5,066 matches
-
pasiune și entuziasm, trebuie privită cu simpatie și încurajată, în numele unui pedagogism sănătos. Și, să fim consecvenți până la capăt, vom arăta, concret, că Ifigenia, acest Mihai Viteazul al literelor românești cu sutien, păstorește, pe matinalul luceferism, greșeli elementare, adevărate boacăne gramaticale, care descalifică orice talent, oricât ar fi el. Am spicuit dintr-un autor - nu spunem cine, persoană importantă! - un dezacord de zile mari, între subiect și predicat, într-o recenzie, care se vrea, profund și înalt, intelectuală. Zice autorul, doct
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1411910834.html [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și particularitățile gramaticale - morfologice (pluralul „mânuri”, de exemplu) și sintactice (unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
cu răbdare, și a prelungit termenele până la... infinit. „Călin numai dăduse... în felul lui... totul”. Vlad și Doroftei, în schimb, vor face mari ocoluri fiindcă ei sunt egocentrici. Fie că se prezintă ca un mod verbal sau realizează un raport gramatical, condiționalul este expresia exigenței. Doroftei îl rumegă la nesfârșit pe „dacă”, dar nu raportează niciodată ipoteza la propria persoană. „Dacă i-ar fi păsat cuiva de mine... dacă i-ar fi păsat...” și numai «dacă», «eu» aș fi un alt
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pietricelele_se_fac_stele.html [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviștii:Z.S.Harris, N. Ruwet, etc. Studierea contextului urmărește implicațiile lingvistice care depășesc unitățile gramaticale. Ea își găsește aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum a procedat Tudor Vianu în „ Contexte legate și nelegate din punct de vedere stylistic, în Problema metaforei ... , p. 151“ , care sublinia prin semnalare că astfel de cercetări au
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
în anii din urmă de Tatiana Slama-Cazacu în lucrarea „ Limbaj și context, București, Editura Științifică, 1959“, unde se găsesc și nenumărate sugestii utile pentru cercetătorul funcției stilistice a contestului. Pentru a înțelege mai bine trebuie să facem deosebirea între contextul gramatical și contextul stilistic. Analiza gramaticală a unui text este supusă regulilor categoriilor lingvistice dintr-o anumită structură, limitată, a comunicării verbale. Ea ține seama de felul general în care se realizează raporturile dintre gândire și formele ei de exprimare lingvistică
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
Tatiana Slama-Cazacu în lucrarea „ Limbaj și context, București, Editura Științifică, 1959“, unde se găsesc și nenumărate sugestii utile pentru cercetătorul funcției stilistice a contestului. Pentru a înțelege mai bine trebuie să facem deosebirea între contextul gramatical și contextul stilistic. Analiza gramaticală a unui text este supusă regulilor categoriilor lingvistice dintr-o anumită structură, limitată, a comunicării verbale. Ea ține seama de felul general în care se realizează raporturile dintre gândire și formele ei de exprimare lingvistică. Având ca scop descrierea sistemului
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
o anumită structură, limitată, a comunicării verbale. Ea ține seama de felul general în care se realizează raporturile dintre gândire și formele ei de exprimare lingvistică. Având ca scop descrierea sistemului limbii și clasificarea faptelor ei potrivit categoriilor lingvistice, analiza gramaticală are ca obiect de studiu materialul sonor al cuvântului, sensurile lexicale, formele și relațiile dintre cuvinte, exprimate în unități sintactice. În orice caz, analiza contextului nu poate fi suplinită printr-o analiză gramaticală de tip clasic frază cu frază, și
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
clasificarea faptelor ei potrivit categoriilor lingvistice, analiza gramaticală are ca obiect de studiu materialul sonor al cuvântului, sensurile lexicale, formele și relațiile dintre cuvinte, exprimate în unități sintactice. În orice caz, analiza contextului nu poate fi suplinită printr-o analiză gramaticală de tip clasic frază cu frază, și nici printr-o interpretare literară a conținutului detașat de formele și particularitățile lui de comunicare artistică. Subliniem că subtextul nu are o existență proprie în afara contextului gramatical, ci este o realitate implicatăp în
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
