25 matches
-
Simona Tache După un revelion printre bătrânii de la Urgență, lui Cristian Grindei, cititor al acestui blog, i-a venit o idee. Mie mi se pare foarte frumoasă. Vouă? Revelion cu Spitalul de Urgență Am trăit, recent, o experiență nouă: revelion la spital, lângă socrulmeu, aflat în comă la Spitalul de Urgență Floreasca
Ce-ar fi sa adoptam bunici? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19073_a_20398]
-
minunat! Am scris toate astea cu gândul la acel “tataie” din spital, un sac de piele cu niste ochi speriați și triști, că ai supraviețuitorilor din lagărele de concentrare. Omul ăla nu avea nevoie de apă, ci de cineva... Cristian Grindei (pe blog, Sandman)
Ce-ar fi sa adoptam bunici? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19073_a_20398]
-
echipate pentru transportul păsărilor sau a peștilor vii. 10) Vagoanele-camioane pentru transportul altor vagoane. 11) Vagoanele de orice fel pentru căile Decauville. 12) Berlinele de toate tipurile utilizate special în mine. 13) Vagonetele, de tipul cărucioare, pentru transportul pe șine, grindei etc. 14) Vagoanele prevăzute cu ghidaj pentru transportul remorcilor sina-drum. 15) Vagoanele și vagonetele special concepute pentru transportul produselor de radioactivitate puternică. Poziția exclude remorcile sina-drum care constituie în principal vehiculele rutiere și în mod special concepute pentru a fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166814_a_168143]
-
Ovidiu Vasile, născut la 13 septembrie 1972 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7453 Steinberg-Dorfl, Untere Hauptstr. 99, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lenauheim nr. 190, județul Timiș. 13. Grindei Vasile, născut la 10 februarie 1969 în localitatea Colonesti, județul Olt, România, fiul lui Grindei Duminică și Aneta, cu domiciliul actual în Olanda, 1095 AG Amsterdam, Zeeburgerdyk 288, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Colonesti, județul Olt. 14. Bodean Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
Județul Argeș Mircea Vlăsceanu. Județul Bacău Marius Costel Hasan; George Aurel Nechita; Ion Ciprian Pintea; Gheorghe G. Rusu; Valentin Timisenco. Județul Bihor Adrian Dorin Damse. Județul Bistrița-Năsăud Cristian Remus Bucur. Județul Botoșani Sorin Ștefan Dumitras; Gheorghe I. Gavrilă, Nicolae I. Grindei. Județul Brașov Filip C. Abramov; Sabin Fanica I. Agache; Ștefan A. Alexe; Valentin Nicu V. Banciu; Radu Vasile V. Barcutean; Ioana Carmen Bian; Carol Boga; Nicolae N. Braguta; Coman I. Brânzea; Florina Octavia C. Bude; Ștefan S. Burjan; Nicolae Dorin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de 12 care
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"), oblețul ("Alburnus alburnus"), mihalțul ("Lota lota") ș.a. Îi sclipesc ochii după orice pradă vie și tratează cu desconsiderare mortăciunile. Cu cât înaintează în vârstă
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este extrem de greu de observat chiar și în apă de adâncime mică datorită homocromiei foarte pronunțate
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și al pădurilor. Dintre insecte majoritatea locuitorilor caracteristici ai apelor reci și repezi trăiesc sub pietre ca de exemplu efemeridele și larvele libelulelor. Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul ("Salmo Trutta Fario"), boișteanul ("Phoxinus Phoxinus") și grindelul ("Noemacheilus Barbatulus"). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus Meridionalis Petenyii") precum și scobarul ("Chondrostoma Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
bârnele de mijloc ale pereților. Deși meșterul pare a fi fost înclinat să înscrie rozetele cu petale sau spirale între arce cu profil în frânghie, opera sa cea mai importantă a fost sculptarea întregii lungimi de 4,90 m a grindei tâmplei. Această lucrare reprezintă și actul de datare al edificiului. Grinda are partea superioară limitată de două chenare profilate, unul cu motiv geometric simbolizând crucea, iar celălalt în frânghie. Artistul înscrie, în restul suprafeței, o suită de nouă arcuri, cu
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
de spinare; iar ceia ce ascultă la fereastra altora satana o trage cu cleștele de ureche; care face vraciuri pe vaci, are un sitar la cap. Omul ce ară mejdiile altora e prins la plug iar un drac apasă de grindei, altul ține de coarne; morariul care ține măsură hamișe poartă pe cap o piatră de moară; satana arde cu foc ochii și limba aceluia care din răutate a judecat pe altul. Dracii fac foc sub judecătorii răi; pe curvari îi
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
, numele literar al lui "Eugène Emile Paul Grindel" (n. 14 decembrie 1895, Saint-Denis - d. 18 noiembrie 1952, Charenton-le-Pont) a fost un poet francez. După ce aderă la mișcarea dadaistă, devine - împreună cu André Breton și Louis Aragon - unul din fondatorii suprarealismului, mai târziu poet "angajat", strălucit reprezentant al literaturii de
Paul Éluard () [Corola-website/Science/300766_a_302095]
-
în interiorul pronaosului. Unul din stâlpi este de fapt un coș ce indică efortul de a mări confortul interior. Tot atunci trebuie că au fost îmbrăcați cu pământ pereții exteriori și repictați în interior. Decorația acestei biserici, îndeosebi portalele și cioplitura grindei interioare, are elemente comune cu bisericile de lemn din Bălan Josani și Totoreni. La acestea se pot adăuga biserica de lemn din Hinchiriș și cea dispărută din Valcău de Jos.
