40,076 matches
-
șterge . Să-i pot mângâia Inima tristă , Si povară să-i ușurez . Să-i pot oferi adăpost Si-alinare , Să pot să-i spun , Rămâi ! De astăzi , Este și casa ta ! Să-i văd față tristă , Cum se luminează , Povară grea Cum o dă jos de pe umeri , Și știe Că drumul lui greu , De acum s-a sfârșit . Ți-am pregătit Cea mai bună odaie , Straie curate , Și hrană destulă , Călător străin si-obosit ! De astăzi , Casa mea-iti aparține , Tot ce
AS VREA SA POT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1464892166.html [Corola-blog/BlogPost/378808_a_380137]
-
un rege luminat, pe nume Agatos, care era vestit pentru marea lui patimă de a construi temple și palate grandioase cum nu s-au mai văzut în lume. Acest oraș, însă, a suferit un mare necaz, ajungând să trăiască zile grele datorită invaziei perșilor care au cotropit și au pârjolit tot ce au întâlnit în cale. Au dărâmat templele și palatele, au dat foc la sate punând locuitorii pe fugă. Iar aceștia s-au refugiau, care cum au putut, pe alte
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales în cazul unor păcate grele. În această privință, Sfântul Ioan Scărarul zice: ” Înainte de a cădea în păcat, dracii ni-l înfățișează pe Dumnezeu ca iubitor de oameni, spre a ne îndupleca mai ușor la păcătuire; iar după ce am căzut în păcat, tot el ni-l
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
a adoptat, și din minerit, fiindcă a lucrat în subteran peste 30 ani. Rămas fără cel mai important sprijin moral, mama sa murind când avea 2 ani, perioadă în care a urmat cele 4 clase elementare a fost cea mai grea, mai ales că tatăl vroia să rămână în sat, să cultive pământul. După clasa a IV-a, abia la un an și după intervenția învățătorului Casandra Agape a urmat ciclul doi. În 1957 a ajuns la Zlatna, pentru a urma
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
moartea plătesc, Căci viteazul îi ucide în luptă. Învingător Siegfried,devine rege În Nibelheimul sinistru și tăcut Când sabia promisă,s-o ia,merge, Cu violență-i prins de-un necunoscut. Siegfried se luptă cu ceva nevăzut, Iar lupta este grea,obositoare. Tot luptând,o zi și-o noapte au trecut, Dar iată că un semn acum apare. E o bucată de mătase mică De care Siegfried trage înfuriat Și imediat în față-i se ridică, Al piticilor rege încoronat. Purtând
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
și-a ta, eu nu mă mint.. De-a fi s-ajungă sticluța cu răvașul, În ea scriam dragu-mi de Odorașul, Ce-l vedeam chiar de peste mări, Întinse oceane peste sterpe țări.. De-ar fi să se întâmple, se întâmplă, Grele orgolii, ce ele mai scufundă..! Da, iubirile ce se mențin de speranță Prin libertăți și credințe au prezență! Deși, chiar n-o văzusem 'niciodat, Apăruse ca cea frumoasă deodat, Într-un jurnal naiv și ștrengăresc, Zicând din pruncie că pe
RĂVAŞUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1468145389.html [Corola-blog/BlogPost/371285_a_372614]
-
cred, pe fumători în afara bulei în care trăiau și i-au făcut să privească lucrurile și dintr-o altă perspectivă. Ca om care a fumat întreaga sa viață adultă, ca nefumător eșuat și apoi recuperat, am văzut că cel mai greu lucru este să te imaginezi în diferite situații de viață fără o țigară în mână. De aceea, fiecare ocazie în care nu fumezi este un exercițiu care se adaugă la experiența ta de viață ca nefumător Când vine vorba despre
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
unui alt cadru mental pentru copii și adolescenți, care deschid ochii într-o lume ce respinge pe scară largă fumatul. Ca om care a fumat întreaga sa viață adultă, ca nefumător eșuat și apoi recuperat, am văzut că cel mai greu lucru este să te imaginezi în diferite situații de viață fără o țigară în mână. De aceea, fiecare ocazie în care nu fumezi este un exercițiu care se adaugă la experiența ta de viață ca nefumător. Fiecare moment în care
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
rana-i se deschise Să îi primească dorul Și să-l înece-n ea. Cu supărarea-i neagră Pe mal de cer se duse Să plângă-n fir de stele Amaru-i neștiut Și-apoi să curgă lin Prin dorurile-i grele Spre a-și îngropa iubitul De nimenea văzut. Referință Bibliografică: PE MAL DE CER / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PE MAL DE CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463497848.html [Corola-blog/BlogPost/379058_a_380387]
-
totul va fi bine. Așteptare. Confuzia unei clipe de detașare față de tot ceea ce cunoști, de tot ceea ce aștepți să vezi, să simți. Erau înconjurați de o cortină de gheață, ce parcă avea intenția să îi pună la zid. Ștergătoarele erau grele de mormanele de pietricele. Mira închise ochii, rugându-se să treacă și peste această încercare. Sărutul lui cald o readuse în simțiri. Filmul se derula. Sufletul ei se dezmorțea din împietrirea anxietății. Dulcele clipei se consuma în mijlocul furtunii. Contopire cu
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
de caracter și de credință! Poate că cineva a avut un mare succes după ce a încălcat regulile de conduită, a acuzat pe nedrept, a nedreptățit pe cineva pentru a „supraviețui” mai bine, din invidie a ponegrit și a făcut viața grea cuiva, pentru a-și dovedi superioritatea. Și crede că acesta e drumul cel mai bun. Poate că ar trebui să se oprească, deoarece va veni o vreme când toate aceste lucruri vor atrage o răsplată. Am întâlnit oameni care cred
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
