63 matches
-
discuți cu Hosni Mubarak et ejusdem farinae despre noile tehnologii în învățământ? Oare Franța și-a pierdut cu totul umorul? Și cum e posibil să mă îndemne Călin Popescu-Tăriceanu să-mi părăsesc orașul pentru că d-lui are puțină treaba de graseiat cu messieurs leș Présidents? Orașul meu? Ca să se plimbe dictatorii din Congo și din Burkina Fâso la șosea? De ce fel de reflexe bananiere mă bănuiește primul ministru? Eu văd așa lucrurile: noi avem nevoie de sprijinul Franței în UE. Franța
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce se scrie din ce se vede) intră într-un cîmp electric, sar, furnicate, o clipă și cad, pișcîndu-le pe altele. Niște compoziții cu poantă, în care flerul lui Caragiale graseiază rîndurile unor "filmări" mai sofisticate. Bunăoară, în tonul unei muzici (,a patra" de Beethoven, aceea după care se înnebunea - cine? păi cine, Caragiale...), cît rulează banda pe-o singură fața, viața amintită își întoarce multe dedesubturi. Un meci pierdut, o
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
de tot! Dacă Grecu e turnător, oare ce-or fi cei care-i folosesc dezinvolt serviciile? Nu mai vorbesc de cealaltă "ureche", omul cu nume de bulevard, Andrei Magheru. Ăsta chiar duhnea a securism de la o poștă. Responsabil cu străinii, graseind volubil pe limba lui Voltaire, omul părea făcut pentru misiunile plăcute oamenilor lui Postelnicu. Dar de aici până a fi imaginea "francofonului român" e prea de tot. Ce promovare a valorilor românești, fie și în limba pe care-o mai
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
mă mîndream cu trofeul... iar Cici, acum, în ultima bancă a amfiteatrului, zîmbea nostalgic... da" nu-i o "nostalgică", Doamne ferește!... și Roxana sta țeapănă, pe urmă s-a și ușchit... n-am mai zărit-o... îmi place la nebunie cum graseiază, ca și Cici!, la telefon... îți tot vine să dai telefoane... da "nu despre asta vroiam să vorbesc... pormă, după lansare, unde au citit... cea mai emoționată a fost Corina Bernic, și mai mai, Dana Iurescu (adik Lunga!)... i-am
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
fusese într-o verva de zile mari contra Parisului!" Verișorul Leon și Bixiou îl trag de limbă pe vorbarețul meridional să afle cu ce fel de treburi venise el la Paris. Păi... Și Gazonal le explica: " - Procesul meu, - zise el graseind și accentuînd totul în stil provensal, - este un lllucruuu semplu: niște bandiți vrea să puie labă pa făbricuta mea... - și îi potopește pe cei doi cu amănunte într-o limbă pe care anevoie o înțeleg... Uite care-i procezul meu
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
zburătăceală administrativă în Cultură. A schimbat din funcții tot ce se putea schimba. Ploua cu proteste, care nu-și găseau loc în presă, venite din partea celor debarcați, unii de pe o zi pe alta. Ministrul Culturii, proaspăt instalat în funcție atunci, graseia diplomatic spunînd că peste tot în lume se întîmplă același lucru. Guvernul policolor Tăriceanu nu e nici pe departe la fel de dornic să schimbe totul și, mai ales, pe toți din funcții, în Cultură. Nu știu dacă asta se întîmplă pentru că
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
continuare, privind în gol. De cincizeci de ani, de când sosise la Paris din băcănia lu’ tată-su de la Galați, Gaspadin încă vorbea foarte bine românește, chit că băga multe franțuzisme. îl simțeai că stă-n Franța numai după r-uri, graseia mai abitir ca localnicii. Anticar. De un an de zile, Nur Iulian îi înrăma tablourile și îi curăța cărțile rare cu miez de pâine, o metodă pe care o știa din școală, dar care lui Gaspadin i se păruse de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înțeles nimic. Mult mai de folos i-a fost diploma de inginer constructor. Bula imobiliară tocmai începuse să se umfle, așa că n-a fost prea complicat să-și găsească de lucru. Ușor-ușor, a învățat toată limba franceză, inclusiv pronunția: acum graseiază mai accentuat ca Edith Piaf când cânta Laissez vous faire, milord. Din șantier în șantier, Lionel a ajuns cu cinci ani în urmă la Angers, unde și-a depus dosarul de naturalizare pentru a deveni cetățean francez. Îndeplinea