1,968 matches
-
jalnică, regia de doi bani, scenografia infecta, toate mi-au căzut greu. Dar cu adevarat cutremurătoare a fost reacția sălii la finalul spectacolului: s-a aplaudat în picoare, minute în șir, iar un grup de tineri, aduși pesemne din vreo grota academică, urlau sincron la răstimpuri de 10 zecunde: “Bravo!... Bravo!...” Am ieșit din sală, rușinat că n-am avut curajul să fac / să strig / să spun ceva. De-atunci îmi permit libertatea să părăsesc oricând un spectacol care mi se
Bravo, Razvan! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82928_a_84253]
-
de un coșmar" care cochetează cu sine, într-o tonalitate sprințar-flegmatică, precum un ironic contrapunct. Să mai semnalăm și acele violențe contrase, lapidare, am spune emblematice, care ni-l evocă de asemenea pe Caraion: "Alergam cu toții/ oameni și lucruri/ prin grotele luminate/ ale unui instrument inventat" (Existență în somn prin miriști orbitoare). Sau: "și peste tot/ posibilul intrat în grevă" (Oraș de sticlă). Sau: "gutuiul a putrezit/ în gheață/ ca țipătul/ în gura moartă" (În adînc). Adică veritabile insigne ale "frumuseții
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
reconstrucția pare stîngace, nu e nimic pitoresc în aceste cetăți rivale înșirate de-a lungul unui rîu. Numele personajelor sînt ciudate și se amestecă între ele, viața nu are nimic strălucitor pentru că e vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
treci, cu tine facem o excepție!... Iată ce scrie poetul sărbătorit la pagina 358 a splendidei sale cărți de proză T de la Trezor în care definește cel mai bine crezul liricii sale: Exact în momentul când ajung în pragul ultimei grote... orologiul moară de vânt... bate miezul nopții... Când ultima notă majestuoasă se stinge, intru cu gravitate în sala luminată a giorno, și iată-mă, brusc, înconjurat de mine însumi!... Simplu joc? Sau vanitate? Sau joc al vanității? Amuzament faraonic?... Nimic
Administrarea Logosului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15297_a_16622]
-
1921-1922) Însinguratul Atâta timp cât peste Țarskoe Selo Se revărsau cântecul și lacrimile Ahmatovei, Eu, deșirând ghemul vrăjitoarelor, ca un Cadavru somnolent abia-mi împleticeam Picioarele prin pustă, unde Murea neputința. Actor obosit Pășeam oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii, ca și cum înfășurat Într-o hipnotică hlamidă, noptaticul peregrin Sări somnambul din vis în abis, Căzând, lunecând din stâncă-n stâncă, Orbul ce
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
meditație, în extaz, în plăcerea erotică... Aș vrea ca Ultimul Regat să urce etapele filogenezei pînă la noi, cei "inorientați". Fiecare volum să fie ca o rotire de uliu în jurul acestei teme, la nivele diferite, descoperind alte și alte lucruri: grota, rîul, sălbăticiunile"... Pascal Quignard recunoaște că întreaga sa operă nu e o lectură facilă, că firea lui lentă și gravă face ca tot ce e comic, ușor sau derizoriu să-i scape total. Romanele naturaliste, psihologice, de moravuri nu-l
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
nisip, ne oferă spectacolul uluitor al unor evi paraleli, situați la distanță de decenii unul de altul și fără putința întîlnirii și a concilierii. Ceea ce poate să însemne că sfîrșitul istoriei n-a venit pentru toată planeta. Afganul trăind în grotele munților sau irakianul fanatizat pînă la imbecilizare de paranoia dictatorului mai trebuie să aștepte. Civilizația lor (în cazul celui din urmă, una, vai, dintre cele mai vechi!) nu aparține secolului XX al lui Fukuyama și cu atît mai puțin celui
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
săgeți tot mai mari// Și cînt cu sunetul pe care-l scoate fumul/ la prima aprindere a focului// Focul acela stins de mult, răvășit/ de un arc întunecos// La gura peșterii desenez bolovani/ tot mai mari străpunși de un cerb" (Grota). Am putea spune că sub pana lui Ion Stratan acel crepuscul al modelelor (fie și al modelor!) lirice pe care-l reprezintă parodia se preschimbă, mirabil, într-un nou revărsat de zori... Ion Stratan - Biblioteca de dinamită, Cuvînt înainte de Călin-Andrei
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
prin fibre în insuficientele mări mai reînviu din cenușă mai ridic ochii la stele mai strig prin pustie să-ntronez întunericul? voi fi atârnând în câmpul senin cu brațe de brumă desfăcute pe nori departe în mine fără suflu în grote săpate în stânci în pânzele moi albite cu moarte ÎNTÂMPINAREA eu am să vin din trecut pe maluri de scorțișoară și ambră să-mi îndrept arterele și să privesc în sus, lângă zborul săgeții, dintr-o suflare să mi se
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
tund și-n sănătatea pământului mă scufund (28 mai 2008) Ritual (alb) iată-mă alb precum un cub de sare o cicatrice care încă doare iată-mă prunc punctând în cer asteroidul morții efemer iată-mă orb și infinit în grota timpului m-am definit sunt doar o zare o mirare sunt omul înghețat în întrebare (1 iunie 2008) Ritual (cutume) afară afară afară se-aude se-aude se-aude cum sforăie morții de vară pe prispele lor strâmte și ude
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
nave cisterne, La care vin să bea oleoducte. In forfota de port cine discerne O nava de alta, un paner de fructe? Mă simt ca peștele în apă, Ca scoica albă-n mâlul cald, Ca prizonierul care scapă, Pătrund în grote de smarald.
