1,632 matches
-
despre cadrul natural al localității Drăgășani, despre așezare și limitele așezării sale, despre relieful actual; despre regimul climatic și starea de temperatură, regimul precipitațiilor, cel eolian, despre procese și fenomene meteorologice (îngheț, brumă, chiciură, polei și depuneri de gheață, ninsori, grindină, ceață) Se fac referințe apoi la fenomenul încălzirii globale care este o realitate (îngrijorătoare, am spune noi!) Urmează detalii despre rețeaua hidrografică: apele de suprafață și apele subterane; vegetația și fauna. În cadrul analizei vegetației autorul a subliniat faptul că de-
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
când figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE CER SE PRĂBUȘEȘTE S-a întunecat Băiatul încă nu s-a întors Umbrele lucrurilor sar Și rânjesc Ecranul se umple cu grindină O bucată de cer se prăbușește Băiatul încă nu s-a întors Ora interzisă de teamă s-a întunecat ÎNMULȚIREA MORȚII Mâine voi muri din nou În același mod În același moment Când soarele ca o creastă de cocoș însângerat
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
oră. Se aplecă asupra tastelor și se strădui să-și reia lucrul, cu toate că bubuitul ploii pe consolă îi crea un disconfort auditiv crescut. Din ce mama lui de material era făcută nenorocita aceea de consolă? Nici dacă ar fi căzut grindină n-ar fi sunat atât de cumplit. - Cât e ceasul? - Abia a trecut un sfert de oră, îi răspunse George calm, pescuindu-și creionul cu capătul ronțăit. Putea înțelege de ce picătura de apă devenise un mijloc de tortură. Zău că
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
de rugăciune Așteptai mereu să vină, Nici acum nu știu de unde, Curcubeul peste noi, Simt și astăzi cum ți-ascunde Chipul limpezit de ploi Și prin ierburile ude Alergam copii desculți, Numai tunetul se-aude Cum coboară peste Munți... Cade grindina ca piatra Detunată dintre stânci, Apără-ne, Doamne, vatra, Unde-s ploile de-atunci? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ploile de altădată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PLOILE DE ALTĂDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1467042774.html [Corola-blog/BlogPost/377950_a_379279]
-
iuți și fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
Acești oameni de știință au fost îndrăzneți și aventuroși având de a crede că vor reuși”, afirmă Neil Palmer, șeful Institutului de Cercetări în Desalinizare finanțat de guvernul australian. „Produc mâncare fără risc, eliminând probleme provocate de inundații, de îngheț, grindină și de lipsa de apă, care acum nu mai este o problemă. În plus, este profitabil și este totodată scalabil fără limite - nu există vreun deficit de soare sau de apă de mare. Este foarte impresionant”, adaugă Palmer. „Cerul este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inventia-secolului/ [Corola-blog/BlogPost/93726_a_95018]
-
obedient, Căci, de-ți și pasă de ea prea tare, Pe lângă tine fericirea poate să zboare.. Iubirea adânc poate să rănească, Pe veci florile răului să înflorească, Chiar pe tine să-și facă o grădină, Dracul udând-o cu groasă grindină.. Joacă pe alt tău cap tot ce vrea, De pe suflet la început n-ar putea, Farmecă și atrage chiar cu 'fericirea Dintr-a plăcere, uitând ce e iubirea... Față de chinul iubirii dulce și sfânt, Și față de chipul ei gingaș și
ODORUL ÎŞI ARE IADUL SĂU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431461551.html [Corola-blog/BlogPost/359804_a_361133]
-
S-a terminat culesul viilor, aproape în toată țara, nu a fost un an prea generos, gerul din iarnă trecută, grindină și mai ales suită de ploi au afectat producția de struguri în multe regiuni din țară dar și din Europa. Cu această ocazie am constatat că la noi. la români, aprecierea recoltei se face cu mult înainte de terminarea culesului, de
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani by http://uzp.org.ro/floare-de-toamna-aniversare-12-ani/ [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
