32 matches
-
Dealul Feleacului, în Munții Buzăului - la Ulmet, lângă Sibiu și în Hunedoara. (Au fost găsiți și în exploatările miniere de suprafață din județul Mehedinți, Cariera Husnicioara!). Poetul Ion Gheorghe și regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau că o parte din concrețiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pastă litică, inspirate după natură. După aceste forme, omul, începând cu cel primitiv, și-ar fi creat o întreagă mitologie, și tot de aici ar fi născut și fantasticele povești cu Feți - Frumoși, Ilene Cosânzene, balauri
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este infinită și în ele regăsim întreaga istorie a Universului. Dar pentru a le-nțelege, pentru a le desluși tainele, trebuie să ai un suflet pur, trebuie să înveți ca să le simți. Concrețiuni grezoase s-ar fi observat și în solurile lunar și martian. Se numesc ,,afinele”, datorită formei și culorii. Nu este cunoscută textura lor, și nici cine a determinat, creșterea prin imitare . Fantastica lume a trovanților rămâne însă necunoscută. Oamenii de știință
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment_exceptional_al_florin_tene_1348774169.html [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
de Valea Trovanților așa că l-am chestionat pe Constantin : - E departe până la Valea Trovanților ? - Da și ne trebuie o mașină ca să ajungem acolo. - Seamănă cu trovanții de la Costești ? am întrebat. - Nu , aceștia sunt din rocă mai tare, nu de tip grezos ca la Costești. Suprafețele lor sunt netede și parcă ar fi sculptați de mâna lui Brâncuși. - Ai vreo poză , ceva ? am continuat eu nerăbdător . - Cum să nu , când ajungem ți le arăt. Acasă la Constantin am văzut într-adevăr poze
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470252830.html [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
salbe. Să n-o lăsăm aici, căci ... Citește mai mult CoraPe dealul Feleacului, vara se apropie,Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie.Prin vântul umezit, pădurea foșnește,Minunata natură trăiește, trăiește.Cobor cu nepoții în valea de piatră,Cu pietre grezoase, clocite pe vatră.Pe mal, iarbă mare și plin de urzici,Și mișună-n ea colonii de furnici.Sub un falnic stejar, un țipăt de pruncMă cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cora Pe dealul Feleacului, vara se apropie, Lacrime de rouă, sclipesc în bălărie. Prin vântul umezit, pădurea foșnește, Minunata natură trăiește, trăiește. Cobor cu nepoții în valea de piatră, Cu pietre grezoase, clocite pe vatră. Pe mal, iarbă mare și plin de urzici, Și mișună-n ea colonii de furnici. Sub un falnic stejar, un țipăt de prunc Mă cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac
CORA de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464944620.html [Corola-blog/BlogPost/380985_a_382314]
-
fi urmărită în general pe curba de nivel de 200 m, cu mici oscilații de altitudine în amănunt (putând fi considerată pe o linie ce trece prin localitățile Gura Vadului - Greceanca - Pietroasele - Gura Sărații - Nișcov) Este alcătuit din formațiuni sarmațiene grezoase si calcaroase (gresii, gresii calcaroase, calcare cochilifere), care au influențat altitudinea și masivitatea. Rare intercalații de argile și nisipuri se găsesc pe Valea Huiup de la Nenciulești și la Năeni, iar o alternanță de argile roșietice cu argile verzui într-un
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită defrișărilor intensive.În comună există 5 gatere, care antrenează o forță de muncă de 100 persoane. Resursele naturale sunt reprezentate de cariera Marmora, cu calcar grezos, și cariera Bâzga cu gresie calcaroasă și calcar oolitic, neexploatată în prezent. Fondul forestier al comunei Răducăneni este format din: În Răducăneni își desfășoară activitatea și clubul de fotbal AS Astra Răducăneni.
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către apele curgătoare - în
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
o porțiune ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanțe de șisturi grezoase, argile, marne și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Aninoasa, Lonea, Paroșeni, Livezeni, Taia, etc. Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, menționăm că sedimentele care-l formează sunt alcătuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roșcată, acoperite la rândul lor de șisturi argiloase și grezoase vărgate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m și apare la zi în sudul și estul acestui bazin. Deasupra acestuia se află un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii și
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
Mari) sau sînt legate de anotimpuri - loc de munte pentru oi (Vf. Tomnatec, Poiana Văcăriei). Relieful foarte complex al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite, se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii și Pleșa constituite din roci mai dure. Muntele Heniul este format
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
și Pleșa constituite din roci mai dure. Muntele Heniul este format din cca 10 filoane-strat (silluri) de microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau reliefului o rezistență deosebită. Sillurile, insinuate monoclinal pe suprafețele mai puțin rezistente ale bancurilor grezoase, generează abrupturi etajate pe flancuri impresionante prin sălbăticia lor. In ansamblu, Heniul reprezintă un uriaș lacolit, care domină regiunea înconjurătoare. Masivul Gogoașa corespunde unui corp de mari dimensiuni, insinuat de-a lungul unei linii de dislocație, iar ca altitudine este
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Peștera Puturoasă"). Văile pâraielor bazinului Turiei sunt săpate în marne și gresii. În arealul montan solurile sunt brune și brune acide, iar în "microdepresiunea Bálványos" apar soluri argiloiluviale podzolice și mai puțin soluri litomorfe. Zăcământul hidromineral este localizat în fisurile grezoase și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de procesele de formare a rocilor ce au lăsat o parte din spațiul poros umplut cu apă salină sau gaz natural. Intercalațiile argiloase au fost compactate sub forma unor strate impermeabile ce au împiedicat ascensiunea fluidului. Mare parte din formațiunile grezoase se află la adâncimi cuprinse între 1 și 4 km, unde presiunea este suficient de mare pentru a stoca CO în fază densă. Conținutul în săruri în apele formațiunii crește în acest interval de adâncime de la aproximativ 100 g/l
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]
-
formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
mari și sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic în bază cu roci cristaline, calcare și gresii, materiale ce provin din zona cristalino-mezozoică în curs de ridicare și un orizont superior, marnos, care are la partea superioară un pachet de depozite grezoase, gălbui, intercalate de marne, cu dezvoltare locală denumit „Gresia de Corbi”. Acest complex este atribuit Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o direcție est-vest de la Boteni
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
climatici și nu în ultimul rând antropici. Diversitatea litologică și alternanța acesteia în cadrul aceluiași versant duce la apariția unei mari varietăți de procese cu distribuție spațială specifică fiecărei unități. Efectele apar pe versanții constituiți predominant din marne, șisturi marno-argiloase și grezoase manifestate de cele mai multe ori prin alunecări de teren complexe. Structura geologică sau modul de dispunere a stratelor geologice imprimă modelării actuale a reliefului anumite direcții de manifestare prin apariția alunecărilor de teren pe podul cuestei și de surpări sau prăbușiri
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică și sud-estică
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
ansamblu, depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului, cu o lungime de
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
1990) și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]