poate fi suplinită printr-o analiză gramaticală de tip clasic frază cu frază, și nici printr-o interpretare literară a conținutului detașat de formele și particularitățile lui de comunicare artistică. Subliniem că subtextul nu are o existență proprie în afara contextului gramatical, ci este o realitate implicatăp în text și manifestată prin el. Atitudinea disimulată în unele din mijloacele de expresie, cum ar fi : intonația, fonetismul, lexicul, a autorului, fie el vorbitor sau scriitor, prezența acestora trebuie raportată la o stare de
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Contextul_ca_determinare_a_cuv_al_florin_tene_1363079122.html [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
o învățătură, o idée, să fie concentrată și plăcută la citit. Simple șiruri de cuvinte, oricât de “metaforizate” ar fie le, care în urma lecturarii nu ne spun nimic, greu de exprimat și reținut, pot fi cel mult exerciții de tehnică gramaticală, care nu mai au asupra noastră rezultatul dorit. Cititorul, versat sau nu, caută, răscolește, vrea să înțeleagă, să simtă poezia, vrea o emoție, o învățătură, o poveste despre ceva din jurul lui, despre care el nu are puterea să observe... Nu
PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_unde_se_mai_plimba_poezia_.html [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
-
jucam împreună, iar asta a lăsat o amprentă greu de șters. Apoi, în facultate, am luat notițe și am tocit numai în limba medicală, prescurtând-o fără gramatică. De 35 de ani trăiesc în anglofonie, folosind o limbă cu structuri gramaticale inverse celor din limba română și cu puține articulații între cuvinte. NOI OBSTACOLE: Până în 1989 am scris și am fost publicat numai în presa românească din străinătate, liberă, pro-românească și anti-comunistă, iar cei ce o scriau erau intens supravegheați, hărțuiți
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
loț) Lecția 23 Declinarea substantivelor terminate în consoane Lecția 24 Participiu trecut și gerunziu Lecția 25 Conjugarea la modul potențial (vidhiliṅ) Lecția 26 Aspectul atmanepada Lecția 27 Folosirea unor sufixe verbale Lecțiile 28, 29, 30 Texte cu vocabular și explicații gramaticale Sumarul indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze. Partea a II-a, mult mai amplă decât prima, cuprinde 20 de capitole, pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I.
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
nerecunoscători. Cu gândul mai ales la distracții își îmbrobodeau părinții depășiți de vremuri, se distrau cât puteau și pe unde puteau, inclusiv la Cenaclul Flacăra, condus de marele poet al neamului și se amuzau pe seama vorbirii incoerente și a greșelilor gramaticale făcute de Ceaușescu. Cel din urmă, așa cum și era pentru tineri, nu era decât personaj de bancuri, snoave și bășcălie, pentru reușita acestora apelând, nu de puține ori, la cea care avea tendința să devină personaj sinistru ; Leana Ceaușescu. Constrânși
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
despre semnificația cuvintelor folosite de autorii anonimi în creațiile noastre populare, citind nenumărate poezii din folclorul zonei și, abia atunci, am înțeles sensul lor adevărat. Când baciul ne-a spus dar, dragii mei, cuvântul ”dar” nu era folosit cu sensul gramatical de conjuncție adversativă, ci cu sensul că acea băutură era un ”dar” al lui către noi, pe care însăși divinitatea îl înlesnise ca dăruitor către cei ce urcaseră cu iubire să-l vadă acolo, sus, în vârful munților Cibin. Vorba
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
pe o gheață utopică, ce strălucește și cînd se topește, pentru că scriitorul Constantin Trandafiră vine cu o analiză subtilă, ce mi-a creat o altă percepție asupra literaturii! „Nici poezia, nici dramaturgia, nici critica și istoria literară nu-s decît gramatical de genul feminin. Eseul e ambigen.” P.S. Despre cei care dau năvală A da năvală nu e ca într-o luptă navală! Abordajul direct al literaturii cere nu numai tehnica și tactică, dar și o infrastructură bine delimitată în spațiul
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
evă-adam pentru fiecare evă-adam sau adam-evă. Simt că mă apucă amețeala și mai ales deduc că am și niscai lipsuri combinatico-matematice. Dar când este vorba de iubire, nimic nu mai contează. Cad bariere, garduri, podețuri, portițe, granițe, meridiane, paralele, reguli gramaticale și poduri. Dar cu podurile ce ai, sau mai bine spus ce caută ele în ecuația iubirii? Mă veți apostrofa, Diabolicuvioși Mandarinari Compopresorați. Și spre rușinea mea, veți continua creînd un precedent periculos: Tronc Marico... Ai sclintit-o fata mea
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1471479424.html [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
