10,924 matches
-
șters orice fel de urmă de politeism și a izgonit orice fel de idee de idolatrie; numai acesta a fost învrednicit, și când a trăit, dar și după moartea sa de asemenea onoruri, de care nu a avut parte vreun grec sau vreun barbar, dar chiar și vreunul dintre romani. În completarea celor amintite mai sus de Eusebiu de Cezareea, Paparigopoulos subliniază: Niciunul dintre ucenicii direcți ai Domnului nu a lucrat mai mult pentru răspândirea și întărirea credinței noastre. (K. Manassis
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
maximum trei ore. Pe la 9 seara a mai venit unul și încă unul noaptea pe la 3 a.m. Noaptea ajunsesem la hotel și plângeam. Apoi am văzut apelul pe WhatsApp și m-am întors iar în port. În port am găsit greci și grecoaice care îi ajutau pe voluntari, pentru că în cele 3 ore se terminase stocul de lucruri curate și ei au mers prin Molivos din ușă în ușă, pentru stocuri noi de schimburi. Foto Guliver Getty Images După acea noapte
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” by https://republica.ro/voluntar-in-taberele-de-refugiac-i [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
trăgându-și vecinul în față, pe post de scut uman. Homo hominis taurus est. Cu excepția „poporului simplu”, partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Găsim astfel unele popoare care au amulete și alte fetișuri reprezentând tăcerea. Invariabil, asemenea imagini înfățișează o femeie cioplită dintr-o bucată de lemn sau alte materiale, stând dreaptă și ținând un deget la buze. Ideea este venită de la vechii Greci care celebrau pe Harpocrate, un tânăr efeb cu degetul pus pe buzele strânse. Divinitatea greacă, de fapt de origine egipteană și adoptată mai târziu, a fost apoi preluată și de Romani, spre a fi adorată ca zeiță a liniștii, Tacita
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
pupă prietenește ori mai execută și câteva zile de pușcărie că numai așa dă bine la CV-ul lor și încep să pricep că în fond, tocmai asta înseamnă în realitate DEMOCRAȚIA! Că doar scrie la și istorie că după ce grecii au inventat democrația, fiecare națiune mai hotărâtă și-a inventat propria ei democrație cum de pildă americanii care, odată sosiți acolo în turneu i-au căsăpit pe indieni iar cei rămași i-au închis în lagăre în timp ce, pentru muncă i-
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
atunci, pe mine'', adică pe ea, ,,cine mai știe cât o fi bozul de mare?!'' - Ce e ăla boz? - Un fel de buruiană și sălbatică, și otrăvitoare. Bună de făcut cu ea doar focul, pe la noi, joi, înainte de Paști. La greci, uite că abia acum îmi dau seama, nu am văzut că s-ar fi întâmplat așa ceva! Tu? - Nu și nici nu știu despre ce e vorba. - A, păi nu e bine! Ține de rânduieli. Baba Ioana zice că ziua e
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Daniel - “munte netăiat”; Zaharia - “sfeșnic”. Cu toate acestea, cel mai cunoscut nume pe care l-a primit Sfânta Fecioară Maria este: “Maica Domnului”. Dacă la ortodocșii slavi numele cel mai cunoscut al Sfintei Fecioare este “Bogorodița” - Născătoarea de Dumnezeu, la greci, numele cel mai cunoscut este “Panaghia” - Preasfânta. La noi, românii, însă, numele cel mai des folosit și mai apropiat de sufletul nostru pentru Sfânta Fecioară este Maica Domnului. Parcă o simțim mai aproape pe Sfânta Fecioară când ne adresăm ei
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
mică, așezată în partea de nord a județului Teleorman, pe ambele părți ale Pârâului Câinelui, având o vechime de trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de 15 €/oră în Grecia (3 €/oră în România) e nevoie probabil de un nou impozit de solidaritate în Germania, țară care plătește cel mai mult, dar și în alte țări UE, sau s-a terminat cu generozitatea proiectului european? Grecii protestează inpotriva asteritatii (cheltuieli = venituri), vor tăierea datoriilor și sunt susținuți mai nou de Franța, care este din totdeuna pentru europenizarea Germaniei cu ajutorul unui guvern european à la française. Anglo-americanii după ce au purtat două războaie mondiale pentru a inpiedica germanizarea
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
Europei urmăresc cu interes crescând scindarea Europei/UE în nord, sud și est. Vezi articolul CIA în Germania și scandalul NSA din Franța. Anglia va decide curând prin referedum dacă renunță la UE. În referendumul din acest an, 60% din greci au renunțat la UE, dar vor să fie susținuți de UE, ca Israelul de USA. Grecia e la granița cu Islamul în război și un potențial aliat al Rusiei. Pe de altă parte Grecia cere și despăgubiri de război, după
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
Pe de altă parte Grecia cere și despăgubiri de război, după 70 de ani. Cancelarul Angela Merkel, ministrul Wolfgang Schaeuble sunt prezentați de presă și de către demonstranți în uniforme SS cu svastica și mustața lui Adolf Hitler, forțându-i pe grecii să intre în lagăre de concentrare, din ale căror coșuri ies nori în formă de €. Încrederea greco-germană s-a deteriorat. Mai grav, și Axa Berlin-Paris e în primejdie. Grecia cu 0,3% din economia mondială și 1,7 din cea
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1438842405.html [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