toate condițiile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dea intîi un rînd de beri la Gambrinus, apoi s-au mutat la Luther, după aceea au luat o mașină de piață, înghesuindu-se, și s-au dus pînă în Cotroceni, unde jurnalistul în cauză, un ins spînatec, gălbui, care graseia cînd se aprindea la vorbă, mărunțel și iute în mișcări, nu-i stăteau deloc bine ochii în cap, probabil se plictisea de moarte în compania unui amploiat prostit de vorbăria lui ori privirea îi alunecase din obișnuință profesională, era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la vreo zece-cincisprezece metri de Lică Făinaru, care încă era nedumerit, cum de se află în stradă și nu la masă cu paharul în față. Și atunci l-a auzit strigînd, cît putea el de tare, o voce de scapet, graseind, semn că era cu adevărat emoționat: "Să știi, dom'le, că Lică Făinaru nu-i un fraier! Nu-i deloc un fraier, așa cum crezi în mintea ta de copoi nenorocit! Auzi, dom'le, ești un copoi nenorocit, asta ești!" A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
rang diplomatic, urma să fie și această cină intimă, pe care o anunțase Basarab Cantacuzino. Cantacuzino nu era aviator și nici măcar nu se poate spune că era un admirator al acestui "mod futurist de a te sinucide", după cum obișnuia să graseieze, împușcînd mai multe păsări cu același glonte, arăta că e la curent cu toate panglicăriile italienilor ălora, Marinetti și D'Anunzio, care "voiau să răstoarne Europa cu curu-n sus, pardon de expresie, dar nu găsesc alt strai pentru un adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și o bună dispoziție molipsitoare. Lîngă el Balbo părea un copilaș. Dacă erai răutăcios, puteai să spui că Balbo arăta ca un pitic în preajma lui Cantacuzino. În salon, domnilor, toată lumea în salon, a venit și ministrul, să fim gazde excelente" graseie și italieniză, încît nimeni nu putu să se supere pentru năvala sa. Cînd a ajuns în salon constată că Bîlbîie era în spatele său, ca o umbră. N-ar fi dorit asta, prezența lui îl tulbura, așa cum te tulbură un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de zile n-a aterizat nimeni. Ne pare rău, dar ce să-i faci, asta e viața, domnilor! Scaieții, mărăcinii sînt o formă de viață, nu?" N-au comentat, August Stoicescu își drese vocea, părea un conferențiar sigur de succes. Graseia ușor și rîrîitul te putea deruta, să crezi că ai de a face cu un mototol de salon, dar pe Radul Popianu nu-l putea înșela nimeni. Sertarul servantei rămăsese întredeschis, ar fi putut întinde mîna și într-o fracțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
înlocuită. Pe colțul din stânga canapelei, găsi într-una din zile o fată, Marga, proaspătă absolventă a facultății de filologie, repartizată acolo în orașul lor. Era lenoasă ca o pisică, avea o carne foarte albă, pufoasă, abundentă, vorbea puțin și rar, graseia, de cele mai multe ori se înflăcăra și se emoționa, fața toată i se înroșea, urechile îi deveneau stacojii. Era foarte inimoasă și se integrase trup și suflet în atmosfera casei profesorilor Alexe. Ceea ce părea mai frapant era faptul că își însușise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Scrisoare din Paris. „Dragul meu, Orice român care ajunge la Paris se crede un Ovidiu Întors din exil de la Pontul Euxin! C'est dingue, ce qu'on peut être cons, nous, les Roumains. Te sărut, Violeta. P.S. Am Început să graseiez. Sunt tot mai dezțărată și mai chiche. Am revăzut, urmându-ți sfatul, Place Fürstenberg. Umbrele lui Eliade, Cioran și Ionescu sunt la locul lor, sub lampadar. Par să aștepte pe cineva!? Michel e drăguț. Trăiesc bine, dar cred că voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
automatism verbal, atunci am considerat potrivit ca formularea respectivă să poarte semnul citării (ghilimele de rigoare). Actul I, Scena 3 ZOE, TIPĂTESCU, TRAHANACHE, NELLI ROSETTI (Apare Nelli Rosetti, îmbrăcată și machiată excentric. E foarte energetică și râde ușor, în cascade. Graseiază ostentativ. E bine dispusă după o oră sau două de petrecere.) NELLI (bagă capul pe ușa din centru): Derranjez? (Intră.) Bonsoirr, mes amis! (Nimeni n-o cunoaște. Nelli se oprește în fața lui Trahanache, întinde mâna.) Sunt Nelli Rosetti, monsieur le
