164 matches
-
oameni-viermi sau șobolani, de păduchi, ploșnițe sau căpușe. De bovine și porcine care au fost, cîndva, oameni. Pentru a acorda acestui registru o contextualizare adecvată, injuriatorii propun, de asemenea, o spațializare anume: o fermă, junglă, ogradă unde aceste animale mișună, grohăie, se zvîrcolesc. Și sînt arătate cu degetul de către cei rămași încă oameni, nemetamorfozați, adică. Al cincilea registru este acela religios; el poate fi religios-punitiv (incriminații sînt proiectați ca niște monștri ai Apocalipsului, de pildă), apoi desacralizant și, în al treilea
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
visare o cumperi tu/ porțiunea mea de tăcere o cumperi tu/ porțiunea mea de un metru de doi o lași stelelor puturoase" (Piață...). Sau: "«Golem» strigă filozoful stînd pe tron în mijlocul/ Gropii de gunoi a orașului/ îmbîcsit în duhoarea porcilor grohăind" (Golem). Scatologia e la ea acasă: "o duhoare de metale în putrefacție/ bîntuind prin duminica orbului// oh lătratul de seară al îngerilor/ fecale de aur pe cărarea întortocheată a plîngerii" (Elegie). Ca și: "cerul să fie doar o calotă cu
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul animal mai grohăia Înfundat. Ghici Îi Înfipsese cuțitul În inimă, Îi tăiase beregata; valuri de sânge țâșneau fierbinți În afară, peste mâna sa. Am tras cu coada ochiului spre Elena. Câteva clipe, și ea Își acoperise cu podul palmelor ochii, chiar dacă privea ritualul
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
moartea pre moarte călcând...// ploua în întuneric și ploaia vorbea cu accent evreiesc...// și-acum vegetez în canicula nopții/ printre scânteuțe volatile și arbori de petrol// iar în camera cealaltă sub cheie/ mările mele se dau de ceasul morții// plâng grohăie ciripesc." (O noapte în Sibiu). O întorsătură de zile mari, la finele celui de-al doilea poem, îi schimbă complet datele, forțând așteptările de lectură, deja constituite, să se modifice și ele. E destul de greu să descoperim vreo hibă într-
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
prost crescuți, care-și numesc propria mârlănie “sinceritate”. Nuuuu! Dacă nu te ia în același registru, e un prost, un incompetent și un impostor, exact cum i-ai zis tu, urangutanul ultracompetent, că e. Sau, mă rog, cum i-ai grohăit și i-ai împroșcat bale în față, pe limba ta. Întotdeauna am crezut că personajele de genul ăsta (altfel, niște nefericiți jalnici ai soartei) trebuie ignorate. Și o cred și în continuare, doar că, uneori, e greu și te apucă
Despre suferinzii de cultul propriei personalităţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21292_a_22617]
-
ca la noi În sat totul era ca odinioară eram iar acasă - am crezut am dorit ca Narcis să-mi văd chipul și oglinda nu m-a cunoscut deci mă rătăcisem prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Hi-hi-hi! Așadar: toate televiziunile ne dau știre că suntem în vremea Ignatului; reporterii-albine ne aduc de prin satele patriei nectarul imaginilor cu porcine care, abțiguite cu ,bihoreană" de ,70 de focuri" - conform instrucțiunilor UE și ale Cartei cu drepturile omului, grohăie vesele duse cu vorba spre eșafodul improvizat din fundul ogrăzii. Mă rog... A, era să uit: aseară vizionam un talk-show unde se adunaseră cinci analiști politici pentru a pălăvrăgi cu competență timp de-o oră despre alegerile din PSD, când
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă cum latră copoii gonindu-l... Dar prințul răspunse-ntorcîndu-se: - Taci. Mai bine ia cornul și sună într-una. Să-mi suni pînă mor, către cerul senin... Atunci asfinți dupăcreștete luna și cornul sună, însă foarte puțin. O epopee
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
să râdă unul de altul. Apoi au Început să plângă de neputința lor, că ei, oamenii, nu puteau vorbi. Cum stăteau ei acolo, În mijlocul naturii, auziră două păsări ciripind, auziră greierii, auziră doi lupi urlând În depărtare, auziră un mistreț grohăind și multe altele auziră. Au fost foarte surprinși de descoperirea pe care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei să scoată sunete, au Început să rostească cuvinte. De atunci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
