1,373 matches
-
a Corcovei și a atitudinilor lui Marcel Proust față de România. Faptul că Martha Bibescu ,își petrecea verile" la Corcova, unde și le petrecea și soțul ei ,doar atunci când nu era lansat în cine știe ce aventură în Africa, Iran sau America", adică grosul vieții, e complet neadevărat. Cuplul princiar a trecut de câteva ori în viață pe la Corcova, cea mai mare parte a vieții petrecându-și-o, atunci când se aflau în Țară, la Posada, București ori Mogoșoaia. în privința relațiilor epistolare dintre Marcel Proust
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
s-a părut de mare bun gust, dar nu am avut un cuvânt de spus) și a ales și să nu brand În continuare, AP se mulțumește să reia vechiul argument, fără să “ridice mânușa” aruncată de nedemnul sau preopinent: Grosul pamfletului se bazează, însă, pe un argument mult mai subtil. Pe scurt, ideile lui Bucurenci nu merită luate în serios pentru că tipul, altfel simpatic, nu a citit ce-am citit/scris noi și nu e sincer (să nu-l credeți
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
blog-ul acesta (am am dat un google să aflu mai multe despre domnul Bucurenci), si la replică asta la care comentez. Păi domnule Bucurenci, ce are sula cu prefectura? Menționarea mașinii nu este decât o ironie colaterala (deși bine plasată), grosul comentariului este altundeva. Domnul Pleșu explică (scurt și frumos) de ce nu dorește să se implice într-un duel, cu domnia ta, pe tema comunismului-cu-fata-umana. Care este cam la fel cu implicatul într-un duel că cercul e pătrat. Asta mai ales
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de subtitlul ce figurează pe coperta cochetă a lucrării lui George Achim (Iluzia ipostaziată. Utopie și distopie în cultura română), o surpriză îl așteaptă pe cititor: "grosul" volumului e ocupat de o polemică asupra conceptului de utopie/ distopie (cu referiri la teoreticienii genului, dar și la lucrări ce îl exemplifică) și doar o sută treizeci de pagini sunt dedicate genului în manifestarea sa românească (autorii discutați sunt
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
gu-vernămînt are cu un baron mai mult: Deputatul Dan Verbina stăpînește o bună parte din Delta Dunării. Un titlu scos parcă din Budai Deleanu în ADEVĂRUL nr. 3829: Revolta senatorilor flămînzi. Înarmați cu cîrnați, mititei și chifteluțe cu muștar din gros, aduse de acasă, senatorii s-au răsculat împotriva desființării bufetului de serviciu. Tot ADEVĂRUL anunță, în același număr, că Doar președintele mai poate opri escrocheria de partid "sedii de 2 lei": "Camera Deputaților a adoptat raportul de mediere a textelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
două-trei dimineața, oameni puțini În local, care veniseră cu trenul sau care așteptau să plece, unii dormeau cu capul pe masă, fum gros de țigară, miros de picioare. Am văzut un ciomag la ușă ca o coadă de sapă de gros, l-am luat În mână și am pornit spre casă În noapte, fiindcă de la bariera trenului cunoșteam drumul. Am luat-o la picior 25 km pe care Îi aveam În față până la Glăvi, pe jos, În lătratul câinilor, scârțâitul carelor
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
Barbu Cioculescu Urmăresc cu anume asiduitate talk-show-urile dlui Marius Tucă, onorat cu prezența a tot ce are societatea românească mai fain, șefi unul și unul în domeniile lor. Le urmăresc, nu pe toate, multiplele mele obligațiuni - dintre care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
au afirmat destui dintre cei care n-au făcut micul lor pas către adevăr. În Cartea Albă a Securității, această afacere murdară de care s-a ocupat Mihai Pelin cu sprijinul "profesorului" Măgureanu, opinia publică autohtonă a fost mistificată din gros, prin delictul de omisiune. Mihai Pelin, al cărui trecut nu-l recomanda cîtuși de puțin pentru a se ocupa de un asemenea subiect, nu-l recomanda nici prezentul - dar asta e altă discuție - a construit o țintă falsă, prin dezvăluiri
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii cu penelul, condeiul, portativul sau coardele vocale există riscul de a crea o idee falsă: și anume, că oricine îngenunchia în fața dictaturii era plătit din gros. Partea tragi-comică e că mulți o făceau pe degeaba! Amatori roși de ambiție, psihopați capabili să rimeze perfect pe orice temă se mulțumeau și cu o carte de vizită trimisă de la Cabinetele Unu sau Doi, drept confirmare a primirii volumelor
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
și greșelile (corectate rareori, dacă e să-l credem, și de obicei post-factum), ceea ce tulbură și mai tare imaginea. Căci greșelile abundă. Aproape nu există fișă (de scriitor) fără greșeli. Dacă admitem că aproape totul - inclusiv greșelile -, dar mai ales grosul informației, aprecierile, concluziile și măsurile (preventive ori represive) sînt opera fostei Securități, atunci nu ne putem opri să constatăm că aceasta era pe cît de prost informată, pe atît de incapabilă să ordoneze și să utilizeze ceea ce afla. N-a