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
a făcut o expunere istorică și estetică cu o pricepere și o simplitate de necrezut, care a culminat odată cu prima geană de lumină printr-o apologie homerică a lui Thelonious Monk1. Vorbea nu doar cu o profundă voce de orgă, graseind, ci și cu mâinilei osoase și mari cum nu-mi amintesc să fi văzut altele mai expresive. Nici Carlos Fuentes și nici eu n-aveam să uităm în veci mirajul acelei nopți fără seamăn. După doisprezece ani l-am văzut
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
urmare o noapte în tête-à-tête cu Monsieur Violoncelle. Între timp mă sună teatrul, la curent cu tribulațiile mele, mă încurajează și mă anunță că se străduiește să mă salveze. Plătesc oricâte bilete, îi spun secretarei de producție uitând să mai graseiez, numai să mă văd mai repede scăpată din ghearele hiper-legale ale Uniunii Europene! Urmează un șir de telefoane: în țară, la bărbat și la prieteni, cu rugăciunea să-i întâmpine pe muzicienii lăsați de izbeliște; și în Paris, să-mi
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
citește cu aviditate Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite Ulalume de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
dealurile ca niște cocoașe de animale preistorice care se întindeau până la Mediterana. - Ieri am mers cu Sharon în Akko Atika. Străduțe înguste, pestrițe, invadate de un mozaic de oameni. Într-o sută de metri auzi toate limbile pământului, accentele nativilor graseiază franceza, cântă italiană, se semețesc în spaniolă sau modulează cu o rostogolită eleganță aceleași cuvinte pe care bătrânul Will le lansa demult în istorie. În fața mea doi bătrâni cu părul alb îmbrăcați în blugi roșii, sandale și cămăși în culori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
IULIȘKA, MOHACI, 1526. Episodul 6 CE MAI DISCUTAU DOI TINERI PE LA îNCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA în timp ce hanul și Metodiu vizitau haremul, Iovănuț, călugărul cel tânăr, și Huruzuma, sora de lapte a tătarului, rămăseseră singuri. Care va să zică vii de la Râm! - spuse graseind tătăroaica, ridicându-se într-o rână. Iovănuț nu îndrăzni s-o privească drept. Educația puritană pe care i-o dăduseră acasă în familie părinții săi, răzăși în ținutul Neamțului, educație potrivit căreia femeia trebuie să stea la locul ei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreau să te înregistrez pe magnetofon! Adică, să înregistreze ea cum recit, măcar o baladă, ceva, poate-mi spui Mănăstirea Argeșului, că aia-mi place mie, chiar dacă tu ești specialist în Toma Alimoș, te-aștept mâine la mine, zice ea graseind, vino pe la cinci. Mă duc, nuuu? Bat, intră!, îi aud vocea, intru și o găsesc în pat, sub plapumă, se vedea doar capul tânăr și frumos, noi, la școală, o iubeam toți, nu era nevoie să facă nimic pentru strălucirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aduc aminte extraordinar de clar prima zi de școală. Ne-a plasat pe toți în bănci, apoi ne-a luat la descusut, cine suntem, ce vrem, mă rog, tot tacâmul zilei ca să ne cunoaștem între noi. La sfârșit îl aud graseind inconfundabil: ― Zoe dragă, avem prea mulți urâți în clasă, ce ne facem? ― Maestre, spune Zoe, or fi urâți, dar sunt talentați. ― Tu chiar crezi? Adică să fie așa de urâți și totuși talentați? Nu eram chiar toți urâți, exagera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
citește cu aviditate Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite „Ulalume” de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
repertoriul lui Joe Dasin. Și care altul putea fi, decat: „Et și tu n'existe pas”. Cu o voce ușor voalata, frumos timbrata, guturala, îmbrăcat impecabil în smoking, pantofi asortați în alb-negru, joben, papillon, artistul s-a întrecut pe șine, graseind fermecător pe refrenul cunoscutului șlagăr. „Et și tu n'existe pas/ Dit moi pourqoi j'existerai?” - l-am ascultat cu nostalgia unui lucru de preț, pierdut de multă vreme. Kera Călita - cred - avea ochii în lacrimi - pe care și le
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]