5,621 matches
-
MINE ÎN BRAȚE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului De vreun copil în lumea asta de Crăciun nu-i bucuros, În zadar pruncul se naște-n grajdul vitelor pe paie; Degeaba magii ne vestesc că-n iesle s-a născut Hristos, Lemnul verde pentru cruce e păcat că se mai taie. Dacă un sărac în lume de Crăciun nu are-o pâine, Mama de își plânge fiul
MAMA, CU MINE ÎN BRAŢE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_cu_mine_in_brate_la_geam_canta_o_colinda.html [Corola-blog/BlogPost/350973_a_352302]
-
a învățat temeinic fundamentele geometriei și, cu toate că le învățase în copilărie, le-a înțeles mult mai aprofundat. Avea și de la cine. De patalamaua oferită nu a făcut caz. Avea diplome mult mai valoroase astăzi. Așa că și-a luat calul din grajdul de ocazie cu Nimeni și Nimic care se plictiseau cu povești spuse unul altuia ciclic. Continuându-și drumul, cam de două milenii fără un sfert, Ionel al nostru a întâlnit pe bădie Boliay din Târgul Mureș care i-a povestit
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
De fapt, nu cobora. Spunea: „Am tunat din Arsuri”, și-atunci mă gândeam imediat la Muma Zmeilor, cum cobora ea duduind, cu o falcă-n cer și una-n pământ. Probabil că așa coborau toate muierile de acolo... Din bezna grajdului, Tușii îi răzbătea doar glasul: - Te-o fi trimes mămică-ta după ceva? Oți fi avân vun nacaz? În lumea lor aparte, pe oameni îi împreuna doar prilejul (de bucurie ori necaz); în rest, rar când dădeau doi pe-un
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
peri albi din „barbă”, ha-ha-ha, cât de rea era. Nici nu am apucat să mă obișnuiesc la locul nou de muncă, unde am făcut curățenie ca o fat-n casă, că un caporal îmi strigă să alerg de urgență în grajd că-mi fată iapa. Când am ajuns, Floricica îl lingea pe căpțor pe viitorul armăsar Vifor, iar mie mi-a revenit misiunea să-i fac un culcuș de paie, să pun câteva pături pe jois și s-o alimentez pe
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
feluri, unele mici și cenușii iar altele mai mari și cu penele frumos colorate. Printre ele, a recunoscut pupăza, vrăbiile și patru rândunici. Astă-toamnă, pe când se afla la bunicul la țară, a văzut, pe înserat, vrăbiuțele adăpostindu-se la streașina grajdului. Acolo își au și cuiburile i-a explicat bunica". Iarna, găinile din ograda bunicilor își împart mâncarea cu vrăbiuțele flămânde, comunicând în limba lor păsărească. Mai văzuse vrăbiuțe și în parcul de la Far unde se adunau la fărâmiturile aruncate de
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
de cum a ajuns poetul la Giurgiu, găsit de Pascaly, după mărturia lui Caragiale, „într-un hotel din Giurgiu pe acel băiat- care slujea în curte și la grajd- culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslea grajdului, la o parte, era un geamantan-biblioteca băiatului- plină cu cărți nemțești.” Curios să cunoască pe „tânărul aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic deosebit. O fi venit și el în control să vadă cum se mai descurcă. Acum întâlnirile lor erau mai rare. Îl căuta numai dacă avea nevoie
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
fac politică și țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului, formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului, formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea ca dotă, odată cu intrarea lor în G.A.C. De la comuna noastră - Pecineaga - până la lacul Tatlageac era o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
și împrejmuită de zidurile unei cetăți săseaști. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, pe care îl vezi în față. Aici se afla și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. În fortificație existau pe vremuri magazii, grajduri, ateliere, chiar o bucătărie comună și o crescătorie de albine. Dar au fost distruse în urma atacurilor, a incendiilor care au măcinat cetatea. Fiind aproape de zidul de incintă, clopotnița a fost și ea fortificată. Fiecare nivel prezintă nișe de tragere, cu
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei, după căsătoria fiecăruia în parte. Averea asta a fost
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
lega cele două ciuturi, iar curtea era mare, aveai de mers, nu glumă, cu gălețile pline cu apă! Nu era o simplă joacă. În plus, erau animalele și păsările de adăpat și de întreținut, ceea ce presupunea și curățenia generală în grajd, în cocină și sub șopron, erau lemne de tăiat, porumb care trebuia cules și curățat, erau glugi de paie, de fân și de coceni, de înălțat, era iarba de prășit în lungul gardului de la stradă, pe lățimea trotuarului și de