în timp ce, onorabilii noștri procurori și judecători îi condamnă pe bandă rulantă pe autorii jafurilor la câteva zile de izolare într-una din sufrageriile vilelor somptuoase edificate cu o parte din banii furați, după care, se va trece prompt la pedeapsa grea de supraveghere judiciară perioadă în care respectivii se vor putea duce nestingheriți oriunde vor avea chef ca să-și conducă micile lor afaceri adică, prin Dubai, prin Monaco, Lichtenstein ori de ce nu, prin exotica Panama sau Insulele Virgine Britanice! Iar pe acest
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
cât se poate de discret, au fost păstrate vechile salarii, pensiile se vor mai majora dar ...într-un viitor oarecare și așa mai departe contând astfel pe nemurirea pensionarilor și legendara capacitate de supraviețuire a lor chiar și după anii grei petrecuți pe front ori ulterior prin pușcăriile comuniste. Și de-abia acum a început ca să mi se lumineze încetișor perspectiva ghicind că în fond, Țărișoara asta de unde tot fură ăștia și nu i se mai isprăvește desaga asta fără fund
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
a masca totala susținere a stângii și Kremlinului a unicului candidat Dodon și a mai sustrage voturi de pe centru. Dodon este pe cal alb și se vede deja în fotoliul de președinte. Și-a mai chemat pe cineva din artileria grea de la Moscova. În acest sens este privită vizita unui emisar al Moscovei, Oleg Paholkov, deputat în Duma Rusească din partea partidului „Spravedlivaya Rossiya”, prieten bun al lui Rogozin și mai bun (conform propriei declarații!) cu Dodon. Nici nu reușise polittehnologul rus
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
deține câteva restaurante, în zone comerciale, pe care nu le-am testat). Primele vizite aici s-au desfășurat exclusiv în scop de bere și pizza (Calabrese e foarte OK, trebuie încercată), dar, în timp, am trecut și la chestii mai „grele”. Mușchiul de vită în sos gorgonzola, ceaunelul picant, escalopul Zingara, toate au fost cercetate în amănunt. Locul e primitor și prietenesc, chiar dacă terasa este poziționată exact la marginea șoselei și, uneori, gazele de eșapament și zgomotul nu sunt cele mai
Bine și mult București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14803/azzuro-bine-si-mult [Corola-blog/BlogPost/96596_a_97888]
-
fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
soarta celor doi. Una din ele, convingător ticluită, îl atenționează pe Nicu de faptul că Elena, la fiecare deplasare a lui la București, pentru antrenamente, își petrece nopțile, în patul lor conjugal, cu fostul pretendent. Au început pentru Nicu zile grele, nopți de nesomn, scandaluri. Venea de la han, seara târziu, începea scandalul și chiar o lovea pe Elena cu clarinetul. Era foarte gelos. În zadar erau scuzele și dezmințirile ei. A venit timpul să plece iar la București, la antrenament și
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
monument, povestește unui cetățean trecut de cincizeci de ani despre viața lui și a tatălui său. Tot satul știa povestea tragică a familiei sale. Au plecat împreună să-și găsească familia, să se integreze în ea, să uite trecutul, clipele grele prin care viața l-a plimbat, poate destinul său, dictat de Cel Atotputernic. S-a integrat repede, s-a căsătorit, intrând în rândul alor săi, domnișanii, niciodată cu gândul răzbunării împotriva acelora care i-au schimbat cursul vieții la vârsta
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
săturat de rele Sânt ca mortul când coboară În mormânt fără putere. Locuința mea e strâmtă Stau întins printre cei morți Și sânt despărțit de lume Cu întunecate porți. Veșnicia ca o groapă Fără fund șade la pândă Și durerea grea din lacrimi Valuri, valuri mă scufândă. M-am îndepărtat de lume Și de oameni și de toate Că mi se topesc și ochii De-atâta singurătate. Doamne, când sânt rupți de lume Și străini printre străini Pot și morții să
PSALMUL 88 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1472747952.html [Corola-blog/BlogPost/376456_a_377785]
-
Gherasim Putneanul a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Rădăuți. Ierarh misionar și cărturar, harnic și darnic, mărturisitor și pilduitor, PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, după o lungă și grea suferință, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Înmormântarea sa a avut loc în ziua Zămislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Mănăstirea Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Preasfinția Sa
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
pentru vrednicul de pomenire episcop Gherasim Putneanul, fost Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Vlădica Gherasim, numit și „Bunicul de la Bogdana“, a văzut lumina zilei, după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă stăreție în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat întreg complexul mănăstiresc, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar la Arad și
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_episcopul_gherasim_putneanul_.html [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
autorităților locale. Cu timpul lucrurile s-au mai limpezit puțin, pentru noi vreau să spun, dar nu și pentru cel care ne salvase. L-au urmărit, l-au destituit, l-au arestat, l-au trimis la o mănăstire. Vremurile erau grele pentru refugiați ca noi, sufeream, la început, de sărăcia care ne apăsa, mereu cu gândul la vremurile bune de acasă; am mai dat ceva meditații unui copil la matematică și română ca să-mi pot cumpăra un pantalon, o bluză; încet
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]