1,313 matches
-
ușa avionului deschisă. mă prăbușesc odată cu el. păsări negre lovesc bordul. călătoria începe la fel. aștept să se termine visul. te văd mai bine acum. ai capul plin de umbre. ochii ți-s morți. vorbești prea mult. ești obositor. scot grilajele cu palma încă la tâmplă. două avioane se ciocnesc în aer. mă trezesc. Referință Bibliografică: repetiție / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate
REPETIŢIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Repetitie_anne_marie_bejliu_1336647727.html [Corola-blog/BlogPost/358639_a_359968]
-
Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ȘI STATUIA Strada aceea îi plăcea fiindcă nu era circulată. Și nu era circulată fiindcă îi închiseseră unul din capete, îi montaseră acolo un grilaj metalic prevăzut cu o deschizătură prin care se putea strecura la nevoie un om, cel mult un om cu o bicicletă. Iar pe grilajul acela, vopsit în alb, lăsaseră să se cațere o tufă de caprifoi. Fără tufa de caprifoi
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
era circulată. Și nu era circulată fiindcă îi închiseseră unul din capete, îi montaseră acolo un grilaj metalic prevăzut cu o deschizătură prin care se putea strecura la nevoie un om, cel mult un om cu o bicicletă. Iar pe grilajul acela, vopsit în alb, lăsaseră să se cațere o tufă de caprifoi. Fără tufa de caprifoi, grilajul, oricât îl înzorzonaseră cu bețe de fier-beton, sudate ba cruciș, ba curmeziș, oricâte arcuri și arculețe îi montaseră deasupra, n-ar fi avut
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
metalic prevăzut cu o deschizătură prin care se putea strecura la nevoie un om, cel mult un om cu o bicicletă. Iar pe grilajul acela, vopsit în alb, lăsaseră să se cațere o tufă de caprifoi. Fără tufa de caprifoi, grilajul, oricât îl înzorzonaseră cu bețe de fier-beton, sudate ba cruciș, ba curmeziș, oricâte arcuri și arculețe îi montaseră deasupra, n-ar fi avut niciun haz. Ca orice grilaj, de altfel. Dar caprifoiul îmbrăcase metalul, semănând cu un cojoc mițos de
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
lăsaseră să se cațere o tufă de caprifoi. Fără tufa de caprifoi, grilajul, oricât îl înzorzonaseră cu bețe de fier-beton, sudate ba cruciș, ba curmeziș, oricâte arcuri și arculețe îi montaseră deasupra, n-ar fi avut niciun haz. Ca orice grilaj, de altfel. Dar caprifoiul îmbrăcase metalul, semănând cu un cojoc mițos de frunze și flori galbene, mirosind a miere. Aroma florilor, mai cu seamă vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Nu vedea nimic rău în faptul că tanti Pupa hrănea maidanezii, nu ura animalele. Problema era că în această împrejurare animalele, pașnice îndeobște, se transformau în adevărate fiare. Atunci, ferească Dumnezeu să te afli în preajma lor! După ce ieșea prin deschizătura grilajului, dădea într-o piațetă, în vremea copilăriei lui pe locul piațetei aceleia se aflau case, pe care însă comuniștii le dărâmaseră, poate voiseră să construiască în locul lor ceva, nu se mai știe. Nimeni nu fusese în stare să-l lămurească
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Orbiți de cărăbuși din aur, Cum traversăm, în abandon, E ora când Unicul Faur Ne-ndeamnă la un veșnic somn. Nici timpul nu este același, Cad și cadranele de ceas, Auzi cum murmură, grilaje Se lasă peste răposați. Conturul sângelui, aminte Să ne aducem de părinți, Orbiți, noi mergem înainte, În urmă noi lăsăm dorinți. Aș vrea să mă mai nasc o dată, Să-ntreb de ce și cum și ce, Să văd privirea ta mirată
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404190470.html [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
sobră, inconfundabilă: - După toate cele declarate și prezentate, dau ultimul cuvânt inculpaților. Ia spune măi, „cobra”, ce declari în legătură cu... Nu a terminat fraza. Îl privea înmărmurit pe cel numit cum sare cu o iuțeală și îndemânare demnă de invidiat peste grilajul de lemn al țarcului și din două salturi parcurge distanța de aproape șase metri până la el și-l prinde strâns de reverul robei. Mult mai scund decât judecătorul și firav la trup, „cobra” a început să-l zgâlțâie pe acesta
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
aer, încât inculpatul a eliberat roba judecătorului icnind de durere și balansându-și haotic picioarele. Aruncat la podea, a mai icnit încă odată mai puternic și a rămas nemișcat sub greutatea celui de al doilea mascat. L-au târât până la grilaj și l-au aruncat în boxă. Jandarmul se trezise și privea indiferent la spectacolul inedit. „Nu mai e nevoie de mine. Judele este în siguranță deja. Au ăștia o forță în ei, frate! L-au făcut praf pe amărâtu’ ăla
