65 matches
-
Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici, Aurelian Crăiuțu. Este suficient să urmărim recurența valorilor și principiilor fundamentale ale conservatorismului istoric în gândirea acestora pentru a proba valabilitatea afirmației. Potrivit lui Ioan Stanomir liniile de forță ale conservatorismului românesc au fost: 1. gradualismul, manifestat prin refuzul revoluției și critica proiectului pașoptist (așa cum conservatorismul lui Burke a apărut ca o reacție la Revoluția franceză de la 1789, conservatorismul românesc a fost o reacție la revoluția de la 1848; reprezentanții săi din prima generație se opuneau schimbărilor
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
1848; reprezentanții săi din prima generație se opuneau schimbărilor bruște, radicale, de sorginte revoluționară, recomandând adoptarea treptată a instituțiilor occiden-tale, în corelație cu maturizarea generală a societății. 2. "formele fără fond", faimoasa teorie a lui Titu Maiorescu derivă din principiul gradualismului și pune în evidență decalajul dramatic dintre ambițiile generoase și realitatea mediocră, aflată în plin proces de edificare (la nivel instituțional teoria formelor fără fond este una de tipul oul sau găina? Ce trebuie să apară mai întâi: instituția sau
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
din proprietatea statului și eliminarea directă a intervenției statului în economie. Totuși, niciunul dintre acești factori nu reduce corupția prin absență. De fapt, reformele economice rău-intenționate, care răspund investițiilor elitelor corupte, pot crește în mod semnificativ corupția. Exemplele pot include „gradualismul” în îndepărtarea controlului central sau privatizării rapide în multe economii aflate în tranziție. În mod similar, tranzițiile politice pot eșua să declanșeze manifestarea activităților publice independent de controlul statului, de societatea civilă vibrantă. Numitorul comun al eșecului de reducere a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
rezerva conservatoare față de aplicarea formelor progresului liberal. Toate nuanțele acestea sunt urmărite de Ioan Stanomir de-a lungul celor trei generații de conservatori români. "Bătrîni și tineri deopotrivă, conservatorii sunt definiți de atașamentul față de un set de valori și principii. Gradualismul este, încă de la debuturi, o dominantă conservatoare: refuzul revoluției și critica proiectului pașoptist sunt reflexe comune tuturor. Pozițiile concrete de politică sînt determinate de fidelitatea față de viziunea originară: în numele prudenței, conservatorii refuză schimbarea bruscă și recomandă contemporanilor introducerea treptată a
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
conservatorilor europeni față de cataclismul revoluționar. Adamismul raționalist este justificat de credința în posibilitatea rațiunii umane de a reîn-temeia comunitatea civică, indiferent de context. Fideli ai experienței și prudenței, conservatorii vor refuza la 1848, ca și la 1917, saltul revoluționar, invocînd gradualismul ca alternativă socială. Proprietatea este al doilea pilon al viziunii conservatoare: mai mult decît oricare alt element, aceasta este semnul distinctiv al situării în cetate și în istorie. Deposedarea de proprietate, fie și în ipostaza legală a exproprierii, echivalează cu
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
fi considerată o provocare, nu neapărat din perspectivă inovativă - din păcate tentația multor nespecialiști - cât din necesitatea reconfigurării unui mix de politici economice fiscal-bugetare și monetare, conforme regulilor de funcționare a economiei și modelului pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
condus tot la sporirea câștigurilor. Interesul pentru creșterea producțiilor agricole a crescut enorm. Prudența cu care a demarat reforma care unui occidental îi poate părea excesivă -, testarea atentă, cu luarea unor precauții suplimentare, a mecanismelor economiei de piață, îmbrățișarea unui gradualism atât de accentuat, încât a putut sugera la un moment dat ideea de mimare mai curând decât de promovare hotărâtă a reformei, l-au făcut pe Manuel Castells să afirme că integrarea Chinei în economia globală "a început într-o
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un pattern unic al dezvoltării sau schimbării ce poate fi descoperit. Logica schimbării este aceeași în toate stadiile dezvoltării și implică aceleași procese și aceleași cauze care determină schimbarea. d) Imanența schimbării schimbarea este inerentă, universală, inevitabilă și perpetuă. e) Gradualism schimbarea este lină, incrementală și cumulativă și se divide în stadii, faze sau perioade ce nu pot fi eludate. De exemplu, revoluțiile sunt văzute ca o culminare logică a unui proces cumulativ îndelungat de schimbare. f) Endogenism schimbarea este naturală