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
timp, o spun lucrările efectuate de Iordan Datcu. Studii introductive, postfețe, ediții critice, articole risipite prin diferite publicații, ca dată, cît am reușit eu să urmăresc, cel mai îndepărtat în timp, ar fi studiul despre Ovidiu Bîrlea, din 1967. Că grosul informațiilor și cercetării privește valorile tradiționale, pe Anton Pann, care deschide perspectiva și înaintarea de la Alexandru Antemireanu la Andrei Bîrseanu, de la Caracostea și Caraman la Ion Taloș și Ioan Șerb, de la Mircea Eliade la G. Călinescu, de la Ovidiu Papadima, Gh.
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
așa cum sunt. Original pentru că se deosebește de alte elanuri prin ceea ce arată, asemuindu-se cu ele prin ceea ce ascunde. Dar mai presus de toate este onest, îndeplinind riguros datoriile impuse de deontologia profesională de la care Ioachimescu nu abdică niciodată. Așa cum grosul breslei muzicienilor noștri nu-și abandonează încrederea în performanțele sale tehnice și artistice. O încredere ca însemn de dreaptă răsplată a unui îndelung răstimp de probitate, de unde și autoritatea reputației bine fixate. Nu sunt mulți ingineri de sunet în lume
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
111). Cu toată puținătatea datelor, ne-ar plăcea să imaginăm o istorie a lumii interlope bucureștene. Din păcate, nu vom putem afla care era argoul pe care cu siguranță îl vorbeau (la Curtea Veche, dar și la cremenal sau la gros) craii de pe la 1790.
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
era un vacarm în care tot ciorile aveau cuvîntul hotărîtor. Dar, ca în fiecare dimineață, ciorile o zbughiră în stoluri mari și, după trei ture largi deasupra grădinii, o porniră spre răsărit, în zbor triumfal. Cîteva în avangardă împrăștiată, apoi grosul haitei, cu zborul lor curios: șapte-opt bătăi energice din aripi, apoi o planare lungă pe curentul abia găsit. Să mai zici că sînt proaste ciorile! Vizavi de grădină, în biroul lui, președintele își bea ceaiul, cafea nu obișnuia, în care
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Pe deasupra, eroul este arătat în reședința lui din Phtia, dar aceasta e plasată mai general în Grecia, în loc să se precizeze că era capitala Tessaliei! Pe lângă încurcătura de nume și țări, Troia are și alte avantaje: ignoră complet faptul (istoric) că grosul armatei troiene era format din asiatici. În schimb, oferă o Troie cam de zece ori mai mare decât cea descoperită de Schliemann, plus armate îmbogățite cu figuranți adăugați cu ajutorul tehnologiei. Divinitățile au ieșit din joc, un titlu alternativ pentru film
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli), ghindărit (taxă pentru dreptul de a-și hrăni porcii cu ghindă din pădure), ierbărit (pentru pășunarea vitelor), grosărit (taxă pentru cei aflați "la gros", adică la închisoare), săpunărit (asupra producției de săpun). Denumirile nu sînt totdeauna transparente, și nu presupun neapărat relații de același tip: tutunăritul era taxa pe producția de tutun, dar fumăritul reprezenta impozitul pe casă (casa în care se făcea foc
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Realitatea TV mi s-a părut de departe cea mai profesionistă. Îi are pe Robert Turcescu și Rodica Culcer, doi jurnaliști care fac mai mult decât toți Tucii la un loc. Dintre radio-uri, Europa FM. Cam atât. În rest, grosul ziarelor și televiziunilor s-au întrecut în a-și ascunde opțiunile politice pesediste sau, dimpotrivă, a le face mai evidente pe ici pe acolo prin părțile esențiale folosind tehnici de manipulare atât de străvezii și de primitive încât au insultat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
măi") în fața rezultatului final. Misterele Castelului Solitude sau despre singurătate la vreme de iarnă este un roman care se pretează la mai multe tipuri de lectură. El poate fi citit ca o scriere de ficțiune, dar și ca una memorialistică. Grosul însemnărilor este dat de amintirile scriitorului din copilăria petrecută la Lipova, anii timișoreni mai apropiați sau mai îndepărtați, cu personaje reale din lumea universitară și scriitoricească. Mai poate fi citit romanul ca o parodie a literaturii de mistere, dar și
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
vedea o succesiune filmică de cadre de benzi desenate, neținându-se întotdeauna seama de regulile de bază ale racordurilor. Ei bine, era de așteptat, nici montajul nu e lipsit de eliptism. Ceea ce e obligatoriu de spus și întru lauda actorilor: grosul peliculei s-a filmat cu ecran verde. Cam atât aveau actorii drept decor, restul fiind efecte digitale, pe care Rodriguez le manipulează expert. Ele explică și mizanscena superstilizată. Într-un cuvânt, merită văzut.