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
Merg alăturea prin iarbă Având coarnele retrase... Fi’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru, Melcul soaței i-a strigat: - Coarne mi-au crescut de-un metru, Este clar, m-ai înșelat! Iese melcul la plimbare, Urcă-ncet pe un grilaj Și invidia e-n floare: Vede-o casă cu etaj. Vine-un melc acas’, beat cui, Dimineața pe la șase Și pe drum, în urma lui, Sunt trei dâre lipicioase. MORALA Dumnezeu a exclamat: - Pân-aicea! și atunci Pentru melci a preparat
MORAVURI DE MELC de DAN NOREA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dan_norea_1420445870.html [Corola-blog/BlogPost/352170_a_353499]
-
animal care s-ar fi adăpat mai sus, către Șlais, din scursoarea enormă duhnind a putregai. Podul de fier era deja imposibil de trecut, deoarece apa îi ajunsese la tablier, ba chiar începuse să i se scurgă cu repeziciune printre grilaje, încât se putea prevedea iminenta prăbușire a întregii sale structuri sub asaltul stihiei dezlănțuite. Habar nu mai aveam de ce trebuia să mă duc la uica Ionel, dar îmi părea grozav de rău că n-o puteam face, și, privind cum
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
se înghesuia o sumedenie de maghernițe insalubre cu modeste prăvălioare la demisol, care au fost pe rând demolate atunci când s-a pregătit amplasamentul noii case de cultură. La vechea faleză, îngustă și joasă, accesul era permis printr-o ușă cu grilaj, care se deschidea în dreapta chioșcului ce flanchează și astăzi intrarea pe pod. Vechea faleză nu era loc de promenadă, iar cei ce se abăteau pe acolo nu o făceau decât pentru a arunca gunoaiele în râu. Singurul lucru interesant pe
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
ascultau spusele Angelei, ce le dădea explicații cu mâna ridicată în direcția cornișei clădirii. Din exterior, edificiul arăta jalnic, cu mari porțiuni de tencuială căzute și cu lemnăria ferestrelor, mai ales a celor de la parter, aproape distrusă. Noroc cu niște grilaje de fier forjat care nu permiseseră să cadă în afară. Explicând, Angela contempla dezamăgită efectele devastatoare ale timpului și ale neglijenței omului. Edificiul datează din secolul al XIII-lea, cum spuneam, consimțise ea să-și reia pe scurt explicațiile pentru
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
dans. Apoi se prefăcuse, cu gesturi măsurate, că dorește să iasă doar pentru puțină vreme, împins de firești nevoi, până afară. Părăsise sala și o luase pe scări în jos spre poartă. Scările principale fuseseră și ele refăcute, la fel grilajul din fier forjat al porții, purtând blazoanele aurite ale familiilor Banfy și Teleki. Cu puțin înainte de a ajunge la capătul scărilor, simțise în buzunarul hainei un obiect străin. Îl scosese cu băgare de seamă și la lumina scăzută, crepusculară, îl
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Restul cobora în șuvițe împletite spre ceafă, unde întâlnea altele similare venind din partea opusă, toate legate laolaltă cu o panglică. Montura pietrei, ca și agrafa dindărăt păreau să fie din aur. Rămăsese ezitând câteva minute bune acolo, pe scări, îndărătul grilajului porții. De unde apăruse obiectul? Cine i-l strecurase în buzunar? Oare nu cumva din greșeală vreunul dintre foștii colegi?... Să fi fost o glumă? Dar cine să fi riscat să piardă un obiect ce părea prețios doar pentru a-l
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Mitchell, în regia lui Victor Fleming, cu Clark Gable (frumos gagiu! făcuse ea remarca), în rolul căruia mă visam (asta avusese loc într-o primăvară), ne-am oprit sub crengile aplecate ale unei magnolii abia înflorite, ce se revărsau peste grilajul de fier al spitalului de tuberculoși. Se întuneca. Părea îngrijorată. Niciodată nu întârziase în oraș așa de mult. „O să mă certe mătușa!” tot repeta de fiecare de fiecare dată. Țin minte că lumina unui neon cădea peste florile de magnolii
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
sărut, căci ceea ce trebuia să fac cu mult timp în urmă, și nu făcusem din cauza emoțiilor, iată, îndrăznisem acum. Pentru câteva clipe m-am visat timidul și introvertitul adolescent de altădată, stând sub magnolia aceea, ce-și revărsa crengile peste grilajul de fier al spitalului de tuberculoși, prin geamurile căruia, la lumina becurilor aprinse, se vedeau siluetele muribunzilor, îmbrăcați în pijamale, abia deplasându-se printre paturile de fier, de care se sprijineau cu mâinile lor cadaverice. Ceea ce fusesem în stare să