toate acestea, și în plus Ceva din imensa durere a lumii deznădăjduite Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii în doine și balade, Dacă porți chipul dezordinii și al răcelii ce a căzut peste noi Ca o ploaie cu grindină peste o grădină cu flori Dacă nu duci visurile omenirii în poala vorbelor tale Cum aducea mama fructele de la vie Cum ai putea fi modernă și umană, Poezie? Iată ce înseamnă pentru Ion Dodu Bălan poezia, dacă mergem mai departe
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Și tușa Sia jura că în noaptea aceea le-a văzut cu ochii ei. Sânzienele sunt și niște făpturi ireale, fantastice, frumoase, făpturi luminoase de aer, albe, binefăcătoare, mutându-se de la un loc la altul, cântând pe sus, cu glasuri
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Cristalină și seducătoare ca vioara, vocea interpretei Mihaela Mihai consistă mai fragil decât o oricare altă voce a interpreților de muzică ușoară românească, în mătasea sufletului melancolic! În glasul Mihaelei Mihai răsună vocea unui clopot de argint vibrat de o grindină de luceferi! Orice cântec al ei are sublimitatea unui lied romantic, magia florilor Reginei nopții, împrăștiind în zefirul înserării parfumul visului, dorului și iubirii; în toate cîntecele Mihaelei Mihai se desface un evantai sonor de muzicalitate a poeziei și de
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mihai_o_voce_sensibil_aurel_v_zgheran_1393766039.html [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
bine, o perioadă. Să știi că masajul făcut de dumneata m-a ajutat. Și, în timp ce mă pregătesc pentru masaj îl întreb cum își mai petrece zilele. Știu că-i place să comunice cu oaspeții veniți la tratament. Îmi vorbește despre grindina care a căzut în localitate zilele trecute și a afectat culturile din grădini și de pe câmp. Îmi spune apoi cum mai merge piața din Oradea, bogată anul acesta ca și altădată. Vin oamenii cu legume, carne și fructe din satele
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
ai să crestisi să nu crezi în povestitot ce conteaza-i să iubești,si sa zâmbești...... X. LEMNE DE PIATRĂ, de Angheluță Lupu , publicat în Ediția nr. 645 din 06 octombrie 2012. Cad lemne de piatra-n morminte Ca o grindină din mii de cuvinte Lumea nu mai spune ce simte Se-ascunde, urăște și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi ... Citește mai mult Cad lemne de piatra-n morminteCa o grindină din mii de cuvinteLumea nu mai spune ce simteSe-ascunde, urăște și mintePrunci înjunghiați și vânduți prematurNici nu se nasc si-s carne de tunPe-ai lor umeri apasă si-adun'Toate minciunile ce astăzi se spunE o furtună de spasme
ANGHELUŢĂ LUPU by http://confluente.ro/articole/anghelu%C5%A3%C4%83_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
veneai pe la amiază, cu un coș cu mâncare? Eu, mă lăsam atunci de la cosit, și te intâmpinam, c-o sărutare. Îți amintești iubito cum greblam, fânul uscat, ca să îl facem claie? Și uneori ne ascundeam sub car, ca să scăpăm de grindină și ploaie. Îți amintești iubito, seri de vară când te rugam cu mine să mai stai? Și ne iubeam pe fân uscat afară, iar fânul, mirosea a flori de mai. Îți amintești iubito seara-n care, eu ți-am cerut
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1457347262.html [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
unele tradiții ale localnicilor precumHramul din 6 mai, când după slujba bisericească populația și oaspețiiîntind o masă mare în curtea bisericii; CATALANA-o originală și unică sărbătorire de Sf.Andrei. Spuneam unică, căci numai aici la SfântuGheorghe se leagă de grindină un colac cu făină ornat cu bomboane colorate, iar biciclistul trebuie să sară și să muște din colac, fără a folosimâinile.Canalele Deltei țin loc de străzi, iar bărcile sunt mașinile.Turismul înDeltă se integrează în peisaj.Delta Dunării e
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
