39 matches
-
un cojoc mițos de frunze și flori galbene, mirosind a miere. Aroma florilor, mai cu seamă vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un emigrant ce se întorsese pentru scurtă vreme ca să-și vadă locurile de obârșie. Vara mișunau emigranții veniți să-și cheltuiască banii făcuți prin străinătăți. Asta se va întâmpla până când nu va mai rămâne pe aici niciun cunoscut, nicio rubedenie
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ION URDEA, PROFESORUL ȘI DIRECTORUL NOSTRU!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Șut, gol, ghiol, doi!”, o întâmpinare graseiată ca o dojană părintească la intrarea din spate a școlii, unde se posta întotdeauna „ochelaristul” având ascunsă la spate o nuielușă „croită” pentru fundurile noastre și pe care „ai noștri” de acasă o „aplicau” „sever și metodic” la o „adică
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
singură și nesărutată?” „Hi-hi-hi!” rîde știrb baba. Ei, sărutatul de dinainte. Inainte era altfel. Propoziția asta vine la pachet cu mîini stafidite, cu macrameuri rupîndu-se de putrezeală și cu muzică ușoară interbelică. O, neuitatul Jean Moscopol cu „r”-ul său graseiat: Dă-mi gurița s-o sărut/ Căci pentru sărut e dată/ Ia gîndește nu-i păcat/ Să rămâi nesărutată./ Cînd ai buze fierbinți/ De ce să stea cuminți/ N-o să le ții așa/ O viață-ntreagă/ Drrrragă! Mă opresc aici, deși
PUPATUL LA ROMÂNI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Pupatul_la_romani.html [Corola-blog/BlogPost/348186_a_349515]
-
Doamna Sojé, pe care o știam doar de la școală, de o sobrietate clasică, era acolo și ea în volane ample împărțind zâmbete tuturor și complimentându-i. Îmi oferi un loc mai aproape de o masă cu bunătăți nemaivăzute , într-o franceză graseiată autentic : „Prends place, ma petite ! Vas-y, ma chérie !” Domnul Sojé, pe care nu-l cunoscusem , dar el trebuia să fie, de vreme ce o ținea pe după umeri pe doamna profesoară, mă privi cu îngăduința celui mai puternic , dându-mi de înțeles că
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1497090522.html [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
dădu bună seara și-mi spuse că ar vrea să vorbească trei minute cu fiul său... Glas mieros, dar extrem de prevenitor și distins, îmi făcuse o plecăciune când mă văzuse și îmi mai făcu una după ce își debită frazele lui graseiate. Bine, zic, dar poftiți înăuntru, fiindcă rigiditatea cu care stătea pe loc mă făcu de îndată să înțeleg că ori avea nevoie de invitație specială, ori nu vroia să intre, cine știe de ce. Într-adevăr, nu vroia. Nu, zise, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
înseamna fiecare dintre aceste noțiuni. (a) "Normă" cuprinde tot ceea ce în vorbirea unei comunități este tehnică istoric realizată, adică ceea ce este realizare comună și tradițională, fără să fie în mod necesar funcțională (de pildă, cum este cazul [r]-ului uvular/"graseiat" din franceză parisiană, de care francezii s-ar putea lipsi, deoarece aceasta absența nu ar crea nici o dificultate de ordin funcțional). (b) În schimb, "sistemul" reprezintă ansamblul trăsăturilor funcționale (distinctive) ce pot fi constatate în aceeași vorbire, asadar regulile distinctive
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu prieteni“, 1 februarie 2003, ora 16,25 20. Piramida sub lupa științei O surpriză plăcută. Cam de multișor stau pe tușă și, nu știu prin ce miracol, o Înregistrare făcută În laboratorul meu de alchimist - după expresia simpatică și graseiată a redactorului Lucian Merișca -, nici măcar În fața unei cafele, a supraviețuit mai bine de doi ani, până la a fi difuzată acum. Să Încerc totuși reconstituirea celor spuse, dar menindu-le hârtiei: Lumea noastră e un continuum, materia - mai bine zis substanța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în 1948, s-a decretat reforma învățământului, în toamnă am trecut, din clasa a doua de liceu, într-a șaptea gimnazială, locul limbii franceze fiind luat de rusă. Nu ni se părea greu de pronunțat această limbă dar, de la sonurile graseiate ale profesorului Stino la barbarele silabe „vșu”, „vși”, „zașto”, trecerea a fost cel puțin neobișnuită. Abia isprăvisem cu „da zdravstvuiet” și „minia zavut”, când namila care ne învăța rusește a dispărut. În locul ei, în clasă, a intrat o basarabeancă care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prozatori, pictori, ziariști sau chiar persoane fără nici unul din aceste titluri. Vinurile, murăturile și conversația lui „nea