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
zei, doi din ei fiind, Ganesh și Vishnu. Picturile descriu viața lui Buddha, se găsește inclusiv scena în care Mara - demonul încercă să-l ispitească spre a renunța la căutările lui, precum și prima lui predică. Undeva, în interiorul unei peșteri, un grilaj de metal înconjoară un vas de 30 litri. De pe tavanul grotei apa picură în vasul deja plin și ai impresia, că picătura pe care privirile tale o urmăresc va fii cea care va umple pe deplin vasul, după care apa
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_a_helene_pflitsch_1390620849.html [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
V.Alecsandri, Scrisori, 1, pag.6-7.). Tânărul Al.Odobescu se întristează de situația jalnică în care a ajuns conacul și starea de mizerie a țăranilor, jefuiți ca la drumul mare:”Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
nu este de neînlocuit. Spun o banalitate, dar puțini sesizează cruzimea acestei realități. Un japonez spunea că el crede în Soare și în Oțel. Este o formulă ca oricare alta. Lumină și tărie. Da. O vrabie s-a așezat pe grilaj. E jalnică. Noi suntem acea vrabie. Lumea se schimbă și fără noi. De pildă, eu scriu. Nimeni nu este obligat să mă citească. Dar eu scriu pentru asta vreau să fac. Dacă te plictisesc, cititorule, nu mă citi. Nu am
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
rol, adică un cimitir în viață, cu humusul lui, mai humus decât în alte părți, cu putrefacțiile lui normale, mai ptrefacții decât în alte părți, și cu nișele și criptele lui neaoșe...Și, cu toate că în urmă cu zeci de ani, grilajele forjate și împrejmuirile de pe morminte, fuseseră descompletate treptat și cărate de cei care urmau să le folosească fie la cotețele de porci, fie la consolidat garduri și boxe în gospodărie, fie la griluri (când încă nici nu se inventase termenul
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
n-avusese de gând să dea curs invitației, după minutele afectate invitației, se hotărî să meargă. Reținu data, puse post-it-ul cu notița într-un loc vizibil și reveni cu mintea la Renée. Bine că plecase! Trăise un fiasco marital, adevărat grilaj gumos de care se lovise timp de cinci ani! La fiecare lovitură, se tot îndepărta de consort, labil sufletește, mimând statutul de soț, căci vedea o joacă în căsnicie, excluzând orice răspundere, orice sentiment. Acum Mira făcu legătura cu vorba
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454224932.html [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
floarea De nu-mă-uita de tot, Numai eu nu-i văd culoarea Și să o miros nu pot. A-nflorit, iubito, via Printre frunze și cârcei, Numai eu doar cu pustia Între două mici alei ... A-nflorit, iubito, prunul Lângă un grilaj de fier, Numai peste mine-i fânul Necosit până la cer ... Referință Bibliografică: Numai eu - poeților fără flori... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III, 16 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
POEŢILOR FĂRĂ FLORI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Numai_eu_potilor_fara_flo_romeo_tarhon_1368703747.html [Corola-blog/BlogPost/370985_a_372314]
-
o strânse tare în brațe. O iubea. Avea părinți minunați. Lady C nu era convinsă în totalitate. - Drum bun, dragă mea! Să ne scrii! Dacă ai nevoie de ceva, ne anunți. -Fiți liniștiți! Lady Marge e aproape. *** Porțile mari din grilaj forjat se mișcau greoi. Trăsura s-a oprit în fața micului conac din piatră. Părea o fortăreața înconjurată de vegetație și copaci stufosi. Trase funia clopoțelului. Ușa mare de stejar se deschise și majordomul glacial o ajută la bagaje. - Bună ziua, domnișoară
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1468780107.html [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
dacă le prindeam în cimitir, pe o crenguță răsfirată. Cel mai mult îmi plăcea primăvara să merg. Atunci toate florile se trezeau la viață. Răsădeam panseluțe, crăițe, flori de gheață pe marginea mormântului bunicii. Intram în curticica făcută dintr-un grilaj de fier forjat, vopsit în alb, atât cât se întindeau două morminte, ne așezam pe băncuța de lemn, fără să ne murdărim pe hăinuțe și ne jucam cu melcii, buburuzele și fluturii. Mama ne spunea, mie și fratelui meu, să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]