6 matches
-
dreptul ori în altă parte decat în locul unde s'a vandut, vor fi considerați că delincvenții și urmăriți la plata amenzei și valorei arborilor după tarifele anexate la prezența lege. Dacă arborii tăiați nu se vor mai găsi în ființă, groșița se va determina după circomferința măsurată pe tulpina iar dacă tulpina va lipsi, grosimea se va hotărî de autoritățile judecătorești după grosimea arborilor ce se găsesc, împrejurul locului unde erau situați arborii, constatată prin actele dresate de agenții silvici. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
și această carte au dat Suciu Petru 9 măriași și Groze Ion un husoș, Săcan Toader un husoș, Groze Onică un husoș, Cuibuș Nistor din Borozel... 2 măriași și un petac Groze Ion cel Bătrân, un petac, Tudoroi Indrie 1 groșiță, Martin Șchiop 1 groșiță... 1791”.- „ Cartea Bălnăcanilor Strastnic, Costan Popovici Bălnăcanul, 1791”. 6.) Antologhion - tiparită la Blaj, în anul 1781. -„ În anul 1825 au murit Lascovici Mihail parohul de la Bălnaca 17 zile septembrie. Scrisu-s-au prin mine pruncul lui în 9
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
dat Suciu Petru 9 măriași și Groze Ion un husoș, Săcan Toader un husoș, Groze Onică un husoș, Cuibuș Nistor din Borozel... 2 măriași și un petac Groze Ion cel Bătrân, un petac, Tudoroi Indrie 1 groșiță, Martin Șchiop 1 groșiță... 1791”.- „ Cartea Bălnăcanilor Strastnic, Costan Popovici Bălnăcanul, 1791”. 6.) Antologhion - tiparită la Blaj, în anul 1781. -„ În anul 1825 au murit Lascovici Mihail parohul de la Bălnaca 17 zile septembrie. Scrisu-s-au prin mine pruncul lui în 9 zile februarie 1825 Lascovici
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cel aflat astăzi în județul Tulcea). Tradiția maghiară îl explică prin etimologie populară, din fagaras, „monedă de lemn (< magh. fa „lemn“ și garas > rom. groș, „monedă austro-ungară“), fiindcă muncitorii care au muncit la construirea cetății ar fi fost plătiți cu „groșițe de lemn“. Pornind de la această legendă, cetatea a fost supranumită latinește Lignopolis, ceea ce, în glumă, putea fi adevărat, dar cu referire la o parte din materialele de construcție. Alți etimologiști au în vedere magh. fuvar, „mașină (Wagen)“ > fuvaros > fuharos, dar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu leul", coroana, pitacii, groșițele, sfanții și creițarii. Începând cu secolul al XV-lea, deducem, alături de moneda autohtonă, în Țările Române erau în circulație o varietate de monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și tot într-asta lipsa de valoare a diletantismului curat personal și subiectiv, în genere van, întra-sta-n fine rușinea mărunțușerilor literari, a căror spirit samănă pe deplin bibliotecelor de-mprumut unde opurile de știință se câștigă și se-mprumută... pentru groșița de citit. După aceea lucrarea omului singular în și la științe mai are de scop ca el să contribuie, cel puțin după putința [lui] la progresul ei, și afară de-aceea că poate îngriji de ereditarea ei prin generații viitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]