în „marea politică” După mine un om gospodar ia decizii de bun simț indiferent dacă gestionează propria ogradă, un municipiu sau țara. Să-i spunem „incolor” deoarece nu este condus de un principiu colorat, partinic. Chiar dacă mai face mici greșeli gramaticale „ca primarul” este mult mai de suportat decât un specialist tribun car înșiră gramatical „foarte valoroase și frumoase” vorbe goale. Celelalte culori sunt amestecuri fără importanță. Calculatorul folosește milioane de culori pentru pozele sale. Sper că nici măcar în România nu
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
dacă gestionează propria ogradă, un municipiu sau țara. Să-i spunem „incolor” deoarece nu este condus de un principiu colorat, partinic. Chiar dacă mai face mici greșeli gramaticale „ca primarul” este mult mai de suportat decât un specialist tribun car înșiră gramatical „foarte valoroase și frumoase” vorbe goale. Celelalte culori sunt amestecuri fără importanță. Calculatorul folosește milioane de culori pentru pozele sale. Sper că nici măcar în România nu se vor crea atâtea partidulețe. Numărul de miniștri, adjuncți și demnitari ar depăși populația
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
de a înțelege disproporționalitatea care se stabilește între sărăcia stimulilor și bogăția sistemului articulat și organizat de propozițiile rostite. Mai mult, chiar, se observă că indivizi diferiți, cu experiențe personale diferite într-un anumit limbaj, ajung la sisteme de reguli gramaticale foarte asemănătoare, ceea ce le permite să se înțeleagă reciproc. La această problemă, Chomsky găsește o singură explicație, anume prezumția că individul însuși contribuie într-o măsură covârșitoare la structura schematică generală și poate chiar la conținutul specific al cunoașterii exprimate
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Noam_chomsky_90_boris_mehr_1386067424.html [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
nația română.../ Învârtita pe sub mână.” (p. 27). Pe Valeriu Cercel o formă verbală îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală, p. 129). Ion M. Ruse jonglând cu sensurile diferite ale unei expresii idiomatice critică un nărav înrudit, cel al înșelăciunii: „Pe mulți români îi trage sfoara,/ Să-și părăsească-n grabă țara/ Iar mulți turiști veniți de-afară,/Sunt trași
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
doua silabă, iar deseori a doua silabă devine „mi” adică „mami” specific limbilor germanice. În consecință copilul vorbește limba maternă încă de la pronunțarea primului cuvânt. O limbă vorbită este legată de un tezaur ce cuvinte și un set de reguli gramaticale despre care sugarul nu are de unde știi, dar o mamă cultă da! Ele se transmit sugarului prin povești, deoarece sugarul știe să asculte proprietate pe care, din păcate, o pierde când se face mai mare. Interesant est altceva. Cuvântul „patrie
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1424163810.html [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în
LUMINITA CORNEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_luminita_cornea_.html [Corola-blog/BlogPost/367336_a_368665]
-
ce trece mai adaugă ceva. Sus, văd denumirea stației. Strămoșii cunoașteau bine limba română. Greu de tot și cu ortografirea corectă a numelui urbei: Piatra-Neamț. Chiar și cei meniți să o respecte și să o promoveze neglijează cratima. Ce reguli gramaticale? Schilodesc biata limbă română, scris și oral, nonstop. Pe mail, pe facebook, la radio, tv, oriunde apucă! Toți par grăbiți. Spre ce? Pare de domeniul paranormalului. Programatorii de la Facebook, americani get-beget, scriu în limba română cu diacritice, iar noi, românii
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
să propui un joculeț, să proiectezi un soft educațional, decât să te documentezi și să fii pregătit temeinic. E mai ușor să ținem o lecție de comunicare, să propunem interpretare de imagine, decât să vorbim de literatură sau despre norme gramaticale. Când nu am fișe pregătite sau nu am revăzut o informație asupra căreia am dubii, amân acea lecție și toată ora e strict interactivă și intuitivă. Foarte bine, veți spune, sunt cele mai plăcute ore. Probabil, dar nu pot fi
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri by https://republica.ro/minciuna-pe-care-le-o-spunem-copiilor-nostri [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
și în India. Este descoperirea mea, și o voi publica în curând, cu bogate referințe bibliografice (peste 4000 de titluri!). Limba romani, o limbă cu mii de graiuri Limba romani actualmente are MII de graiuri. Există mici dar URIAȘE diferențe gramaticale între graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]