Biserica de lemn din Cociuba Mică () [Corola-website/Science/313347_a_314676]
-
urmează dupre metodul vechi, lipsit de agiutoriul și îndămănarea cunoștințelor mehanice, încât prin niște aparate numite crivace nici ar fi cu putință a scoate sare din o adâncime mai mare. Aceste mașini sînt făcute de lemnari ordinari (vezi perspectiva litografică), grindei la care se înhamă trei cai, sînt aice de 16 palme lungi; pre lângă asta, departarea puterii unde se înhamă caii este prea mică până la punctul greutății, adică până la sulul pe care se învălește otgonul; deci, prin urmare, și efectul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
păretele necăptușit și aspru a<l> groapei, adică al țambrei, încât se rod și pieile de bivol în care, ca într-un paner, este sarea încărcată și, uneori, rumpându-se, cad înapoi în groapă cu toată povara lor. Din scurtarea acestor grindei, caii, învârtindu-se într-un cerc îngust de 32 palme, amețesc și peste puțin [timp] se fac nefolositori. Sulul în giurul căruia se înfășoară odgonul are un diametru numai de 6 palme; deci, încungiurând o dată caii cercul, încărcătura de sare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țină seama de speciile mărunte ca: oblețul, beldița, boișteanul, porcușorul,etc. În total, vechea albie a Bistriței găzduia un număr de 16 specii de pești și anume: păstrăv indigen, lipan, lostriță, scobar, clean, mreană, moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe pârâul Schit, o păstrăvărie cu același nume
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
departe cu povestea. Apoi după ce Vasile Căpitanu i-o trezit bărbăția lui Ion Prispă, acesta l-o întrebat așa pe nepusă masă: „<Ia spune-mi, mă rog frumos, de când îți zice ție Vasile Căpitanu, că pe tine te cheamă Vasile Grindei?> <Apoi se vede treaba că tu ai venit aici în sat după ce m-am liberat eu. Și de asta nu știi. Păi eu am tot povestit una-alta oamenilor cu care m-am întâlnit și tot amintind de căpitan au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ioane! Atunci era atunci și acuma-i acuma! Numai că hârb încă n-am ajuns, de vreme ce încă mai fac față prispei tale! Când n-oi mai putea urca pe prispă înseamnă că eu nu mai sunt Vasile Căpitanu, ci Vasile Grindei și pace!>... Și uite așa, încet încet, Dumnezeu i-o chemat la Ceruri, întâi pe Vasile Căpitanu și apoi pe Ion Prispă... Dar...” Dar ce, moș Pâcule? - a întrebat repede Mitruță Ogaș, care sorbea fiecare vorbă a lui Pâcu. Află
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o întrebat Costică. „La toți cei scriși aici socotelile sunt tăiate cu o linie numai la bunicul meu, nu. Ce vrea să însemneze asta?” „Apoi nu știu dacă ai aflat că moș Vasile Căpitanu, pe care de fapt îl chema Grindei, o murit așa deodată. S-o culcat sănătos și dimineața l-o găsit mort. Asta ar cam însemna că moș Vasile n-o mai apucat să încheie socotelile cu bunicul tău... Da’ și bunicul tău s-o dus repede în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a rămas cu datoria neștearsă... Ceea ce înseamnă bun de plată”. „Și cum se poate cere datoria asta, domnule perceptor?” - a întrebat Costică. „Faci tu o cerere la primărie și percepția îi pune pe urmași la plata datoriei. Adică pe Toader Grindei, zis Căpitanu” - a răspuns perceptorul. „Apoi frumos mi-ar sta mie să-i cer lui Toader banii datorați de bunicul lui. Eu, care sunt ca și frate cu el! Am făcut armata și apoi concentrările împreună și acum tam nisam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
al me... meu. Și ți-am...ți-am făcu... făcut-o hă... hă... hă!” Toader, mai mutălău din fire, nu prea mai apuca să spună nimic... Când au terminat ei de băut nu mai știu, dar știu că din Vasile Grindei avem astăzi în sat neamul lui Căpitanu și Oaie s-a prefăcut în Prispă... Nimeni nu-i știe și nu le zice pe numele vechi - și-a încheiat Pâcu povestea. Păi la tine în sat, Pâcule, toți poartă nume de-a-ndoaselea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
veluti in pratis, ubi apes aestate serena Floribus insidunt variis, el candida circum Lilia funduntur, strepit omnis murmure campus.1 Câteva tălăngi și țipete de copii anunțau capre în mers. Când se sculă constată că niște muscoi violacei dădeau târcoale grindei unse, de care atârnase cândva o slănină. Ioanide își modifică profund ideea despre idilicul rural. Gazda și nevastă-sa, cu un ferăstrău mare de două persoane, tăiau un buturug, în vederea aprinderii focului și încălzirii unui ceaun ce aștepta trântit afară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
hidrotehnice care au transformat acest râu într-o succesiune de lacuri. Ihtiofauna râului Moldova este constituită dintr-un număr de 17 specii de pești aparținând la 4 familii și anume Salmonidae, Cyprinidae, Cobitidae și Percidae. Specii ca boișteanul, cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența lor relativă mare se datorează reducerii efectivelor unor specii sensibile ca lipanul, păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]