31 matches
-
vom apleca asupra unor criterii necesare și suficiente de constituire a enunțului muzical. Vom repune în atenție problema primatului arhetipic, revenind asupra problemei interiorității gestului artistic. Din cele discutate reiese că principalul atribut al unui enunț muzical este nivelul de gramaticalitate care-l distinge de orice altceva, și anume primatul arhetipic al formării discursului. Avem de a face cu o bidimensionalitate activă, menită a-i asigura coerența internă. Tot ceea ce ține de logica formării unui discurs, cu apelul la toate capacitățile
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
Juego de la Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structură-lectură, operă închisă-operă deschisă, competență-performață în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structură-lectură, operă închisă-operă deschisă, competență-performață în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
Juego de la Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structura-lectura, operă închisă-operă deschisă, competență-performanță în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structura-lectura, operă închisă-operă deschisă, competență-performanță în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un limbaj creat cu scopul de a obține un efect estetic. Nici abaterea de la normele de gramaticalitate a limbii (de la punctuație la sintaxă, de la morfologie la coerența semantică a enunțului) nu reprezintă un criteriu absolut de departajare a limbajului poetic de cel prozastic, așa cum demonstrează următorul exemplu inventat de Gerard Genethe (1978, p. 238) sub forma unei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
deliberația, imprecația, apostrofa etc. Trecerea de la criteriul constatativ al substituției (Aristotel), la criteriul funcțional al devierii (poetica modernă) explică multe din morfologia expresivității, însă ridică și o întrebare majoră, despre care am mai pomenit: la ce anume se raportează abaterea? Gramaticalitatea limbii reprezintă într-adevăr un etalon? Dacă nu, cum explicăm figurile sonore sau pe cele retorice? Genette, ca și alți funcționaliști, simplifică lucrurile, afirmând că noțiunea de deviere nu trebuie înțeleasă în raport cu o normă anume (limba vorbită, spre exemplu). Cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu trebuie înțeleasă în raport cu o normă anume (limba vorbită, spre exemplu). Cu alte cuvinte, figura nu mai este o greșeală în raport cu codul sau resursele funcționale ale limbii, ci o deviere de la modurile dominante de utilizare a limbii. Anulând norma și gramaticalitatea limbii, raportarea se face până la urmă la context. La un inexistent, dar și la un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce performanța vizează actualizarea acestei competențe (actele lingvistice concrete ale subiectului vorbitor). Competența este deci o aptitudine lingvistică a subiectului vorbitor, aptitudine care îi permite să emită o judecată de gramaticalitate asupra unei fraze, să deceleze și să rezolve ambiguitățile. N. Ruwet pune în ecuație competența lingvistică și tabla înmulțirii: copilul care a învățat regulile multiplicării va înmulți totuși mai ușor 3x2 decît 3144x11156 (diferența se situează exclusiv la nivelul performanței
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a enunțării. Acest statut este opus celui de alocutor, destinatar sau auditor, dar este în același timp convertibil cu acesta. În raport cu limba sa maternă, vorbitorul este nativ și are interiorizate regulile acestei limbi, fiind în măsură să formuleze judecăți asupra gramaticalității enunțurilor, să realizeze sinonimii și perifraze, încît poate distinge enunțurile corecte de cele incorecte gramatical sau dacă o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar, dacă orice vorbitor are posibilitatea de a emite judecăți în legătură cu faptele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altele la infinit precum Omul care a semănat porumbul care l-a hrănit pe cocoș care l-a trezit pe bunul domn care l-a oprit pe ticălosul cel nemernic care a bătut servitoarea care a muls vaca care etc. Gramaticalitatea versurilor nu este suficientă pentru a garanta succesiunii de tipul (1) o coeziune suficientă. Într-o singură frază tipografică și un singur act de enunțare se poate ajunge la zece niveluri de delimitare sintactică (expansiuni prepoziționale interne sintagmei nominale atribut
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică clasică) și o enumerare care, în ciuda gramaticalității morfo-sintactice locale, contestă atît secvențialitatea descriptivă, cît și reprezentarea și care nu propune în loc decît o matrice descriptivă instabilă. În manieră diferită, în dublul portret al Postului cel Mare (capitolele 30 și 31 din Cartea a patra), Rabelais enumeră părți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
am avut în vedere următoarele: particularitățile pronunției elevilor în raport cu pronunția literară și măsura în care scrisul fiecăruia reflectă pronunția personală, gradul de cursivitate și de coerență a comunicării personale dincolo de enunț, gradul de automatizare a cititului și scrisului, nivelul de gramaticalitate a enunțurilor construite de ei spontan și măsura capacității lor de a percepe mesajele, vocabularul lor ca volum și ca grad de răspândire a termenilor. Învățarea ortografiei și a punctuației se bazează în mare măsură pe cunoașterea particularităților individuale ale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
acționează la nivelul textului și se explică prin necesitatea de coerență a acestuia: „despre o propoziție se poate spune că este gramaticală doar În relație cu un set ordonat de propoziții care o preced În cadrul aceluiași discurs” - (traducerea mea); această gramaticalitate ce depășește limitele propoziției privește cu precădere dependența semantică dintre propoziții, ea asigurând coerența textului. Trăsătura semantică fundamentală a noțiunii de context este relația, conexiunea, legătura (Ogden și Richards Îl definesc ca fiind “un set de entități - lucruri sau evenimente
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