obiectivă a realității curente. În aceste situații granița dintre sublim și sordid devine subtilă, uneori chiar imperceptibilă atunci când Îndrăgostitul Își privește viața doar prin prisma stării de moment, iubirea transformânduse În acest caz, după cum afirma Emil Cioran, Într-un veritabil grohăit de aștri. Revenirea la realitate este una dureroasă, procesul În sine având loc de foarte multe ori numai atunci când visele și așteptările persoanei sunt sfărmate de cursul dezastruos al relației. Conștentizarea nocivității acestei relații ia forma decepției, sentiment greu de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
frate. Ia purceii de unde nu-s. Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo’ că scroafei io mai fo’ rămas trei. Grohăia totuși, a jale, ca după mort. Treaba ei. Treaba ei și doamne ajută. Ea o rămas cu grohăitu’, iar noi cu paguba. O fo’ cherit opt, măi oameni buni, ca-n filme. Plângea mama ca la prăpădirea lumii, nu altăceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo’ că scroafei io mai fo’ rămas trei. Grohăia totuși, a jale, ca după mort. Treaba ei. Treaba ei și doamne ajută. Ea o rămas cu grohăitu’, iar noi cu paguba. O fo’ cherit opt, măi oameni buni, ca-n filme. Plângea mama ca la prăpădirea lumii, nu altăceva. De la o masă, cineva, pregătit cu o întrebare banală, îl provoacă pe Titi mai tare: Incredibil. Da. Nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe care, împreună cu familia mea, mă așez s-o mănânc la cină. Autocontrolul, seriozitatea, sancțiunile - iată cheia vieții omenești, grăit-au nesfârșitele legi alimentare. Goimii n-au decât să-și înfigă dinții în toate dobitoacele josnice care se târăsc și grohăie pe fața pământului murdar, noi n-o să ne lăsăm contaminată umanitatea la modul ăsta. Ei (dacă-nțelegi ce vreau să zic) n-au decât să se-ndoape cu orice, cu tot ce mișună, oricât de odios și spurcat ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
că Harpo n-a zis da, însă n-a zis nici nu când ea i-a sugerat că asta aș putea fi eu. Oricum, a tușit, iar Maimuța a interpretat gestul lui ca pe o încuviințare. Are momente când tușește, grohăie, râgâie, câteodată se bășește, el știe dacă intenționat sau nu, deși, după părerea mea, bășina trebuie interpretată drept o reacție de transfer negativ din partea lui. — Păsuleț, ești minunat! „Păsuleț“, când e pisicuța și mâța mea blândă la așternut - iar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și politețurile lor amabile și prefăcute. — Sunteți doctorul Czinner. Ea luă notă cu o furie crescândă de faptul că el nu se deranjă să-și nege identitatea, oferindu-i neglijent numele sub care călătorea: — Numele meu e John. — Doctor Czinner, grohăi ea la el, Închizându-și dinții mari peste buza inferioară, Într-un efort de-a se controla. — Richard John, director de școală, acum În concediu. — Mergeți la Belgrad. Nu. El ezită un moment. — Mă opresc la Viena. Ea nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
măsurau pământurile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau când cu mira, când cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era‑n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învârtă frigărui, Gherasimov Înjura când pe sârbește, când pe rusește, nu se mai știa, rachiul era tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și se trezise cu gâtul strâmb, din pricina căruia resimțea tot felul de dureri sâcâitoare, mai ascuțite sau mai surde. I-au revenit În minte câteva dintre locurile pe unde dormise, pe dușumeaua de lemn a unei colibe Dayak, ascultând cum grohăiau porcii pe dedesubt, pe pardoseala de lut a unei locuințe Sepik, În bena unui camion care mergea la Bromo, proptită de niște saci de orez, Înconjurată de cuști cu pui pline de găinaț. Reușise să doarmă foarte bine În acele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bucure că nu i-ai uitat, iar tu să Îți vezi de drum, orbecăind prin memorie precum ai tăi În porcul de crăciun spânzurat În afumătoare. Adus pe jos din târg În fiecare an, pe străzi lăturalnice și aproape pustii, grohăind În ceața liliachie, cu ochi lacomi și tâmpi lipiți de știuletele de porumb din mâna doamnei Moduna, zăcea a doua zi pe ușa magaziei de lângă bucătărie, despicat În două, Înconjurat de lighene și găleți cu apă În care mai zvâcneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