Griguță” erau dintre cele mai lăudate. În Bacău (avea grijă s-o repete el însuși), nu mai găseai la nimeni un „Trraminer” (pronunța graseiat), un scrob cît cozonacul, niște pătlăgele și niște harbuji murați ca ai lui. Plus ambianța de pinacotecă. La ceremonia de la Institut au vorbit Vasile Sporici și (delegat de conducere) Nicolae Guidea, un profesor de sport. Cuvîntul celui dintîi a avut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obligat să-și schimbe meseria (din jurist a ajuns profesor de rusă), cu mari ratări intelectuale (un doctorat, discontinuitate în activitatea de critic de artă), s-a arătat mîndru de această întîmplare. Cînd mi-a spus o, în felul său graseiat, am crezut o clipă că satisfacția îi vine din faptul că a fost prezentat „Tovarășei”. „Dînsul e omul cu alunul!” Sau că ulterior l-au gratificat în vreun fel cei din conducerea județului. Nu, bucuria lui era, dacă pot zice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și imprimă imaginea terifiantă a anchetatorilor. Comicul de limbaj accentuează ironia situației: pentru a scăpa de plimbările obligatorii, protagonista recurge la un argument surprinzător și anume grăsimea. Grăsimea ei și a tuturor: "suntem grași și graseiem. Dacă rămânem fără grăsime, graseiatul ar deveni un anacronism. Iar de anacronism trebuie să ne ferim ca de ciumă" (p. 142). Graseiatul, tehnica de pronunție "franțuzească" a sunetului "r" nu are nimic de-a face cu grăsimea sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
obligatorii, protagonista recurge la un argument surprinzător și anume grăsimea. Grăsimea ei și a tuturor: "suntem grași și graseiem. Dacă rămânem fără grăsime, graseiatul ar deveni un anacronism. Iar de anacronism trebuie să ne ferim ca de ciumă" (p. 142). Graseiatul, tehnica de pronunție "franțuzească" a sunetului "r" nu are nimic de-a face cu grăsimea sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
probat în ochii măguliți ai oamenilor cărora le adresează cîte o întrebare: , S-a întîmplat ceva, o prezență străină s-a insinuat în mine: mă înnobilează. Nu-mi vine să cred că sînt româncă! Doamna aceea atît de rasată, de graseiată, de Ťgepflegtť mi se adresează în metrou: V-am remarcat ieri la lectura de la Guggenheim. Arătați atît de bine". Mărturisind feciorelnic că e ,cumintea cuminților", autoarea nu poate rezista avansurilor a doi bărbați necunoscuți ce-i zîmbesc pe stradă: ,Un
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
în anul întâi: "Era un bărbat scund, claudicant, care se plimba în timpul prelegerii de la un capăt la altul al lungii catedre, dându-și din când în când la o parte șuvița de păr care i se lăsa peste ochi. Vorbea graseiat. Nu făcea mare impresie de la prima vedere". De altfel, povestitorul însuși se schimbase și din adolescentul închis și timid se născuse un tânăr student "pus pe harță", care nu-și făcea scrupule de menajamente critice. Astfel, la o ședință a
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
amintiți, primii care s-au desolidarizat de ei au fost apropiații lor, inclusiv rudele de gradul întîi. Andruța Ceaușescu se străduia să demonstreze la proces că el nu prea știa ce căutau la Inter trupele aflate în subordinea lui. Arunca graseiat vina pe diverși subordonați de la Școala de ofițeri de Securitate de la Băneasa. Cînd a fost prins, Nicu Ceaușescu a declarat că venea la București de bunăvoie, după ce aflase că puterea fusese preluată de Ion Iliescu, ceea ce i se părea OK
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
politic și faima Brătienilor, al cărui descendent direct era, autoritate pe care a îndulcit-o patima sa pentru poezie. În anul 1944, căsătorindu-mă cu Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon prietenul pentru un sfat sau comentariu. Straniu dar adevărat, Doctorul era cel care stingea arderile repezi ale lui Ion Pillat sau potolea incertitudinile celuilalt prieten al său, Ion Marin Sadoveanu, căci
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
dintr-un regat impozant. M-am bucurat de simpatia ce mi-o acorda Henri Catargi, maestru în adevăratul sens al cuvîntului, practicant palladyan tenace, artist de mare frumusețe morală. Odată, bătîndu-i la ușa atelierului din Pangrati, i-am auzit pedala graseiată a vocii: Gheorrrghiu, nu veni la mine, du-te la Pallady! Mă trimitea, modest, la marea Retrospectivă Pallady de la Palat. Nu l-am auzit o dată bîrfind (iată de ce nu mă las prins în capcana ta, de a-mi bîrfi colegii
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