uzul limbii literare, determină evaluarea și interpretarea enunțurilor formulate în schimbul lingvistic, punctînd elementele referitoare la competența și performanța locutorilor implicați în realizarea actului de comunicare. În gramatica generativ-transformațională, agramaticalitatea, considerată drept una dintre formele posibile ale incompatibilității, în opoziție cu gramaticalitatea, este asociată competenței specifice pe care o are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opoziție cu gramaticalitatea, este asociată competenței specifice pe care o are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe în raport cu subiectul, fiind astfel opusul identității constituite de subiectivitate. În această accepție, alteritatea era de fapt ceea ce s-a numit mai tîrziu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problemele grafemului sînt în mare parte colaterale și, de aceea, chiar atunci cînd pot fi luate în considerație, nu au un rol important. V. scriere, semn. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN GRAMATICALITATE. Noțiunea "gramaticalitate" se poate defini ca "adecvare a unei secvențe lingvistice la principiile de organizare a unui sistem idiomatic", dar ea poate implica și aspecte funcționale și estetice. Pe terenul gramaticii generative, acest concept redă proprietatea competenței lingvistice de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt în mare parte colaterale și, de aceea, chiar atunci cînd pot fi luate în considerație, nu au un rol important. V. scriere, semn. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN GRAMATICALITATE. Noțiunea "gramaticalitate" se poate defini ca "adecvare a unei secvențe lingvistice la principiile de organizare a unui sistem idiomatic", dar ea poate implica și aspecte funcționale și estetice. Pe terenul gramaticii generative, acest concept redă proprietatea competenței lingvistice de a distinge propozițiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corectitudinii gramaticale a enunțurilor realizate. Fiecare vorbitor, în virtutea competenței lui, poate stabili că sînt gramaticale, bine-formate, propozițiile ce rezultă prin respectarea regulilor gramaticii generative și sînt agramaticale, rău-formate, propozițiile care încalcă una sau mai multe dintre aceste reguli. Testele de gramaticalitate, care stabilesc dacă o frază este gramaticală sau agramaticală, deși se bazează pe o evaluare intuitivă, nu sînt exerciții de subiectivitate, deoarece o cenzură mai mult sau mai puțin conștientă se manifestă din perspectiva gramaticii normative. V. actualizare, oral, producere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de statut ale cuvintelor, în funcție de schimbările produse la nivelul diverselor registre și variante funcționale ale limbii. În acest sens, se susține în mod obișnuit că gramaticalizarea precedă pragmatica lizarea, dar unele fapte de limbă contrazic această ipoteză. V. diacronie, discurs, gramaticalitate, limbă, pragmaticalizare, sincronie. MEILLET 1912; DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; MARCHELLO-NIZIA 2006; BUSSMANN 2008. RN GRAMATICĂ TEXTUALĂ. Disciplină recent impusă în cîmpul de investigație a științelor limbii, apropiată de lingvistica textuală, prin obiectivul comun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu numai voi, ci și eu. e. ? Citim nu numai eu, ci și voi. f. ?Citim nu numai eu, ci și el. g. ?Citiți nu numai tu, ci și Maria. h. ?Citiți nu numai tu, ci și ei. Diferența de gramaticalitate dintre enunțurile cu ordinea SVO și cele cu ordinea VSO ar putea fi legată de neanticiparea mesajului în ordinea VSO. 2.4.2. Conjuncția dar Conjuncțiile adversative nu pot lega, singure, conjuncți nominali aflați în poziții argumentale, așa cum o fac
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
existența unei delimitări temporale impune uzul verbului urmaș al verbului stare (Ion stă în București până luni, Trebuie să stai o jumătate de oră în București), De Cuyper (2007: 175) susține că acesta nu este un criteriu absolut, dovadă fiind gramaticalitatea unor exemple ca Ion e în București pentru trei săptămâni, în care a fi se folosește în prezența unei delimitări temporale. În plus, autoarea observă că cele două auxiliare determină sensuri diferite: întrebarea Unde stau paharele? privește locul obișnuit în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1988, 49-52. [80] ILIOANE, CORNEL, Probleme ale dezvoltării gîndirii la preadolescenți. Tehnici de investigație. Date experimentale. Implicații pedagogice. [Vol.] I-II, Timișoara, TUT, I: 1984, 153 p. multigr.; II: 1985, 143 p. multigr. (UT. CȘS). [81] ILIOANE, CORNEL, Textualitate și gramaticalitate. Investigații ale psihologiei genetice, timișoara, 1988, 179 p. [82] IOANA, NICOLAE, Despre o posibilă confuzie.[a predicatului nominal cu cel verbal exprimat printr-un verb la diateza pasivă]. în: LLR, 17, nr. 2, 1988, p. 7-8. [83] IONESCU-RUXĂNDOIU; LILIANA, Comentariul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
faptelor diacronice este precedată în mod obligatoriu de o analiză sincronică solidă; doar perspectiva sincronică ne permite să reflectăm asupra tuturor analizelor sintactice posibile și să o formulăm pe cea mai corectă dintre acestea, ajutându-ne de criteriul judecăților de gramaticalitate. Acest demers nu este posibil pentru un stadiu de limbă încheiat, care oferă spre examinare doar material scris. Abordarea dinspre sincronie înspre diacronie permite însă formularea unui set coerent de teste sintactice în sincronie care să fie extinse înspre, și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Romanian (SOR 2016), corpus preluat parțial în lucrarea de față, lui Ștefan Colceriu pentru consultațiile privitoare la faptele de limbă înregistrate în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor și lui Gigi Andriani și Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra exemplelor din italiană și, respectiv, neerlandeză. Gânduri de recunoștință adresez colegilor de la Editura Universității din București: Alexandru Calmâcu, Irina Hrițcu și Meri Pogonariu. Un gând aparte îndrept către familia mea (Adina, Georgeta, Ion, Elena, Adrian, Nicoleta, Victoria, Dana, Răzvan
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]