5,667 matches
-
se descurce singuri, prin simplă adaptare la mediu. O abordare contrastivă orientată spre utilizarea limbii române ar servi totuși și descrierii generale a acesteia. Într-o astfel de abordare, devin evidente multe lucruri imposibil de dedus din dicționare sau din gramaticile curente; de pildă, faptul că verbele afective esențiale, extreme - a iubi și a urî - nu au în româna actuală construcții asemănătoare și că ele intră într-un complicat joc de nuanțe cu impersonalul care le substituie în cele mai multe cazuri, în
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
să-ți ascunzi incompetența arborând un aer de zgripțuroi inclement, deși habar nu ai despre ce se vorbește. Cam așa s-a întâmplat și la conferința de presă de la Institutul Cultural Român, unde o seamă de scribi cu probleme de gramatică au găsit un minunat prilej de a-și exhiba frustrările intelectuale. În imaginația mea, orice ziar își trimite reprezentantul la un eveniment pentru a relata, din perspectiva publicației, asupra celor petrecute. Aș fi fost încântat ca reporteri de la ziare, să
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
dar nici aici nu cred că e cazul să fim mai catolici decât Papă. Nici primul ministru nu și-a corijat dizgrațiosul uzaj al pronumelui “care”, pe care i-l reproșa Mircea Cărtărescu, si mai sunt nenumărați politicieni certați cu gramatică și cu vocabularul de bază al limbii române. Să vorbească bine românește e printre ultimele lucruri pe care le aștept de la un politician (poate de-aia am așa o simpatie pentru miniștrii unguri...). Cât despre reproșul că apare la prezentări
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
nu știu ce așteptai voi de la un politician . eu unul vreau să facă ceva pentru mine nu să mă mintă “GRAMATICAL”. atâta timp cât contribuie la bunăstarea mea și a societății în ansamblu, poate să vorbească și agramat și bâlbâit în același timp. și gramatică e o problemă. a vorbi prost implică pierderi în negocieri. mării politicieni au avut mai mult stil decît caracter. pe vremuri asta se cam învăța. între timp scrierea cu farmec și idei a dispărut. garda jos e doar un reflex
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
Heliade-Radulescu mai reușise să pice. Cu toate acestea, a lăsat în urmă un gol greu de umplut. A găsit, fie și pt puțin timp, o formulă prin care să aducă în prim plan un domeniu arid și destul de indigest precum gramatică. Și nu știu dacă va putea fi înlocuit în viitorul apropiat.. În sfârșit un articol just. Ce începuse bine Pruteanu s-a stricat imediat ce a început cu politica. Era un fel de Vadim al gramaticii și asta nu e un
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
arid și destul de indigest precum gramatică. Și nu știu dacă va putea fi înlocuit în viitorul apropiat.. În sfârșit un articol just. Ce începuse bine Pruteanu s-a stricat imediat ce a început cu politica. Era un fel de Vadim al gramaticii și asta nu e un compliment. Măcar cineva are curaj să spună “da nene nu era grozav, a scaldat-o rău de tot mulți ani”. Impresia mea e că a fost în politică și s-a bătut cu limba română
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
i-a făcut bine cu emisiunile acelea grozave. Condoleanțe celor ce l-au cunoscut. Oau. N-am știut că a murit George Pruteanu. De acord cu remarcile despre aspectele politice ale vieții lui, dar emisiunile de 5 minute seară despre gramatică au fost un lucru important, ce nu trebuie subestimat. Dumnezeu să-l odihnească în pace. @ullise: mare adevăr, căci el doare. a se citi La moartea unui clovn de Alină Mungiu-Pipidi. http://www.romanialibera.ro/a121287/la-moartea-unui-clovn.html
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
doar te asculta că pe o Maestru, un Lider. Ce de comentarii... Da’ nu înțeleg fază cu diplomele. Și nici aia cu greșelile de limbă română, ce săriți frate așa? Din fericire au trecut vremurile alea când aveam obsesia cu gramatică, poate și pt. că la facultate făceam niște materii scârboase de limbă română. Diplomele sunt f. ușor de luat, tocmai mi-o iau pe a treia, dai niște bani (de obicei mulți), te examinează unii, și gata diplomă. Asta-i
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
îmi ștergeam ultimele mail-uri, când am deschis atașamentul unui mail de la PR-ul revistei Tabu. Am facut-o mai mult din obligație, ca să arunc un ochi scrutător și să le scot apoi ochii fetelor din redacție cu vreo greșeală de gramatică, o exprimare mai puțin fericită sau vreun slogan de-a dreptul idiot, după cum se poate nimeri de la un mail la altul. Atașamentul acesta era o prezentare în PowerPoint, cuprinzând o serie superbă de fotografii de cuplu semnate Cosmin Bumbuț. Frumusețea
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
am ce spune (dezagreabil), deoarece sunt meritorii. Titlul blogului, în schimb, dacă aș putea să nu-l văd, ar fi un mic câștig ... De la Poetul Gheorghe Sion încoace (primul arhi-cunoscut pentru expresia “O, vorbiți, SCRIȚI românește ...”) milioane de săritori peste gramatică au folosit conjugarea “scriți” ... Asta nu înseamnă că, între timp, a devenit corectă. Eh, repetițio e mama tuturor relelor, dacă spui de două ori, o să te crează lumea și pe matale ... Altfel, spor la lucru !