rapoartele întocmite și citite de funcționari însărcinați cu aceasta reprezentau o probă de virtuozitate pentru a nu spune tot adevărul și a menține o stare de spirit în măreața construcție europeană. Gura lui Verheugen, ca botișorul unui mormoloc, emitea sunete graseiate. Din spatele ochelarilor săi cu lentile prismatice ne urmărea însă o privire impersonală, neiertătoare și, totuși, neputincioasă" (p. 227). Prozatorul Dan Stanca a murit fictiv la începutul romanului Mut. Trăiască autorul Dan Stanca, cel care l-a ucis pe prozatorul Dan
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
activă și un veșnic debutant, în a cărui compoziție morală sfiala, siguranța și rigoarea se împletesc și constituie o esență unică. În al doilea rînd, chiar contemporan fiind, Barbu Brezianu este o prezență culturală care nu gesticulează baroc, nu peripatetizează graseiat, nu conduce organizații, organisme și cluburi, nu zace împăiat prin fotolii academice și, mai ales, nu trage narcisiac cu ochiul să vadă cum intră subit în convulsii camerele de luat vederi și pixurile inocențe ale diverselor specii de gazetari cînd
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
a exclus de pe lista persoanelor onorabile". Această secvență mi-a revenit automat în minte când un intelectual subțire din administrația de stat a găsit de cuvință să închidă gura celor indignați de prezența statuii lui Antonescu în clădirea guvernului. Argumentul graseiat se baza pe-o fraudă semantică: dacă germanii nu fac un secret din faptul că Hitler a condus statul vreme de vreo doisprezece-treisprezece ani, de ce-am ascunde noi realitatea că Antonescu a condus România timp de patru ani? Strâmbă
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
direct în Siberia, unde o mai fi trăit, dacă o mai fi trăit... Chiar așa: să fii redactor de serviciu la România literară, - să fi fost, adică, - și la un moment dat să tîrîie telefonul, ridici receptorul, si o voce graseiata și bolnăvicioasa, îți spune, aloo! poeziilii din acest număr e tomnai ce nu trebuia publicullluuui cititorrr, fincă nu are mmmessagggiu, iar aia din coadă seamănă, dom^le, cu aia, cum n-aiba de-i zice,... îi zice așa... (stă și
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
de rândunici care își făcuseră cuib deasupra pătucului. Mama lăsa pentru ele ferestrele deschise. Copilul creștea cu ochișorii la cuib. Când unul din părinți țâșnea săgeată pe fereastră, celălalt ateriza vertical, atârnat de marginea găoacei. Garda se schimba în ciripituri graseiate. Căptușite cu atlas vișiniu, patru pliscuri tivite cu caș, dintr-o dată se căscau în cuib. Unul înghițea în plin, celelalte în sec. Ca să supravegheze de sus mișcările pruncului, pasărea întorcea un cap rotund, cu bobii strălucitori. Pentru toate aceste amintiri
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mi-a cerut să cumpărăm figurina provenită pro ba bil de la un tirbușon belgian, dar prețul era nerușinat. Trecând peste câteva zile, n-am mai văzut kitsch-ul turistic. Jamsheed ne-a strigat de pe tejghea, cu dojană superioară și accent graseiat convingător Îfăcuse liceul francez Istiqlal din Kabul) și părând, din veselie, a da o piruetă trupușorului ciuntit, că figurina s-a vândut foarte bine unui domn colecționar de antichități din forțele speciale americane. învârtindu-mi în cap semnificația episodului și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cam buhăitul Balzac avea grijă de fiecare dată să o poftească la el la conac și, chiar sărac lipit pământului cum ajunsese în pofida talentului descriptiv ieșit din comun, făcea el ce făcea și îi oferea un pahar cu vin roșu graseiat, cu o aromă, nu-i așa, atât de franțuzească. În ultimă instanță, dacă până și ciudatul ăla de la patru, care și-a scris pe ușă „Nae Cuculeanu, Trompetist“, are dreptul la intimitate în ciuda disonanțelor acute, Melania nu vede de ce ea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
prea mult. Și cum Iorgu a exagerat puțin cu paharul... Te rog, Marius, suntem deja avizați cu toții asupra manierei lui de comportament. Un mitocan alunecos și obraznic. "Te port mereu, în gândul meu, pe tine ..." se aude deodată vocea ușor graseiată a solistului pe ritmul unei melancolice melodii. Marius se apleacă spre Smaranda. Vrei să dansăm? Cu multă plăcere. La celălalt capăt al camerei, Iorgu scoate o cutiuță de aur din buzunar. Inspiră lacom, pe nas, un praf alb, foarte fin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]