748 matches
-
a fi un visător, un complexat al sensibilității, Nicolae Magnificul ține morțiș a-și acredita postura de macho, ,tare" nu doar în ordinea vivacității duhului poeticesc ci și în cea fizică: ,am jucat box și m-am întrecut în lupte greco-romane/ pînă am ajuns suplu elastic scînteie electrică/ și la trup și la duh/ la plînsul din rîs și la rîsul din plîns am luat ca orice samurai/ de lux numai notele maxime/ pe poate m-am suit ca pe un
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
ca pe-un miel cu blană mătăsoasă/ și cu zvelte cornițe/ cu valea pe tălpi și în brațe am urcat dealul cu dealul pe glezne/ și umeri" (șaptesprezece). Isprăvile sale sînt, după cum vedem, întinse pe-o arie amplă, de la palestra greco-romană la iscusința temerară a samurailor și la performanța ciclopilor ce se iau la trîntă cu geologia... Se află în stihurile în cauză o insațietate a cuprinderii vitale, o beție a realului pozitiv precum un revers al atît de numeroaselor, la
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Sciences Sociales. Este cofondator al festivalului de operă și teatru baroc de la Versailles. A făcut parte din comitetul de lectură al Editurii Gallimard. Din 1994 s-a consacrat în exclusivitate scrisului. Personalitate complexă și nonconformistă, îndrăgostit de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard și-a cîștigat o notorietate care depășește lumea literelor o dată cu ecranizarea de către Alain Corneau a romanului său Toate diminețile lumii. A publicat, între altele, volumele Le Lecteur (1976), Carus (1979), Le Voeu de
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
puțin sistematizate -, imaginea omului, a eroului generic sau a individului exemplar, a fost contestată și înlocuită vehement cu infinitele reprezentări ale tranzitoriului și ale deriziunii. Antropocentrismul multimilenar, care a susținut cu filosofia și cu morala lui întreaga energie a clasicității greco-romane, a Renașterii și a modernității, a sucombat în preajma lui 1900, iar accentele s-au deplasat vertiginos înspre tiparele gîndirii și filosofiei orientale, în speță spre acelea de esență veterotestamentară. Avangardele istorice au dizlocat umanismele de cabinet, esteticile imitației și o
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
Pompei, Mendelson Bartoldi a compus muzica pentru Antigona și Oedip-ul lui Sofocles, Carl Orff, Trionfi di Afrodite pe versurile lui Sapho, iar Enescu opera Edip... Peste tot și în orice timp spațiul cultural al continentului european este străbătut de reminiscențele greco-romane. Întâia manifestare literară de pe continentul european care s-a păstrat în scris până în zilele noastre o constituie poemele homerice "Eroul-ctitor ( heros-ktistes) al literaturii europene este Homer", avea să spună Ernst Robert Curtius. În mod evident Iliada și Odiseea nu sunt
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
în realitate umană aflată în afară de timp și spațiu. Homer inaugurează o tradiție rămasă actuală până în zilele noastre. Odată cu poemele homerice iau naștere toposuri literare care au străbătut mileniile devenind bunuri comune ale tuturor literaturilor care s-au dezvoltat din literatura greco-romană: cine n-a auzit de cântecul sirenelor, fidelitatea Penelopei, calul troian, mânia lui Ahile, profețiile Casandrei etc. Dar aceste motive le întâlnim nu numai în literatură, ci în toate artele, astfel încât Homer se află la originea întregii culturi europene. Pe
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
își afirmă legăturile spirituale cu Roma. Cuvintele cronicarului "de la Râm ne tragem" pot sta pe frontispiciul oricărei țări europene. Culturile popoarelor europene s-au configurat conform matricei pe care a determinat-o spiritul tricefal al Antichității clasice. Mentalitatea și arta greco-romană sunt numitorul comun al tuturor culturilor țărilor care participă la spiritul dominant pe vechiul continent. De aceea învățământul clasic este și trebuie cultivat în continuare, în ciuda extraordinarei dezvoltări a științelor exacte, în toate statele europene. Suprimarea învățământului clasic echivalează cu
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
ansamblul lui, adică pe toată suprafața, precum și, mai ales, în adâncimile feluritelor straturi. Să deschidem, într-o paranteză lămuritoare, un provizoriu inventar: de la "nexul miraculos al genezei civilizației europene" la "farsa" romanescă a lui Umberto Eco; de la "frica în antichitatea greco-romană" la rebeliunea romantică, ultima un produs al titanicului "efort creator al omului" modern (p. 174), care a aflat în Roma antică "străvechiul leagăn al romantismului poeților damnați" (p. 181); de la unidirecționala odiseică Ithacă la aceea zilnică, perpetuă și a noastră
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
țării; sistemul comunist descuraja dezvoltarea valorilor. De aceea există atâtea domenii în care ne lipsesc specialiști în adevăratul sens al cuvântului. Mă voi limita cu titlul de exemplu la un singur domeniu pe care-l cunosc bine, cel al Antichităților greco-romane. Cum ar fi arătat astăzi domeniul dacă alături de noi și nu în străinătate s-ar fi aflat Cicerone Poghirc, Mihai Nasta, Sorin Stati, Vladimir Iliescu dintre cei care au fost profesorii generației mele, Lia Lupaș, Adrian Pârvulescu, Radu Lăzărescu, Alexandru
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
dintre elevii acestora? Și nu i-am pomenit pe cei care ne-au părăsit înainte de instalarea comunismului. Multe discipline ale Filologiei Clasice, altădată reprezentate în chip strălucit, la nivel european, absente azi, ar fi avut corifei pe măsura înaintașilor. Antichitățile greco-romane nu constituie o excepție. Nu există domeniu, fie din științele umaniste, fie din cele exacte, fie din cele tehnice, în care specialiști importanți să nu se afle în afara României. În ceea ce privește politicul, lucrurile stau și mai prost: dacă acțiunea bolșevică nu