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
lipsa de profesionalism a ziariștilor și reporterilor români în marea lor masă. Compar cu ziarul Bild, pe care nu pot să nu îl văd în München la orice gură de metrou. Diferența este că cei de la Bild stapinesc mai bine gramatică, ortografia și vocabularul limbii materne. Și îmi vine în minte alt cuvînt decît cel incriminat aici: mahala, fie ea școlarizata sau nu. Pe de altă parte, sigur că exprimările domnului Băsescu nu sunt întotdeauna cele mai galante posibil, dar cred
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
din aproape în aproape, cu tatonări precaute și atacuri ceva mai decise, totuși, atunci cînd devine mai sigură că a identificat un mesaj și a conturat o fie și foarte mobilă structură expresivă, în stare să permită orientarea în complicata gramatică a labirintului textual pe care s-a angajat să o străbată." Cu alte cuvinte, abordarea analitică se ghidează după puncte de reper mobile, asemănătoare unor iceberguri, care înlesnesc înaintarea, prezervînd totuși, în adîncime, misterul. Unul dintre aceste criterii este și
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
smulgi un zîmbet, la alt vers devine grimasă"). Observațiile sînt uneori pur lingvistice - privitoare la ortografie ("căciulițele") și punctuație ("virgulele"), la folosirea unor forme greșite ("O poezie interesantă, dacă o mai șlefuiești va fi chiar bună însă ai grijă la gramatică, în special la formele perfectului simplu. în rest... e bine"). Altele implică elemente lingvistice în aprecierea de tip stilistic: "în final ai un verb la persoana a treia (...); eu zic că dacă tot ai mers cu persoana întâi în ultimele
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
lingvistice dintre româna vorbită la București, la Cluj, la Iași, în diaspora, în Republica Moldova, în Banatul sîrbesc etc. provin din diferențe istorice și culturale, din fenomene de contact - și e normal să fie studiate. Influența rusei în lexic și în gramatică (prin împrumuturi și calcuri), păstrarea unor trăsături arhaice, acceptarea în normă a unor particularități regionale, existența unor inovații locale sunt cele mai frecvente deosebiri ale variantelor care circulă în statul moldovenesc; menționarea lor nu dă nici un fel de sprijin absurdității
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești constată în genere slaba prezență a viitorului anterior în limba actuală. De altfel, acest timp verbal este o formă cultă, livrescă, a cărei prezență în sistemul limbii pare să fi fost totdeauna marginală (chiar apariția fiindu-i tîrzie; originea
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
dintre vechi și nou, dintre diacronia culpabilă și sincronia victorioasă - direcția de studiu a limbii contemporane ar fi fost fericit reprezentată de Iorgu Iordan, autor al unor cărți importante în domeniu, în special a celei intitulate Limba română actuală - o gramatică a greșelilor (prima ediție, 1943; a doua - 1947). Că nici o asemenea carte a trecutului nu mai corespundea noilor exigențe politico-lingvistice se poate vedea dintr-un text destul de curios, o auto-recenzie semnată de însuși Iordan, ca tipic act de autocritică. Descrierea
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
și declamator nu-i stînjenea pe contemporanii lui Alecsandri și Bolintineanu, dar care nouă ni se pare o impostură literară. 5. Literatura demodată. Oricît ne-ar displăcea ideea, există în artă și mode. Mòdele sînt partea vizibilă (tehnici, procedee, lexic, gramatică literară ș.a.) a unor curente sau mișcări literare. Adică a părții care se perimează, prin schimbarea concepției artistice ori din alte cauze. Sînt și azi destui poeți care nu văd de ce, eminescianizînd, n-ar avea valoare ori de ce, scriind în
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
1943) de Nicolae Comșa, citim referitor la opera lui Grigore Maior: "1. Epistola pastorală. 2. Enciclică. A lucrat și un Dicționar din care însă nu s-au găsit urme până acum". Iată că el a fost identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai folosite cuvinte românești) de către universitarul albaiulian Alin Mihai Gherman care semnează și un informat studiu introductiv, corectând sau nuanțând câteva aprecieri de istorie literară cu privire la
