc pe scenă, pe niște gradene special amenajate. În fața lor, patru mirese cu voalul pe față. Nu le putem vedea chipul. Și nici ele nu pot privi în jur. O metaforă vizualizată foarte frumos: candoarea, inocența tinereții obturate de regimul totalitar. Încercînd să scape, se lovesc
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
stă în verbul lui și în complexitatea felului în care descrie omul, raportul cu puterea, cu fantasmele, cu iubirea, cu moartea. Faptul că în Troilus și Cresida, regizorul Declan Donnellan optează să așeze publicul pe scenă, pe două sisteme de gradene, unii în fața celorlalți, ca două tabere adverse, lăsînd ca între noi să se dispute protagoniștii, apoi, ca rolurile Thersites și Calchas să fie interpretate de același actor, Richard Cant, Cressida și Andromaca de o singură actriță, Lucy Briggs-Owen, iar Helena
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]