459 matches
-
la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase. Într-o primăvară ne-a dus (numai băieții) la lotul școlii de cultivat legume. I se spunea „la Cișmele”, pentru că era în apropierea locului de unde izvora un pârâu. Ni se dăduseră greble, săpăligi și o traistă mare de arpagic. - Astăzi, copii, învățăm să semănăm orceag, cum i se spune arpagicului pe la noi! După ce ne-a prezentat câteva date teoretice despre semănatul orceagului (perioadă optimă de semănat, mod de executare, perioadă de creștere
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
când visăm și niște cerșetori când gândim. (Holderlin, citat de E. Sabato) - Tușa, cum se rugau bătrânii? Tușa Anuța umblă prin fan cu o grebla îndemânatica tare. Greierii tăceau la trecerea ei, cosașii se dădeau deoparte în semn de respect. Grebla mea trecea prin polog precum un tanc sovietic. - Cum să să roage? După cum le ierea de trabuință. Am șciut o rugăciune de la mamă da am uitat-o... - Ce rugăciune? - Cu Maica Domnului. Ea o șciut-o de la mamă bătrână. De câțiva
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
iar celălalt la Sumiyoshi în apropierea Sesshu Osaka. În nopțile cu lună plină spiritele lor capătă formă umană și fiecare își reia activitatea: unul mătură iar celălat greblează. Cuplul a devenit subiect în arta populară, unde Jou apare cu o greblă și Uba cu o mătură, zdrobitoare de ace de brad, care simbolizează longevitatea. Obiectele de artă, reprezentând acest cuplu celebru sunt daruri prețuite de Anul Nou întrucât simbolizează longevitatea și înțelegerea în cuplu. Anul Nou „kodomatsu”-poză În așteptarea Noului
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
semințele și gângăniile ce se strecurau printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Multe s-au schimbat de-o vreme, miroase-a plastic peste tot: uși, ferestre și perdele, furculițe, lingurițe și parchetul din odaie, dar și cada mea din baie. Acum grebla e din plastic, coadă la hârleț nu pui dacă nu ai super glue. Groapa nu o poți săpa și-apoi, ce să bagi în ea? Un sicriu de... mucava! Nici pantofii nu-s din piele, ci din imitații fine! Te
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_aceea_doamne_stiu_ca_poti.html [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
de la tăiere: vreo doi meri scorburoși ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
o claie - două femei, doi copii, care munceau împreună cu omul cu pălăria mare. Clădeau căpițe și le cărau spre locul unde trebuia să fie stogul, folosind calul care trăgea căpițele. Omul cu pălăria și câinele, la un moment dat, lăsă grebla din mână și se duse lângă gardul unde era locul pentru un nou stog, săpă cu un crompaci o groapă îngustă și adâncă în pământ, în care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Lunița nu a stat alături de mine. Era foarte bătrână și în câteva luni a murit. Am rămas sărac de tot. Era perioada când s-au copt afinele. Am pornit pe munte în căutarea lor. Mi-am făcut rost de o greblă pentru a le aduna. Prima picătură a fost mai grea, pe urmă le-am adunat cu ușurință. De câțiva ani nici afinele nu se mai fac ca odată. Psihologul: Afinele sunt sursa ta de venit? Afin: Da. Psihologul: Reușești să
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
la alții să vă măsurați pleașca, gândindu-vă că unii și-ar fi aranjat-o să fie mai mare!! Lăsați vorbele guriștilor, acolo unde sunt ele rostite, în van și, cu o lopată și o mistrie, cu o sapă, o greblă, o bidinea, niscai semințe și-un ogor arat, făceți-vă lângă casă bucățica voastră de rai! Când o să vă ningă zarzărul cu floare, o să vă găsiți singuri chilipirul ! 12 martie 2009 Referință Bibliografică: PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE / Dona Tudor : Confluențe Literare
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pleaslca_pe_scafarlie.html [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
la cimitir! S-a prins repede și m-a șantajat sentimental cu dorința asta, să-i ducem niște semințe lu sor'sa, tocmai în Drumul Taberei. Dacă vă spun că m-au păcălit băbuțele mele dragi, să dau și cu grebla și să le fac două straturi, mă credeți? Mile, data următoare să ai grijă ce-ți dorești că, uite, s-ar putea să ți se împlinească, dar cu prețul spinării mele rablagite! Dumnezeu să fie cu ține!" (Theo) "Azi am
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Va_provoc_mile_carpenisan_marian_malciu_1333471058.html [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
2017 Toate Articolele Autorului cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mama, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489988717.html [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]
-
de 17 și 18, în Viseul de Sus, ansambluri din Cehia și Polonia, alături de trupă Coras din Irlanda vor susține concerte, împreună cu cei mai buni muzicanți din zonă. Se vor desfășura și ateliere diverse precum cosit fan, cioplit piatră, făcut greble și dranița, cules de prune, mere și hribe. Grigore Lese va fi amfitrionul unui spectacol de gală, unde invitați vor fi artiști din Cehia, Irlanda, Polonia, Iran, dar și artiști din România. Festivalul se va încheia la Casa de Cultură