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
sărutînd-o pe Luluța, cretinul Guliță îi cere "santifacție": "Vreu să-mi dai santifacție... duel... auzitu-m-ai?". Duelatul fiind interzis, ispravnicul Bîrzoi - autoritatea supremă în județ - are o perspectivă legalistă asupra lucrurilor: "Unde-i duelgiul șLeonașț, să-l trîntesc la gros?", cu alte cuvinte "să-l bag la temniță", "să-i pun picioarele în butuci". Se trec în revistă armele luptei (sabie, pistol sau pușcă), dar pînă la urmă Guliță renunță de frică și totul se transformă într-o farsă. Ca
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Peaks, însă lipsite cu desăvărșire de farmecul ambiguu, pe jumătate parodic, pe jumătate grav, al acestora. De fapt, filmul lui Gibson asta și este: un amestec de materialism istoric și Twin Peaks. Un produs comercial pervers care vinde Evangheliile en gros, iar pe Iisus ăl tranșează pănă la ultimul detaliu fiziologic.
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
până a fi preluată formal de Mateiu Caragiale. Rămâne în relații cu acesta, consiliindu-l de-a lungul calendarului agricol, ținându-i uneori locul în relațiile directe cu țăranii și autoritățile. Face bune afaceri mână în mână cu cerealistul en gros Gheorghe "Grecul", proprietarul antrepozitelor din gara Fundulea, mărindu-și constant importanța pe plan local. Fiind și cel mai popular om al ținutului, prin limbaj, prin afișarea modestiei, prin comportament voit vulgar, aduce voturi în contul liberalilor guțiști, care-l au
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
naționale, într-un fel de istorie a poeziei românești, plecând de la Ion Budai-Deleanu și Ion Heliade Rădulescu. Și trecând prin Eminescu, și Macedonski, cu un popas prin Arghezi, către poeții precedând generația șaizecistă - Eugen Jebeleanu, Maria Banuș. Focalizată este, în grosul ei, generația căreia chiar Ilie Constantin i-a aparținut, aceea a ieșirii din tenebrele proletcultului. Sunt pagini ale unui bun cunoscător, comiliton, martor al unor ani care astăzi interesează istoria literară, fie și sub un raport ce iese din sfera
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Masa umbrelor) și după acela indirect, schițat de G. Ibrăileanu în romanul Adela. În afară de istoria nefericită a edițiilor operei lui Hogaș, una plină de greșeli cu carul, alta, căzută pradă unui incendiu, surprinde întocmai pitorescul romantic al personajului: "Bastonul lui gros, țigareta-i enormă, pelerina-i celebră, pălăria de muschetar, lavaliera bogată, numai pe el îl puteau îmbrăca așa de potrivit și fixa pentru un veac viitor. A fost unul din oamenii cei mai puțin frumoși și cei mai simpatici din
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de văduve, și cu pierderi materiale incalculabile, opiniile publice din Anglia și America ar fi putut fi convinse că trebuia pornit război împotriva fostului aliat sovietic, fiindcă nu făcuse alegeri libere în Polonia și România? E de neconceput" (pp.24-25). Grosul cărții este însă ocupat de aventura africană. Lucru oarecum firesc, dată fiind întinderea în timp a acesteia (23 de ani) și caracterul insolit al experienței. Neagu Djuvara a avut șansa de a asista la nașterea unui stat independent. El face
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]