19 matches
-
din lung exil), O mică pasăre cât să încapă În căușul unei palme de copil. Fariseilor Pedepsele sunt multe și n-am să le enumăr, Degustători de sânge erați nemulțumiți, Că nu purtase încă nimeni crucea pe umăr, Cu umbra grindei sale și astăzi ne-nveliți. Era de dimineață și locuiam sub soare, Iar voi făceați istorii din viețile omenești, V-ati numit chiar rude și fii de dumnezei, Și prindeți de milenii mintea lumii-n clești. De-atunci taiați din
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Prima_rugaciune.html [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
am zburat până jos. Mi-a luat max 10 secunde, că eram pe eliptica, echipată cu adidași. În timp ce fugeam, am urlat la vecini să iasă afară. Am urlat și când am ajuns jos. Știam că la 10 grade nici mama grindei nu te salvează. La 10 grade nu rămâne piatră pe piatră. 10 grade nu e cutremur. E cataclism. Cred că m-a auzit juma de cartier. Au ieșit două vecine, prietenele mele. În rest, lumea se uită de la geam sau
Reacții ale jurnaliștilor la alerta falsă de CUTREMUR de 10 pe Richter by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102546_a_103838]
-
Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7453 Steinberg-Dorfl, Untere Hauptstr. 99, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lenauheim nr. 190, județul Timiș. 13. Grindei Vasile, născut la 10 februarie 1969 în localitatea Colonesti, județul Olt, România, fiul lui Grindei Duminică și Aneta, cu domiciliul actual în Olanda, 1095 AG Amsterdam, Zeeburgerdyk 288, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Colonesti, județul Olt. 14. Bodean Ioan, născut la 4 octombrie 1955 în localitatea Ghimbav, județul Brașov, România, fiul lui Gheorghe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
Str. Floare Albastră Str. Frăsinetului Șos. Gării Cățelu - nr. 1 - 501 Șos. Gării Cățelu - nr. 142 - 180 Șos. Gării Cățelu - nr. 100 - 140 Șos. Gării Cățelu - nr. 2 - 98 Str. Gheorghe Doja Str. Gheorghe Pană Ale. Giurgeni Str. Gologanului Str. Grindeiului Str. Grota Lacurilor Drm. Gura Arieșului Drm. Gura Bădicului Drm. Gura Caliței Drm. Gura Călmățui Drm. Gura Crivățului Drm. Gura Făgetului Drm. Gura Gârliței Str. Gura Ialomiței - nr. 1 - 9 Str. Gura Ialomiței - nr. 2 - 10 Str. Gura Ialomiței - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
arin]]e, [[Vacă|vite]], [[fruct]]e de pădure, furaje și mai rar [[Pasăre|păsări]] și ouă, lapte, fructe și pânză de [[cânepă]]. O pondere însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
filtrant de balast în ambele încăperi. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și șarpantă în îmbinări chertate. Fumul este evacuat printr-un coș de cărămidă. Instalația de măcinat are în exterior, fixată de grindei, o roată verticală cu cupe, acționată cu energie hidraulică. Apa este dirijată printr-un jgheab din scânduri (latoc) deasupra roții hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin latoc și, în cădere, rotește roata verticală care acționează grindeiul și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de grindei, o roată verticală cu cupe, acționată cu energie hidraulică. Apa este dirijată printr-un jgheab din scânduri (latoc) deasupra roții hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin latoc și, în cădere, rotește roata verticală care acționează grindeiul și roțile cu masele ce pun în mișcare axele verticale ale pietrelor umblătoare prin intermediul a doi prâsnei. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o casă de locuit din localitatea Cacica, aflată în zona etnografică Humor. Casa datează din anul 1900, ultimul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându-l accesibil tuturor atât ca loc pentru recreere
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
cu sufix, însemnînd „tîrgul cerealelor“). Oricum, forma romînească, cu s, este anterioară formelor maghiară (Burcza) și germană (Burzenland), acestea fiind adaptări ale celei romînești (ca în sabie > săs. tsabien, magh. sîmbră > magh. czimbora). Apelativul romînesc regional bîrsă, bîrță („lopățica dintre grindeiul și plazul plugului“) nu este plauzibil onomasiologic drept bază a unui toponim de o asemenea răspîndire. Toponimul a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în limbile neoslave „deal, munte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului. Aici e mâța de joacă și câinele. Aici e scrânciobul și hora cu grindei. Aici e hora mare și nunta. Aici am pus tei la poartă și salcie la icoană. Aici ședem pe lângă carul cu boii frumos împodobiți, ducând mireasa și zestrea ei, văzând oglinda ce alungă duhurile, pernele frumos aranjate, ștergarele, fețele de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la ușurarea muncilor. Răspândirea tractorului Farmall În agricultură se datorează tot I.H.C., adoptat apoi și fabricat și de alte case. Nu e tractor greu, complicat. E un tractor de 12 cai putere, pentru arătură, cu o cormană mare cu un grindei scurt. O revoluție deosebită a produs atunci În lumea transoceanică secerătoarea treierătoare (combina). Am publicat În ICAR În 1933, prima lucrare În țară asupra acestei mașini, arătând viitorul prestigios ce-l are. Pentru agricultura pe suprafețe mari, succesul ei era
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
uscate podilă dușumea poliță scândură pe care se așează diverse obiecte pomeselnic pânză albă, lungă, cu careși înfășurau femeile capul. Le ajungea până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se prinde grindeiul plugului de rotile porțâu deț, măsură de 100 ml de lichid poză fotografie pripor urcuș greu, pantă mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul oamenilor sărmani punt ½ kg. R rac cancer răcului (a) a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
la ușurarea muncilor. Răspândirea tractorului Farmall în agricultură se datorează tot I.H.C., adoptat apoi și fabricat și de alte case. Nu e tractor greu, complicat. E un tractor de 12 cai putere, pentru arătură, cu o cormană mare cu un grindei scurt. O revoluție deosebită a produs atunci în lumea transoceanică secerătoarea treierătoare (combina). Am publicat în ICAR în 1933, prima lucrare în țară asupra acestei mașini, arătând viitorul prestigios ce-l are. Pentru agricultura pe suprafețe mari, succesul ei era
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din firea lui este muncitor. El Însoțește munca cu cîntece. Terminatul arăturilor de primăvară se numea ,, hodorît”. La sfîrșitul ultimei brazde, boii erau opriți pentru o odihnă mai prelungă, iar plugarii, stăteau pe grindeiul plugului sau pe brazdă, vorbind despre arături și făcîndu-și planuri de viitor. Își făceau urarea ca rodul să fie Îmbelșugat. Apoi plecînd spre casă, jugul boilor, plugul și carul erau Împodobite cu ramuri pline de flori, crengi și pomi Înfloriți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tâmplărie se înțelege, în mod special, produsele din lemn destinate echipamentului de la clădiri, precum uși, ferestre, obloane, jaluzele, scări, ancadramente de uși, de ferestre, în timp ce denumirea de piese de dulgherie se referă la produsele din lemn precum grinzi, bârne, căpriori, grindeie etc., care intră în osatura oricărei construcții, în general, sau in alcătuirea schelelor, cofrajelor, inclusiv a cofrajelor pentru betonare etc. Totuși, nu sunt cuprinse aici panourile din placaj, chiar grunduite pe cele două fete, utilizate drept cofraje pentru betonare (poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]