210 matches
-
pe „străinii” care ocupaseră partea de răsărit a Țării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră, în 1775, Bucovina, vatra Țării Moldovei, locul de unde pornise țara, unde erau situate vechile capitale Baia, Siret și Suceava și unde se aflau gropnițele domnești cele mai slăvite și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră așezate capitala lui Decebal și apoi a împăraților
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ca la începuturi. Pisania de pe Turnul tezaurului, înalt de 16 m, amintește că a fost construit de „binecinstitorul domn a toată țara Moldovei, Io Ștefan Voievod(...) în anul 6989 (1481). Din aceeași epocă se păstrează canaturile ușii dintre pronaos și gropniță. În Muzeul Putnei, unul dintre cele mai valoroase instituții de acest fel din țară, pot fi admirate: patrafirul din 1469, o broderie executată pe fond roșu din fir de mătase, de aur și argint, acoperământul de pe mormântul Mariei de Mangop
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răcoare! Parc-am fi în jungla Amazoanelor. Da, răspunse convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot mergem încolo? Nu vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Amazoanelor. Da, răspunse convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot mergem încolo? Nu vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
convins și Bărzăunul, nu-i bine deloc nici aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot mergem încolo? Nu vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aici... Ai tu dreptate... Dar unde să tot mergem încolo? Nu vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu n-am auzit de-așa ceva, se arătă Virgil total nedumerit. Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vezi că dăm din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu n-am auzit de-așa ceva, se arătă Virgil total nedumerit. Auzi tu, Gropniță! Ce nume de mormînt... Ori îți bați joc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu n-am auzit de-așa ceva, se arătă Virgil total nedumerit. Auzi tu, Gropniță! Ce nume de mormînt... Ori îți bați joc de mine? Ei, îmi bat joc! se oțărî Bărzăunul. Cum să-mi bat joc? Imposibil să nu fi auzit și tu de Gropniță, că doar nu ești picat în satul nostru dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de-așa ceva, se arătă Virgil total nedumerit. Auzi tu, Gropniță! Ce nume de mormînt... Ori îți bați joc de mine? Ei, îmi bat joc! se oțărî Bărzăunul. Cum să-mi bat joc? Imposibil să nu fi auzit și tu de Gropniță, că doar nu ești picat în satul nostru dintr-o farfurie zburătoare. Toți vorbesc de ea. Dar ce-i aceea și unde se află? Păi... ce să fie? Dacă-i zice gropniță... e un fel de groapă nesfîrșită, săpată-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Imposibil să nu fi auzit și tu de Gropniță, că doar nu ești picat în satul nostru dintr-o farfurie zburătoare. Toți vorbesc de ea. Dar ce-i aceea și unde se află? Păi... ce să fie? Dacă-i zice gropniță... e un fel de groapă nesfîrșită, săpată-n piatra muntelui și poți vîrî în ea șapte sate. Dar nimeni nu știe precis unde se află. Moș Vasile Iracle mi-a spus c-a fost o dată în ea, dar că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
De ce? N-a vrut să-mi spună. Poate că... cine știe?... Tu nu știi cît îs de superstițioși moșnegii? Ori poate o fi știind el ce-o fi știind. Și tot el mi-a zis că apa lacului izvorăște din gropniță și, dacă mergi pe albia ei, ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lacului izvorăște din gropniță și, dacă mergi pe albia ei, ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe albia ei, ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus. E clar?... Și-n definitiv ce te deranjează pe tine dacă unii îi zic Gropniță iar alții Peștera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus. E clar?... Și-n definitiv ce te deranjează pe tine dacă unii îi zic Gropniță iar alții Peștera