41 matches
-
Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură, (R), Pâlc de porumbi să făcură, Ca un pâlc de porumbei, (R), De-amestecaț’ cu grangurei. Șî-m’ săltară de-m’ zburară, (R), Sus, măi sus să ridicară, Cu norii s-amestecară, (R), Jos, măi jos că să lăsară În prundur’le mărilor, (R), Luară-apșoară-n gurișoară, Pietricele-n degețele, (R), Jos, măi jos că să lăsară
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
contorsiuni, concentrându-mă pe un singur mușchi și crezând că îl întăresc prin forța voinței mele. Și nu era decât o mare prostie, Augie, și teoria Coué etcetera. Pentru cretini. Și Poți și tu și toate rahaturile alea pe care grangurele ăla de Teddy Roosevelt le-a scris în cărțile lui. N-are nimeni cum ști câte am încercat eu înainte să recunosc că nu ajută la nimic. Nu aș fi putut trăi astfel, dar iată că am trăit. Și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o părăsească pe undeva de dimineață. E foarte serios. Are și armă. Și a cam luat-o razna. În după amiaza asta o ținea îndreptată spre mine. Zice că vreau să-l trag pe sfoară. Bietul dobitoc! Se crede mare grangure în exil. Trebuie s-o ștergi cât de repede poți. Cum naiba ai reușit să intri într-o asemenea belea? Știu că îi puneam o întrebare prostească. Că doar nu știa nici ea ce să-mi răspundă. Unele căi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor, în DOOM2 se consemnează o formă unică, nevariantă, excepție făcând substantivele bulgăr/bulgăre, pieptăn/pieptene. 9 În DOOM2 biscuit e
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în materie de muzică. Urma ca, după mărturisirea mea, piesa menționată să fie difuzată în cadrul unei emisiuni de divertisment. Vasăzică cineva avusese ideea unui scenariu cât se poate de „amuzant“, din care să rezulte ce ascultă pe ascuns câte un grangure de pe scena publică (eventual, culturală). Am încercat să explic de ce ideea mi se pare defectă. În materie estetică nu există „plăceri vinovate“ decât dacă ești ipocrit, snob sau prost. Gustul fiecăruia dintre noi poate avea, cu sau fă ră justificări
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de 14,12% și o valoare totală de decontare de 31 830 325 600 de lei. ( E. C.) „Structuri metamorfe“ Vineri, 17 ianuarie, de la ora 17 Galeria „Helios“ din Timișoara va găzdui vernisajul expoziției personale de sculptură a artistului plastic Constantin Grangure, care sub genericul „Structuri metamorfe“ expune cca. 25 de lucrări proaspete, cioplite în lemn. Prezentarea va aparține criticului și scriitorului Cornel Ungureanu. Expoziția va rămâne deschisă până la începutul lunii februarie. ( I. S.) Aniversare Sâmbătă, 11 ianuarie, cu începere de la ora
Agenda2003-2-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280567_a_281896]
-
28. 11, ora 19; O zi nebună sau Nunta lui Figaro de Beaumarchais, 3. 12, ora 19 și 4. 12, ora 19. Expoziții Clubul ArtTerapia, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj: Expoziția culorilor (8-18); HVB Bank: Ciprian Radovan, pictură, și Constantin Grangure, sculptură; Muzeul Banatului, Secția de Artă: Artă veche: icoane românești, grecești și rusești din colecția Muzeului Banatului; Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Pictură Alfons Vezoc; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată
Agenda2004-48-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283109_a_284438]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Un sculptor timișorean la Ashkenazy Gallery din Los Angeles Constantin Grangure a expus la celebrul muzeu american de artă, convingându-i pe critici de forța sa de comunicare În vara anului 1998, un artist plastic timișorean trecuse pentru prima oară, nu fără sfială, pragul celebrei galerii americane de artă modernă, Ashkenazy
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
află, pe lângă citadela filmului american, și cea a artei plastice moderne, de referință. Dintr-un atelier situat undeva pe o stradă a unui vechi cartier timișorean, loc de creație în care domnește neorânduiala tipică unui plastician care se respectă, Constantin Grangure, locatarul spațiului nu lipsit de atmosfera boemei vieneze, și-a netezit calea spre a cuceri redutele artei mondiale. O cale lungă spre o miraculoasă rază de lumină care avea să-i schimbe viziunea despre lume, artă și oameni... La început
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
spre o miraculoasă rază de lumină care avea să-i schimbe viziunea despre lume, artă și oameni... La început a fost lemnul, acea materie care i-a creat mirifica lume în care trăiește și se identifică artistul și omul Constantin Grangure. A fost, de când era copil, marea fascinație care avea să-i determine drumul în viața lui de artist. De fapt, totul a început acolo unde tatăl său, un respectat meseriaș tâmplar lugojean, se destăinuia lemnului, conferind meseriei valențele unei autentice
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Petru Comarnescu. În sobrietatea atmosferei vernisajului a explodat pur și simplu reflectorul televiziunii cu un zgomot asurzitor care a speriat asistența. Doar ilustrul critic de artă a exclamat, după incidentul cu reflectorul buclucaș, devenit moment aproape crucial în viața lui Grangure: „Acum s-a născut un artist adevărat”... Nonconformismul său izvorât din dragostea pentru lemn și filozofia sa a avut de-a lungul timpului conotații legate de evoluția vieții. „Cine a căutat în acele forme plastice pornografia nu este mai mult
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