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” by http://uzp.org.ro/drumul-lung-spre-cimitirul-vesel-2/ [Corola-blog/BlogPost/92707_a_93999]
-
bună iarba din anul acesta, cea care va răsări peste iarba uscată din anii trecuți! Nu știu de ce peste tot, în păduri, se văd pene de păsări mici mâncate de ulii și de vulpi. Nu știu de ce găsesc bucăți de greble rupte, fără dinți, aruncate prin poieni. Nu știu de ce copiii aruncă atâtea pietre prin fânețuri încât cosașii, la vară, își vor știrbi coasele în ele!... Nu știu de ce sunt atâtea zile frumoase, dacă după ele vin atâtea ploi și vremi
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
scundă și grasă ca o minge de rugbi, chicoti ascuțit de două-trei ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar mai fi ceva de ascuns - dinții rari și strâmbi, „ca de greblă uitată-n drum și călcată de căruță” (expresie tot de la Stemate cetire!). -Nu există pomană-n lumea asta să-l îngrașe pe Stemate, bă Petre. Ăsta-i fieru' dracu'! se băgă în vorbă și Neculai Știrbu, care pân-atunci mestecase
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine! Și o să vedeți pe mâinile cui au început deja să rămână minunile lăsate de voi pe țărnă și pe cer, minunățiile trecute pe linia vieții și pe linia iubirii, mila
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
că nici nu realizau ce li se pregătea pentru restul vieții lor. În acea perioadă de timp femeile gravide nu erau menajate de la muncă ceea ce uneori se sfârșea cu o tragedie: „Au apucat-o durerile facerii în timp ce aduna fânul cu grebla. S-a tăvălit pe jos de durere și de spaimă, iar după ce a născut, Ion a învelit copilul în cămașa lui. Era mic, avea nevoie de ajutor și, ca să nu se chinuiască, Dumnezeu l-a făcut înger.” Cu toate aceste
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
s-ar fi dezvăluit o mare eroare judiciară care l-ar fi vizat atât pe el cât și pe cei care au efectuat ancheta. Procurorul Diaconescu, arhitectul dosarelor controversate Macabra celebritate a sinistrului procuror Diaconescu, cel care potrivit senatorului Toni Greblă, „primește din bugetul statului român o pensie mai mare de o sută de milioane lei” este marcată și de alte cazuri instrumentate de el, în urma cărora statul român a fost acționat în judecată de către victime și a plătit despăgubiri colosale
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/_marcel_tundrea_pamantul_g_aurel_v_zgheran_1375441007.html [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
scoate ochii. Este o realitate crudă și nedreaptă, dar care ne-am făcut-o noi, cu mâinile noastre. Ce trebuie să facem ca să nu cădem în hăul din care nu vom mai putea ieși? Să încetăm să tot călcăm pe greblă. Numai proștii insistă să tot calce pe greblă. Să fim atât de proști când propriile greșeli nu ne învață nimic? Suntem apr. 40% de unioniști, dar poate mai mulți dacă ar fi date publicității datele ultimului recensământ din 2014. Tărăgănarea
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483881224.html [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
dar care ne-am făcut-o noi, cu mâinile noastre. Ce trebuie să facem ca să nu cădem în hăul din care nu vom mai putea ieși? Să încetăm să tot călcăm pe greblă. Numai proștii insistă să tot calce pe greblă. Să fim atât de proști când propriile greșeli nu ne învață nimic? Suntem apr. 40% de unioniști, dar poate mai mulți dacă ar fi date publicității datele ultimului recensământ din 2014. Tărăgănarea se face probabil din cauza că rezultatele deranjează guvernarea
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1483881224.html [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
vor răscroi vremurile la matcă iar locul la Curtea Constituțională a României, al senatorului și avocatului Lucian Bolcaș, va rămâne în așteptare. În picioare și în veghe, până atunci...! Oricum, azi, fără a submina în vreun fel compatibilitatea senatorului Toni Greblă, promovat în demnitatea de judecător la Curtea Constituțională, în locul senatorului Lucian Bolcaș, renunțarea acestuia la numire, după plecarea la CEDO a judecătoarei Iulia Motoc, este o pierdere pentru România! Mereu, pierderile ni se oferă ca alternativă câștigătoare a vieții noastre
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lucian_bolcas_pierderile_ca_aurel_v_zgheran_1389181784.html [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
familie, ci și din țară, prin participarea la tabere de creație. În coșurile dumneaei pot fi admirate ouă cu motive naționale vechi, de peste 200-300 de ani, precum: cărare rătăcită sau cărare fără întoarcere, coarne de berbec, bâta ciobanului, creasta cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
un pom al vieții întrerupt. Păsările preferate sunt păunul, pupăza, rândunica, dropia. Oamenii apar în diferite ipostaze: femei, copii, bărbați, de obicei, îmbrăcați în costume tradiționale. La comandă se lucrează și cu forme geometrice în romburi, modelul solar, lingura, furculița, grebla, pistornicul, păpușa. Un alt model foarte greu de realizat este cel al tăblii, format din pătrate în diferite culori, în care se stilizează oameni, păsări, flori, pomi, la capătul covorului uneori se țese câte un cal, reușindu-se să se
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]