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ISM, care interzice secțiunilor sale afilierea la două organisme internaționale. Ele iau o decizie irevocabilă, reunindu-se la 5 și 6 mai 1932, la Berlin, pentru a pune bazele unei noi organizații, "Internationale Arbeitsgemeinschaft" (IAG) a cărui orientare refuză atît "gradualismul colaborării claselor social-democrate, cît și rigiditatea și psihologia comuniștilor". "Revoluționarii socialiști" așa cum se numesc ei înșiși, estimează că oricare ar fi limitarea IC, orice politică antifascistă consecventă trece prin unitatea de acțiune cu aceasta, ceea ce pînă acum ISM a refuzat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care le oferă cele mai mari șanse în lupta pentru existență, caracteristicile pe care le promovează selecția naturală? În căutarea unui răspuns la această întrebare Darwin a fost mult ajutat de familiarizarea sa cu practicile selecției artificiale. 3. Selecția artificială, gradualismul și respingerea finalismului Atenția acordată selecției artificiale a avut o mare importanță pentru explorarea de către Darwin a implicațiilor ideii selecției naturale, ca mecanism principal al producerii unor specii noi. Istoricii relevă că Darwin a fost avantajat, chiar și față de naturaliștii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
materia asupra căreia lucrează selecția este constituită din variații spontane, întâmplătoare. O gândire evoluționistă care se sprijinea pe pilonii reprezentați de ideea selecției - concepută drept păstrare în lupta pentru existență a acelor variații întâmplătoare care au valoare adaptativă - și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență înțeleaptă și binevoitoare, cât și cu teoriile evoluționiste speculative al căror motiv central îl reprezenta ideea progresului. Darwin va aprecia că o cercetare fără prejudecăți a faptelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Nedumeririle și întrebările iscate de observațiile din călătorie ne apar drept germenul latent, extinderea viziunii malthusiene asupra naturii vii drept impulsul hotărâtor, contactul strâns cu practicile selecției artificiale drept ocazia excepțională pentru articularea și testarea noilor principii ale explicației. Iar gradualismul, recunoașterea rolului eminent al întâmplării și disocierea ideii evoluției vieții pe pământ de cea a progresului pot fi socotite orientări ale gândirii care au permis elaborarea a ceea ce desemnează expresia „modelul selecționist al evoluției“, model opus celui numit „instrucționist“. Intrate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
paradigmă a cercetării naturii pe care o reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii vii: populaționism versus esențialism, probabilism versus determinism strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume esențialismul, a dominat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Forme rudimentare ale unei noi structuri, de exemplu un organ extrem de primitiv al vederii sau o jumătate de aripă, pot oferi avantaje adaptative considerabile. Cum spune Richard Dawkins, selecția naturală indică partea lină a „muntelui improbabilității“. 5. Selecția naturală și gradualismul Se poate susține că descoperirea principiului selecției naturale a fost favorizată de viziunea gradualistă a lui Darwin asupra transformărilor care au loc în natură. Deja în perioada călătoriei cu vasul Beagle, cercetările lui Darwin au fost orientate de o asemenea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Dacă o viziune gradualistă asupra istoriei naturii, acea viziune pe care Darwin și-a însușit-o în primul rând sub influența operei științifice a lui Lyell, a favorizat descoperirea principiului selecției naturale, se poate spune, pe de altă parte, că gradualismul său reprezintă o consecință necesară, de neevitat, a recunoașterii selecției naturale drept principalul factor cauzal a cărui acțiune a dus la apariția unor noi specii și la dispariția altora, în diferite ere geologice. Și aceasta deoarece selecția naturală nu poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Cea mai mare parte a lucrării este consacrată, cum am menționat deja, discutării atente a unor obiecții plauzibile care au fost sau pot fi formulate împotriva „teoriei descendenței prin modificări treptate“. Printre acestea o atenție deosebită este acordată obiecțiilor împotriva gradualismului. Iată câteva indicații în acest sens. Începând cu capitolul VI, primul dintre capitolele consacrate dificultăților teoriei, Darwin este preocupat să răspundă, în principal, acelor critici care și-au pus în mod firesc întrebarea de ce nu putem identifica în straturile geologice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de timp, atunci rezultatul la care se ajunge nu ni se va părea mai uimitor decât cel pe care îl pot obține numeroase generații de meseriași și ingineri care lucrează la îmbunătățirea unei unelte sau a unui mecanism. Pentru Darwin, gradualismul era, așadar, inseparabil de explicația originii speciilor prin selecție naturală. Argumentând în mod stăruitor împotriva acelor cercetători care nu admiteau că organe atât de complicate cum este ochiul unor viețuitoare s-ar fi putut forma printr-un număr foarte mare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pași mici, siguri, deși înceți.