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
înfășurata în giulgiuri fâlfâitoare, ieși dintr-un scrin ce se află în cameră. Tirtec sări în picioare. Că din depărtare, un glas înăbușit (un băiat vorbea într-un pahar apăsat pe buze) se auzi zicând: "Tirtec, iapa-ți piere-n grajd". Ținând ciubucul în mână, Tirtec dădu navală afară cu ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete și trebuiau asigurate noi padocuri pentru vacile fătate ca și țarcuri pentru viței. Era multă gălăgie făcută de tinerele mame prin grajduri, care își chemau progeniturile ce abia se țineau pe picioare. Trebuiau alăptați de către îngrijitori până prindeau puțină putere să stea pe propriile picioare. Erau o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
va trece prin cap atunci când îl voi alege pe cel mai frumos. - Toți sunt frumoși să știi, așa că... - Vom vedea mâine cum este la o fermă zootehnică cu animale aduse din Țara Cantoanelor. - Chiar dacă nu o să-ți placă mirosul din grajduri și în general de peste tot unde sunt animale, animalele în sine îți vor plăcea, sunt sigură. Mai ales vițeii care sunt o frumusețe. - Desigur și cum toți s-au născut cu ajutorul tău... - Nu chiar toți. S-au mai născut și
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine de trei ani n-am mai avut câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... VI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016. VII Pe la începutul primăverii anului urmă- tor, țin minte că era lapoviță și tocmai murise Gheorghe Gheorghiu-Dej, mă întorceam
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
slujbași ai împăratului. Când un biet supus al împărăției reușea să treacă de aceste ziduri de soldați păzitori, intra într-o curte feerică, uriașă ca întindere, pietruită cu măiestrie, în marmură, pe hectare întregi. La marginea acestei curți se vedeau grajduri împărătești, acum prăvălii de suveniruri. În centrul acelei curți uriașe, se află un palat stil pagodă, în care, cândva, se putea resimți prezența împăratului. Acele întâlniri cu împăratul nu erau o joacă, acolo se venea cu treburi deosebit de importante. În
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1415604349.html [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
deja în bucătărie, în timnic și în ograda păsărilor, pregătind cele necesare pentru drum. Mulsese deja caprele și dăduse drumul iezilor să sugă, aprinsese focul și pusese la încălzit terciul porcilor iar Gheorghe își făcea și el de lucru, curățind grajdul ca în fiecare dimineață și cocina porcilor. Decuseară ea gătise pentru azi, ca omul să aibă ce pune în gură la prânz când se întorcea din pădure cu caprele în lipsa ei. Ea avea azi de îndeplinit o treabă mai aparte
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
traiul, cum făcuse toată viața sa. Devenise mai rea pe măsura trecerii timpului și își dușmănea vecinii, că nu vorbea cu niciunul prin sat cale de o poștă, din cauză că la mulți le provocase necazuri, le arunca mizerii în curți, în grajdurile vitelor, amenințase cu pedepse și pagube pe toți cei care, într-un fel sau altul nu-i erau pe plac. Avea un obicei spurcat, că blestema cu gura ei seacă în stânga și în dreapta, pe oricine când o apucau pandaliile, scârbindu
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
mirosul plăcut și să se așeze la masă zâmbitor ca de obicei, ceea ce ei i-ar fi luat o piatră de pe suflet. Nu-i plăcea să-l știe supărat pe ea. Era nerăbdătoare și tot trăgea cu coada ochiului spre grajd să-l vadă venind. ÎN Cele din urmă el își făcu apariția în bucătărie și se așeză tăcut la masă. Femeia se așeză de cealaltă parte și începură să mănânce și își băură cafelele în tăcere. În sfârșit ea care
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
condamnat pentru omor), mama (de numai 26 de ani) este cea care a murit în accident. Sunt crescuți acum de bunici. Pentru a-i cunoaște și a-i ferici măcar puțin va trebui să mergem până în satul Corcodel, din comuna Grajduri, la peste 30 de km de Iași. În tot acest demers ne sprijină și primarul comunei Scânteia, Sacaleanu Fanica, cu care a vorbit azi dimineață Iulia la telefon. Familia Alecsa își crește cei doi nepoți, după moartea fiicei și trăiesc
Campanie umanitara: "Globuri cu suflet" by http://www.iasi4u.ro/campania-umanitara-ghetute-pline-cu-cadouri-de-mos-nicolae-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95061_a_96353]