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
trăsături contrastante (un autoportret retro, din junețe, sună astfel: „m-am revăzut în cutare pe mine, pentru că era, cum ar spune Caragiale, «curățel și obrăznicuț». Din priveliștile pămîntului românesc îl ispitește în speță Dobrogea, care este „concentratul nostru de antichitate greco-romană și de civilizație bizantină”. Constanța ar fi, spre satisfacția d-sale, „o miniatură de Cosmopolis levantin”, în vreme ce Brăila și Galațiul perioadei antebelice ar aparține aceleiași categorii. Nu mai prididesc laudele la adresa adoratei Constanța. Ni se reamintește că, sub domnia lui
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
sfîrșit pe tema imaginii din vremea lui Leon al III-lea Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al unui aristotelism generic și al clasicismului greco-roman, al acelui clasicism care și-a diseminat transcendența pînă la plasarea ei directă în cotidian, modelat de cultul eroului și de frumusețea unică a corpului omenesc, atent la existența individuală și la expresia ei nemijlocită în spațiul comunitar, Occidentul catolic
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
amintesc două situații incredibile la care am asistat personal în fosta RDG. În 1986 mă aflam în capitala estgermană la congresul internațional de Filologie Clasică organizat de Academia din RDG la Universitatea Humbold. La una din ședințele secțiunii de cultură greco-romană a prezentat o comunicare despre cuvinte grecești și latinești din domeniul medical care se regăsesc în limbile moderne o tovarășă din Leningrad. Spre uluirea participanților vajnica reprezentantă a științei sovietice și-a pus întrebarea "cum se explică faptul că din
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
spus că germanii le sunt recunoscători tovarășilor sovietici și pentru că aceștia din urmă i-au "luminat" ("aufgeklart") în domeniul Filologiei Clasice! Or, pentru Dumnezeu, cine nu cunoaște limba germană nu prea are cum să contribuie cu adevărat pe câmpurile Antichității greco-romane! Si asemenea vorbe s-au spus într-un loc unde au răsunat cuvintele unui Theodor Mommsen, Werner Jager, Eduard Norden, Ulrich von Willamowitz-Moelendorf și alte nume celebre, adevărate pietre miliare ale disciplinei. Până într-atâta se simțeau conducătorii estgermani dependenți
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
care găsește mai multe tipuri ale iubirii constituite fiecare în funcție de filozofia timpului, evoluînd dinspre pasiune înspre vanitate, de la puterea sentimentului la sentimentul puterii, de la comunicare la corp: iubirea-agapé, iubirea-pasiune, iubirea-senzualitate, iubirea-seducție (iubirea romantică) și corporeismul (iubirea postmodernă). Spre deosebire de iubirea sentimental-erotică greco-romană (de care, din păcate, autorul nu se ocupă decît ca referință) unde sentimentul domina plăcerea erotică, în iubirea-pasiune, ,modelată" de contextul religios și cultural al Occidentului medieval de la finele secolului al XII-lea, dorința este cea care declanșează sentimentele și
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această regiune și cunoscute în special grație inscripțiilor. Sfârșitul stăpânirii romane în Dacia este tratat aparte; această problemă a generat și generează încă vii controverse în literatura de specialitae. După fixarea contextului istoric în care s-a petreut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I. Berciu, C. C. Petolescu, M. Popescu, se regăsesc în bibliografia utilizată. De asemenea autorul a avut acces la o serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus și vizite la muzeele din România, multe piese fiind verificate de visu și fotografiate personal (fotografii și desene în anexe, p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
introducerea instrumentelor cu coarde și arcuș - și anume rebab-ul - ce nu existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
deterministe din natura fizică sau psihică. Argumentele pe care mi le prezentați în scrisoarea dumneavoastră nu par să respecte condiția enunțată, ceea ce mă îndreptățește să vă arăt de ce, comentîndu-vă afirmațiile. Într-o primă ordine de idei: susțineți că în societatea greco-romană nu exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape toți istoricii și filosofii consideră că acea societate era decadentă din punct de vedere al moralei laice
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
evoluat la Cluj, unde a fost învinsă de Universitatea din localitate cu scorul de 26-23, încheind campionatul pe poziția a șasea. Titlul de campioană națională a fost cucerit de Fibrexnylon Săvinești. Duminică, 25 mai l La Campionatul European de Lupte greco-romane de la Belgrad, românul Sandu Marian (31 de ani) a cucerit medalia de aur în proba de 55 kg, învingând în finală pe armeanul Roman Amoian. l În derby-ul campionatului de fotbal al Turciei, echipa Beșiktaș condusă de antrenorul român Mircea
Agenda2003-22-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281077_a_282406]
-
al echipelor Politehnica Timișoara și Portland San Antonio, Alexandru Buligan (43 de ani), a fost inclus pe o listă neagră a organizației separatiste basce E.T.A. , alături de alte nume celebre din Spania. Joi, 12 februarie l Campionul european de lupte greco-romane Marian Sandu a ocupat locul al treilea la categoria 55 kg, la turneul internațional de la Istanbul. Tot pe locul trei s-a clasat și Cătălina Gheorghițioaia la concursul internațional de sabie de la Strasbourg. Vineri, 13 februarie l F.I.F.A. a anunțat
Agenda2004-7-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282075_a_283404]