Liliecilor? Virgil tăcu mai multă vreme, uitîndu-se prin Bărzăun spre un gînd al său, apoi închise dintr-un ochi și zise mai mult în șoaptă: Oare... oare n-o fi ascunzînd vreo taină văgăuna aia?... De ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din lume? Gata, că te cîrpesc! se rățoi Virgil, deși nu avea niciodată intenții agresive. Ce vrei de la mine? Ia nu te mai lăuda degeaba, că fără noi tot n-ai fi făcut tu nimic!... La Peștera Liliecilor, sau la Gropniță, cum vrei să-i zici, aș vrea să mergem cîndva. Numai de s-ar putea. Însă uite ce este, reluă Bărzăunul mai ponderat, ridicînd un deget în sus, pentru a-și da mai multă importanță: eu zic să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
care-l frămînta de mai multe zile. N-ai vrea să... adică nu... vreau să-ți spun că Bărzăunul mă tot bate la cap, de mai multă vreme, să facem o plimbare cu toții pînă la Peștera Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță, tot una e. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu... vreau să-ți spun că Bărzăunul mă tot bate la cap, de mai multă vreme, să facem o plimbare cu toții pînă la Peștera Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță, tot una e. Poate să fie, și? Și... asta voiam să-ți spun, că Bărzăunul tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Liliecilor. El îi zice Gropniță și... Eu n-am auzit nici de Peștera Liliecilor, nici de Gropniță, răspunse Ilinca bosumflată, de parcă Virgil i-ar fi vorbit cu ton de insultă. Ce-s astea? Păi, nu, că ori Peștera Liliecilor, ori Gropniță, tot una e. Poate să fie, și? Și... asta voiam să-ți spun, că Bărzăunul tot insistă mereu să mergem cu toții pînă acolo. Dar nu știe nimeni unde se află exact. Atunci de ce vă mai frămîntați degeaba, dacă nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
decît să-și aplece ochii și să dea afirmativ din cap. Nu-i mai trebuia altă explicație. Dar vreau să meargă și Vlad cu noi la... cum îi zice la locul ăla? reluă Ilinca plină de însuflețire. Peștera Liliecilor... sau Gropniță. Bine... dacă zici că-i departe, cheamă-l și pe Vlad, neapărat. E mai bine să meargă și el... și să nu aud că v-ați mai certat vreodată, că mă supăr! Ce naiba, doar nu sînteți copii! Și, după ce spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dintr-o mamă sterilă și despre aducerea ei la Templul din Ierusalim ca gest de gratitudine și umilință. O altă versiune, cu elemente inedite, va deveni celebră în Occidentul medieval, cu titlul Pseudo-Evanghelia lui Matei 82. Oricine vizitează, de pildă, gropnița Mânăstirii Humor are privilegiul de a vedea fragmente ale Protoevangheliei în registru iconografic. De obicei însă, vizitatorii nu cunosc adevărata sursă a icoanelor, pe care îmi îngădui să o citez aici, în traducere proprie: Vestea nașterii Mariei Ana s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
doresc eu ție, dulce Românie... La trecutu-ți mare - mare viitor”. Merg mai departe... Biserica mânăstirii Neamț este pictată cu mult roșu, dând impresia unei zugrăveli artistice orientale, iar catapeteasma pur și simplu îmi taie răsuflarea cu splendoarea sa. În gropnița cu cranii sfinte se află și cel al frumoasei Calypso, iubita lui Pușkin despre care se știe că s-a sinucis după retragerea la mănăstire. La Muzeul de artă admir o colecție de broderii cusute artistic cu fir de aur
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
exilat... După o vreme, Capii Țării, asupra lui, au revenit Și în Țara Românească, l-au repus Mitropolit ! Mitropolitana Catedrală, zelos a restaurat Și "Viețile Sfinților", le-a tipărit în nou format ! Îngropat la Catedrală ; apoi după 7 ani, La Gropnița Mânăstirii, cea de la Căldărușani... Osemintele-s acuma, în Pridvor la Mânăstire Iar cei care trec pe-acolo, îl Pomenesc și-i dau Cinstire ! Pentru ce-n Biserică și în Cultură a zidit, Poporul și Biserica, Dascăl de Neam, l-a
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]