o patrie ca o glastră cu o floare ce este Coroana României. Această floare trebuie să fie udată în fiecare zi, măcar o dată. Astăzi, românii o udă cu lacrimile amarului, dar mâine, soarele speranței reînviate va cerne peste ea o grindină de lacrimi preschimbate în safire ale bucuriei. Nu se poate să ne fi uitat de tot Dumnezeu! Avem un Rege ce arată că istoria își urmează în timp lucrarea prin care făptuitorii ei își cresc puterea și strălucirea luminii, ca
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
două săptămâni pentru deschiderea unui hotel. Am studii în domeniu, experiență în promovare și o obsesie dobândită pentru proceduri, lucruri ce, teoretic, mi-ar fi înlesnit munca. Anul acesta a fost, și încă este, neobișnuit de frig aici. A căzut grindină, au fost furtuni și 2 grade noaptea. Nu știu dacă știți, dar pe litoralul românesc nu există rețea de gaze naturale. Probabil nu știți nici faptul că rețeaua de electricitate a fost construită demult, demult, deci are limitările ei. Rețineți
aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre by https://republica.ro/eu-am-ajuns-in-vama-veche-zcu-jobul-aventura-deschiderii-unui-hotel-la-malul-marii-negre [Corola-blog/BlogPost/339035_a_340364]
-
pe care le folosesc apoi că leacuri tot restul anului. În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare; - Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane; - Tinerii și tinerele ce urmeaza sa se casatoareasca împletesc coronițe
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII by http://uzp.org.ro/rusalii-2014-superstitii-si-obiceiuri-de-rusalii/ [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
are fundație un vast filon de aur din care „minerii” muzicii scot la suprafață printr-o trudă și o dragoste de o vârstă cu omenirea, inepuizabile resurse subsolice ale cântecelor. Iar de sus, harul toarnă tot pe-atât, într-o grindină de mărgăritare, cântecele noastre, pe potrivă de veritabile ca și mărgăritarele din lumea întreagă. În toată istoria sa, neamul românesc a fost înseninat de muzică. Pleiada marilor artiști ai noștri, dintotdeauna, de la cei populari, până la cei „culți”, a creat și
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404785525.html [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virușii de gripă, hepatită și tifos, aceleași sunete împrăștie și risipește norii amenințători cu grindini și furtuni nimicitoare. Proteinele virușilor se încovoaie și nu mai poartă infecția, a spus A. Malakovskaia. Semnul crucii are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_indicii_despre_religie_si_rela_stelian_gombos_1352882435.html [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
Mânce-l-ar hiriș de cleanț, că n-avem noi o rangă! Din spatele muntelui, un nor negricios, de dimensiuni reduse, ne acoperea cu repeziciune. Pentru că soarele era în fața noastră, norul nu ne-a umbrit și nu l-am observat până când grindina măruntă ne-a întrerupt efortul. Am abandonat țancul și am alergat la străiți, să ne adăpostim sub pelerine. Grindina era tot mai mare, loviturile tot mai dureroase. M-am învelit, ghemuit, în pelerina de folie. Scâncind, cățelandrul mi s-a
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
reduse, ne acoperea cu repeziciune. Pentru că soarele era în fața noastră, norul nu ne-a umbrit și nu l-am observat până când grindina măruntă ne-a întrerupt efortul. Am abandonat țancul și am alergat la străiți, să ne adăpostim sub pelerine. Grindina era tot mai mare, loviturile tot mai dureroase. M-am învelit, ghemuit, în pelerina de folie. Scâncind, cățelandrul mi s-a strecurat la picioare. - Ei, mânce-o hiriș! Răpăiala a ținut mai puțin de un sfert de ceas, în rafale
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
și măruntă, când rară și mare. Pelerina mi s-a găurit ciur. Când am ieșit de sub ea, un covor de mărgele înghețate strălucea frumos în bătaia soarelui. Pelerina neagră, din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio grindinei. - Au, mânce-mi-i hiriș! a exclamat cu satisfacție. Mi-a arătat cu mâna spre Tău. Corturile erau franjuri, culcate la pământ. Pe lângă ele, oamenii se mișcau precum furnicile pe mușuroiul stricat. Am părăsit Zănoaga Slăveiului, duminică la amiază, cu
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]