momentele de mare încărcătură ce simțeam că se învârtesc în jurul meu. Îmi amintesc și nu pot uita slujbele cu un iz tulburător, căutate de oameni simpli cât și de unii pe care-i credeam foarte înstăriți. Aceia, erau familii de greci. Așezată în strană, acolo unde-mi spunea mama să nu mă mișc din acel loc, răbdătoare să nu-mi scape nimic, ascultam murmurul rugăciunilor spuse într-o fastuoasă cântare de către părintele slujitor care le ținea, urmată de corul bisericii de
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1458498769.html [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
cele trăite în fața rămășițelor casei în care se desfășurase cândva profundă dramă a Caterinei, văduva de război. Proza te cucerește și prin felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
felul cum autoarea captează inefabilul, cum diseca un aspect până în adâncul firii omenești. Gândul mă trimite la descrierea grecilor strămutați în orășelul din Nordul țării, trăind cu patimă balcanică dorul țării natale, exprimat și prin dans, ca în filmul „Zorba Grecul”: „Toți, față în față, într-un cerc ucigaș; o rândunica să fi intrat între ei, rătăcita în zborul ei buimac, cădea secerata la pământ. O liniște mai grea că apa morții, în care și bătaia înăbușita a inimii era un
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
un strugure de pe o tavă. -Vă voi spune ceva. Nu credea în zei amicilor. Lumea greco romană nu oferă prea multă puritate în cultul zeilor, spunea el. Chiar dacă perfecțiunea artei elene oferă modele care vor să pară pure. Amintiți-vă... Grecii au fost învinși mai înainte de a fi supuși Romei de către ...greci. Războiul Peloponesiac unde atehenienii au fost înviși de Sparta, a pus capăt lumii elene, care oprise sute de ani puhoiul persan, cu un pumn de oameni. Am sărit de la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
în zei amicilor. Lumea greco romană nu oferă prea multă puritate în cultul zeilor, spunea el. Chiar dacă perfecțiunea artei elene oferă modele care vor să pară pure. Amintiți-vă... Grecii au fost învinși mai înainte de a fi supuși Romei de către ...greci. Războiul Peloponesiac unde atehenienii au fost înviși de Sparta, a pus capăt lumii elene, care oprise sute de ani puhoiul persan, cu un pumn de oameni. Am sărit de la una la alta prieteni... -Și cum se termină povestea acestui om
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
care va măsura și va da formă a ceva care nu va fi decât nedreptate, mărite procurator! Actul justiției va fi deci o eroare! Avem nevoie deci de procedură! Quod erat demonstrandum! -Te întreb ceva magistre. Să facem cum fac grecii cu sofismele lor. -De acord mărite procurator, răspunse magistratul. Ponțiu Pilat tăcu părând că se gândește la ceva. Spuse apoi. -Să spunem că într-un loc anume se află mai multe lucruri. Printre aceste lucruri undeva pe acolo este și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
oricare plantă, omul își trage puterile lui și din pământul din care s-a născut și pe care crește. Îl mai țineți minte pe Anteu care își pierdea puterea dacă cineva îl lua în brațe și îl ridica de la pământ? Grecii au sesizat această extraordinară idee, deși poate lor nu le era prea clar cum stăteau de fapt, lucrurile. Toate organele corpului nostru au teminale nervoase pe talpa fiecărui picior și megând desculți, fiecare din acestea beneficiază de un masaj natural
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
Weltgeschichte) de Weller, carte plină de atracții, pe care o purta cu sine și la plimbare, și într-o Mitologie de G. Reinbeck (Mythologie fiir Nichtstudierende), Eminescu găsea mai multe cunoștințe despre lumea antică, despre babiloneni, asirieni, perși, inzi, egipteni, greci, români, de căte putea afla la scoala. Ajutându-l memoria, știa așa de bine la istorie, încât profesorul, vorbind în clasa a Il-a B despre tinerețile regelui Cyrus, spuse în chip de mustrare că în secțiunea A era un
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din existența conștiinței individuale cugetătoare din alte grupuri de conștiință clasică, din Grecia antică platoniciană până la Roma lui Giordano Bruno) și le “predă” Frățiilor babiloniene și Ierarhiilor demonilor sublunari, care ne-au “uscat intelectele” până azi. Cu totul
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele I-II
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
să-l facă preot, Coșbuc pleacă la Cluj, unde, în toamna aceluiași an, se înscrie al Facultatea de Filosofie și Litere a universității maghiare, care avea și o catedră de limba română. „Continuă studiile clasice, frecventând cursurile de istorie a grecilor vechi, de traducere și interpretare ale scrierilor alese din Cicero, din teoria și istoria retoricii la greci și la romani, de sintaxă greacă și istoria literaturii latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
de Filosofie și Litere a universității maghiare, care avea și o catedră de limba română. „Continuă studiile clasice, frecventând cursurile de istorie a grecilor vechi, de traducere și interpretare ale scrierilor alese din Cicero, din teoria și istoria retoricii la greci și la romani, de sintaxă greacă și istoria literaturii latine”. În decembrie 1884 își începe colaborarea la revista „Tribuna” din Sibiu, mai întâi sub pseudonimul C. Boșcu, apoi cu numele adevărat, versuri, basme versificate, traduceri, printre care și poezia de
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]