“ Pe cel care înțelege cât de inseparabile erau pentru Darwin afirmația că selecția naturală este principalul factor în procesul care a condus la apariția sau dispariția speciilor în diferitele epoci ale istoriei Pământului și susținerea gradualismului nu îl va surprinde că el aprecia lipsa multor forme intermediare în straturile geologice drept cea mai „serioasă“ obiecție ce poate fi adusă teoriei sale. Principalul răspuns pe care l-a dat acestei obiecții a fost sublinierea „imperfecțiunii cronicii geologice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fosile întârziau să pună în evidență acele forme de tranziție între specii și alte unități sistematice care erau implicate în explicația evoluției prin selecție naturală. Simpson susținea ceea ce părea a fi cel mai greu de susținut pe baza datelor paleontologiei: gradualismul darwinian. Evoluția speciilor are loc printr-o succesiune continuă de mici variații în numeroase direcții, prin promovarea de către selecție a variațiilor adaptative. În lucrări ca Major Factors of Evolution (1949), el apăra această viziune gradualistă, polemizând cu paleontologi care afirmau
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de amploare deosebită, care reprezintă schimbări ale planului de organizare a ființelor vii, pot avea loc în mod brusc și nu posedă neapărat valoare adaptativă. Așa cum am arătat mai sus, nu încape îndoială că pentru Darwin principiul selecției naturale și gradualismul erau de nedespărțit. Cercetătorii gândirii sale cad de acord că, tocmai deoarece a explicat originea speciilor în principal prin selecția naturală, Darwin a fost un apărător inverșunat al gradualismului, respingând posibilitatea unor salturi mari în perioade relativ scurte de timp
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sus, nu încape îndoială că pentru Darwin principiul selecției naturale și gradualismul erau de nedespărțit. Cercetătorii gândirii sale cad de acord că, tocmai deoarece a explicat originea speciilor în principal prin selecția naturală, Darwin a fost un apărător inverșunat al gradualismului, respingând posibilitatea unor salturi mari în perioade relativ scurte de timp. S-a spus că unul din temeiurile sale ar fi fost următorul: în cazul unor salturi bruște, acordul adaptativ dintre organisme și mediul lor de viață nu ar putea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
varietăților și speciilor au fost produse încet, gradual și continuu, în perioade foarte lungi de timp. Din diferite cauze - despre unele a scris deja Darwin -, multe forme intermediare nu s-au păstrat. Potrivit punctului de vedere cunoscut sub numele de „gradualism filogenetic“, procesul s-a desfășurat prin gradații infime, iar lipsa verigilor intermediare este atribuită „imperfecțiunii documentelor fosile“. Paleontologii care adoptaseră teoria lui Darwin au crezut mult timp că, pe măsură ce se acumulează material prin cercetarea zăcămintelor fosile, vor fi descoperite noi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor are loc în mod treptat în timp biologic și brusc în timp geologic. Nu aceasta a fost și părerea celor care au propus și susținut noua interpretare. Gould a apreciat că alternativa schițată de Eldrige și de el la „gradualismul filogenetic“ a constituit punctul de plecare al unor reelaborări și dezvoltări substanțiale ale abordării darwiniene a evoluției speciilor. Acestea au fost prezentate pe larg și sistematic în ultima sa carte, The Structure of Evolutionary Theory, publicată în 2002. În ce
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
noastră. Selecția naturală, ca mecanism cauzal, ar fi fost nu numai necesară, dar și suficientă pentru a explica istoria vieții pe pământ. Era contestată în acest fel orice distincție dintre mecanismele microși macroevoluției, ceea ce conducea la punctul de vedere al gradualismului filogenetic. Gould prezintă multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
multe informații care arată că paleontologii profesioniști au constatat, și în epoca lui Darwin, și mai târziu, apariția bruscă a multor specii fosile urmată de permanența lor pe termen lung. Mulți dintre ei au explicat discrepanța dintre aceste observații și gradualismul filogenetic darwinian prin „imperfecțiunea documentelor fosile“. Din perspectiva acceptării echilibrelor punctuate, invocarea acestei „imperfecțiuni“ apare drept o ipoteză ad hoc. Respingerea gradualismului filogenetic drept o interpretare nesatisfăcătoare a datelor paleontologiei și opțiunea pentru echilibrele punctuate a inaugurat o abordare diferențiată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]