porcul zumzăia ca un bondar, ca un candelabru care dădea semne de oboseală. VII. Laudă porcului sau Porcul acesta nu este un porc 1. Legat zdravăn de un picior cu o funie groasă cât o parâmă de vapor, se mișca grohăind Încoace și-ncolo În jurul pironului bine Înfipt În pământul Înghețat. Mâncase tot porumbul ce i se adusese cu o seară Înainte și acum nu-i mai rămânea altceva de făcut decât să-și pună ordine În gânduri Înainte de ora h.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
minuni. Zbura legănat ca un avion ce salută mulțimea la un miting aviatic. Înainte de a se despărți pentru totdeauna de acel loc, văzu un bărbat Înalt, cu ochelari și un fular roșu, care Îi făcea semne amicale de drum bun. Grohăi și el ceva În semn de răspuns, apoi tâșni În sus ca o rachetă, ca o cometă ce se Întoarce În cer după ce zăbovise o vreme printre oameni sub Înfățișarea caraghioasă a unui porc din rasa Landrace. Lumina sa scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu autoritate În grup. N-au avut răbdare. Știți cum sunt copiii. Da' mâine, dom' șef, cumpărăm altele de la măcelărie: cu cap cu tot, dacă vrea domnul. Schimbăm capul, numa' să nu ajung iar la pușcărie pentru un porc care grohăia pe aici de nu puteam dormi din cauza lui. De nervi l-am tăiat și ca să apăr ca și dumneavoastră liniștea publică... Și era atât de gras că putea să facă infarct. Și cine mai tăia un porc mort? Și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dorința stârnită - mijlocul ars șalele dislocate de neastâmpărul care țopăie sapă o groapă între picioarele acestui bărbat și pula în vagă erecție o va străpunge pe mama - acum își răsuflă vigoarea și o împrăștie [...]. clipoceli și strănuturi; cuvinte mototolite scârțâie - grohăind râgâind încurcându-se se descâlcesc individualizându-se organe interne încăpute în cavitățile strâmte ale mamei și în ale omului nostru - tatăl să fie: poate.“ În plus, este neinspirată ideea de a scrie astfel - licențios-sclifosit - mai mult de o sută de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
plecat cu Palme d'Or și premiul Fipresci pentru Secrete și minciuni. Mr. Turner este un domn masiv, greoi, supărat parcă pe toată omenirea. Mârâie tot timpul iar uneori, dacă nu are chef să scoată un cuvânt, ai impresia că grohăie. Nu e de mirare că, atunci când pictează, pentru că aceasta îi este meseria, scuipă direct pe pânză, pentru a dilua vopseaua. Numele lui întreg este J.M.W. Turner, nimeni altul decât marele artist care a anticipat impresonismul și, spun specialiștii, poate
Cannes 2014: Frumusețea naturii răzvrătite by Corespondență specială de la Magda Mihăilscu () [Corola-journal/Journalistic/79213_a_80538]
-
melodia interpretată de Cezar Ouatu să câștige concursul Eurovision, organizat anul acesta în Suedia, pentru că și el a câștigat competiția națională, pe baza votului popular, asemeni politicienilor români. "Pentru ca așa fac și politicienii votați de români, la București rag și grohăie, la Bruxelles se dau toți contratenori , mai ceva ca Freddie Mercury", a mai spus CT Popescu.
C.T. Popescu, în ipostază inedită. Ascultă cum îl imită pe Cezar Ouatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79610_a_80935]
-
la portieră, așa, bine, Roger închide portiera, vasul ocupă acum locul șoferului, în timp ce Roger a trecut pe jumătate în poala Jessicăi, acuma trage, cît de tare poți. Fudul mic, își spune în gînd doctorul, măgar obraznic, clătinîn-du-se pe piciorul liber, grohăind, în timp ce vasul se leagănă înainte și înapoi. Roger ține portiera închisă și privește atent în gaura în care a dispărut piciorul. - Dac-am avea niște vaselină, am putea... ceva să-l ungem. Stai! Stai așa, Pointsman, nu te mișca, rezolvăm
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]