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
corectând sau nuanțând câteva aprecieri de istorie literară cu privire la opera lui Grigore Maior. Cea mai importantă consecință a apariției acestor două lucrări ni se pare reconsiderarea epocii Școlii Ardelene. Începutul ei era socotit până acum, aproximativ anul 1780 - anul apariției gramaticii lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linquae daco-romanae sive valachicae. Începutul Școlii Ardelene trebuie plasat cu cel puțin un deceniu și jumătate înainte, la 1765, data când manuscrisul Lexiconului ... era încheiat. Deși rămase în manuscris, aceste lucrări au impulsionat
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
dislocare, emfatizare contrastantă, întărire). Tendința dublării se regăsește în grade diferite în alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, italiană); în italiană, de pildă, ca fenomen al limbii vorbite, populare, e frecvent utilizată ("A me mi piace"), dar rămîne neagreată de multe gramatici normative. Gramaticile românești de azi descriu în detaliu situațiile de dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute semnalau fenomenul (Elementa linguae daco-romanae, 1780), dar atitudinile autorilor erau mai clar evaluative și
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
contrastantă, întărire). Tendința dublării se regăsește în grade diferite în alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, italiană); în italiană, de pildă, ca fenomen al limbii vorbite, populare, e frecvent utilizată ("A me mi piace"), dar rămîne neagreată de multe gramatici normative. Gramaticile românești de azi descriu în detaliu situațiile de dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute semnalau fenomenul (Elementa linguae daco-romanae, 1780), dar atitudinile autorilor erau mai clar evaluative și produceau luări
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
fenomen al limbii vorbite, populare, e frecvent utilizată ("A me mi piace"), dar rămîne neagreată de multe gramatici normative. Gramaticile românești de azi descriu în detaliu situațiile de dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute semnalau fenomenul (Elementa linguae daco-romanae, 1780), dar atitudinile autorilor erau mai clar evaluative și produceau luări de poziție foarte diferite între ele. Putem înregistra semnalări exacte, dincolo de pitorescul vechii terminologii gramaticale, ca în Gramatica românească (1822) a
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute semnalau fenomenul (Elementa linguae daco-romanae, 1780), dar atitudinile autorilor erau mai clar evaluative și produceau luări de poziție foarte diferite între ele. Putem înregistra semnalări exacte, dincolo de pitorescul vechii terminologii gramaticale, ca în Gramatica românească (1822) a lui C. Diaconovici Loga: "de multe ori pronumele dativului în unele închieturi îndoit se pune"; "pronumele Acusativului adeseori pentru mai pătrunzătoare înțeleagere îndoit se pune" (s.n.). Avantajul repetiției pentru înțelegere e o justificare stilistico-pragmatică pe care o
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
dativului în unele închieturi îndoit se pune"; "pronumele Acusativului adeseori pentru mai pătrunzătoare înțeleagere îndoit se pune" (s.n.). Avantajul repetiției pentru înțelegere e o justificare stilistico-pragmatică pe care o vom regăsi la mai mulți dintre autorii vechi. I. Heliade Rădulescu (Gramatica românească, 1828) înregistrează fenomenul în capitolul Sintaxul pronumelui ("hotăraște-mi mie", îți încredințez ție", "pă el îl va îndrepta" etc.), justificîndu-l ca utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
mirarea inocentă a discipolului, care folosește spontan dublarea condamnată de maestru (Diacul: "Mie-m pare că aceste să dzic bine românește și nu știu, nice am audzit, ca să să dzică într-alt chip"), dascălul ripostează categoric: "Deacă vei cunoaște regulele gramaticii, însuși vei precepe că aceste chipuri de vorbă și dziceri sînt foarte smintite...." (s.n.). E interesant că în scrisul său literar Budai Deleanu nu se îndepărtează prea mult de asemenea principii de raționalizare a limbii; pare să le aplice, cel
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]