mult decât un trist și incurabil obsedat”, spune astăzi sculptorul timișorean. „Nu sunt altceva decăt mesagerul vieții incluse în structura materiei vii care este lemnul, al fuziunii dintre două corpuri, pentru că femeia este cea care dăruiește viață nouă”, mai spune Grangure. Și-a continuat ideea în „Formele libere”, apoi în acele rotații-translații care l-au consacrat și peste hotare. „Germinația” (420×90×80 cm), expusă în 1998 la Heilbronn, în Germania, cea mai însemnată lucrare din acel an, o compoziție așezată
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
cu renumitul dascăl universitar, lucrare intitulată „Lumea paralelă a formelor”. A rămas fidel lemnului, acestei materii vii care are suflet și este irepetabilă ca și ființa umană. „Nervurile, chiar și fisurile sunt aidoma amprentelor degetelor mâinii omului”, este convins Constantin Grangure. Drumul spre panteon Formele mobile, îndrăz- nețe, despre care unii critici de artă spuneau că, dacă se mișcă, nu mai fac obiectul sculpturii, Grangure le-a impus cu autoritatea artistului conștient de mesajul pe care le pot transmite. Puterea sa
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
și ființa umană. „Nervurile, chiar și fisurile sunt aidoma amprentelor degetelor mâinii omului”, este convins Constantin Grangure. Drumul spre panteon Formele mobile, îndrăz- nețe, despre care unii critici de artă spuneau că, dacă se mișcă, nu mai fac obiectul sculpturii, Grangure le-a impus cu autoritatea artistului conștient de mesajul pe care le pot transmite. Puterea sa de a convinge le-a făcut unice în lume. Ele i-au deschis calea spre muzeele lumii. Ca întotdeauna în cariera sa de plastician
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
împlinit în vara lui 1998, via Berlin. Atunci, artiști plastici de renume din toată lumea, veniți în capitala Germaniei la o întrunire anuală, i-au solicitat câteva din structurile mobile, care între timp deveniseră cunoscute în lumea sculpturii moderne. Curând, Constantin Grangure avea să afle că poarta spre marea galerie a artelor contemporane i s-a deschis și lui, unui creator de valori dintr-o țară, undeva, pe harta acestei lumi. Legea lumii paralele a formelor, elaborată de el împreună cu profesorul Pamfil
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
în viețile paralele și în reîncarnare. Copil fiind, a avut un vis cu oameni îmbrăcați în alb, iar la maturitate, după o scurtă perioadă de rătăcire, s-a întors la credința străbună, la credința în divinitate, care-l călăuzește pretutindeni. Grangure consideră că ea joacă un rol esențial în actul artistic. „Sclipirea divină te face artist. Un artist care nu crede în forța divină nu poa-te crea”, îmi spune. Dar mai crede cu aceeași convingere în inspirația „pe care ți-o
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Dubai, iar în anul următor la Atena, pentru realizarea monumentului „To Mankind”, un cub reprezentând istoria omenirii, a vieții: nașterea, căsătoria, procreația și moartea. Un gând de mentor Profesorul universitar Deliu Petroiu, distins critic de artă, i-a fost lui Grangure mentor și ca părinte spiritual îi veghează îndeaproape evoluția artistică. L-am vizitat deunăzi pe reputatul om de carte, care, cu bucurie, a rostit vorbe venite din inimă pentru creația sculptorului bănățean: „Îl știu pe Grangure... și m-a surprins
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
i-a fost lui Grangure mentor și ca părinte spiritual îi veghează îndeaproape evoluția artistică. L-am vizitat deunăzi pe reputatul om de carte, care, cu bucurie, a rostit vorbe venite din inimă pentru creația sculptorului bănățean: „Îl știu pe Grangure... și m-a surprins inventivitatea lui, stăruința în truda sa artistică. Iubește cu pasiune lemnul din care scoate forme expresive, unele de mare forță comunicativă, cu o certă aspi- rație spre sugerarea unor simboluri. La un vernisaj în demisolul fostului
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
complexă: forme libere și mobile cu lanțuri, apoi o roată care duce cu gândul la viață. Sugera frumusețea și asprimea vieții, ceea ce l-a și ajutat să reziste tuturor avatarurilor”. Esența unui crez artistic Din considerațiile teoretice fundamentate de Constantin Grangure, în colaborare cu regretatul medic și critic de artă profesor dr. Eduard Pamfil, spicuim: Proiectele vectoriale... purtând în ele tensiunea mișcării posibile, sugerează prin fenomenul de percepție spațială pe care îl purtăm în propria noastră ființă că „formele sculptate” oferă
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
contiguitatea asociațiilor și compenetrația formelor propuse, se instituie condiționat o stare de nativitate imediată spre/prin „semn” și „simbolurile fundamentale”, formele structurându-se în sisteme de variațiuni pe aceeași temă a căror origine reeditează momentele primare ale creației. Palmares Constantin Grangure este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A avut expoziții personale în țară, începând din anul 1973, la Timișoara, Lugoj, Arad, Mamaia și București. Expoziții pesonale în străinătate: 1993 la Heidelberg în Germania, 1994 la Nevers, Franța; în același
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara (9-16, luni - închis); Clubul ArtTerapia, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj: Expoziția Culorilor (8-18); HVB Bank: Ciprian Radovan, pictură, și Constantin Grangure, sculptură; Galeria Pro Armia: Eugen Valeriu Leia, pictură (9-17); Galeria Helios: Ștefan Călărășanu, sculptură, Constantin Răducan, pictură și Flora Răducan, pictură (9-18); Cote d’Azur (str. Putna nr. 1): Lucia Stoica Kolla, pictură; Casa A.M. Guttenbrunn: Expoziție fotografică; Memorialul Revoluției
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]