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
de laba stângă, care dansa cazacioc - în lanul de rapiță. Alungați până aici în vreme ce se aduceau lămpi și ghitare, el, cu acea pasiune nebună a spațiilor împădurite, păzind poruncile, a fost furat, încetul cu încetul, de cultul fântânii energetice din grote. După care a poruncit să i se taie capul - furat de cultul fântânii din grota sacră? "Din marele subconștient"... Cu sângele țâșnind - să i se taie încă o dată capul, alt cap crescut în locul celui tăiat, și să-i fie aruncat
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
aduceau lămpi și ghitare, el, cu acea pasiune nebună a spațiilor împădurite, păzind poruncile, a fost furat, încetul cu încetul, de cultul fântânii energetice din grote. După care a poruncit să i se taie capul - furat de cultul fântânii din grota sacră? "Din marele subconștient"... Cu sângele țâșnind - să i se taie încă o dată capul, alt cap crescut în locul celui tăiat, și să-i fie aruncat în râul izvorât din grote, pentru a coborî înlăuntrul a ceea ce este misterios: "vouă vă
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
să i se taie capul - furat de cultul fântânii din grota sacră? "Din marele subconștient"... Cu sângele țâșnind - să i se taie încă o dată capul, alt cap crescut în locul celui tăiat, și să-i fie aruncat în râul izvorât din grote, pentru a coborî înlăuntrul a ceea ce este misterios: "vouă vă spun, celor ce mergeți în somn". Întărâtați de pofte, de ce nu mă luați în serios? Însetați de sânge, trufași, mândri, alungați până aici de ceata celor morți. Ați adus cu
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
iar fuioarele de ceață se lăsau prin văi, astfel încît piscurile se sumețeau parcă desprinse de rest, ca niște insule abrupte albastre, răspîndite pe o mare palidă. Inman se trezea, încă mahmur după beție, și cobora cu Swimmer într-o grotă dintre stînci de unde pescuiau un ceas sau două înainte de a se întoarce la joc. Swimmer vorbea neîntrerupt, cu un glas molcom care se topea în clipocitul apei. Istorisea povești despre animale și despre felul cum ajunseseră să arate așa cum arătau
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
debitoare unui profil de factura căderii asumate. Amuzant e totuși un compromis între "păcat" și "virtute", sub chipul unei "exorcizări" cu preapitorești imagini de diavoli zugrăviți în tușe groase: "o puzderie de singurătăți/ doisprezece diavoli ciulesc urechile/ și zumzăie în grota somnului meu/ ei vin pe brînci împing pămîntul/ zorii din fața nopții/ ei umplu cu întuneric lumina/ zgripțori cu măselele degerate/ mi-astupă copilăria/ cu douăsprezece năvoade/ de ademenit îngerii/ cu douăsprezece descîntece/ șchioape/ poate că mîine/ nopțile se vor spăla
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
galbene care decorează în buchete enorme larga scară în colimason ce ocupă partea stângă a încăperii. Personajele nu părăsesc niciodată acest interior somptuos. Chiar scenele care, corespunzător libretului, ar trebui să fie jucate lîngă o fîntînă, în pădure, într-o grotă, se desfășoară în același interior, cu o luminație mai intensă, care lasă să se vadă, sub podeaua semitransparentă, ca sub un strat de gheață, nenumărate crizanteme. Aceasta este poate și motivul tragediei: Pelléas și Mélisande, căutând singurătatea și naivitatea amanților
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
de plecare, deci pe masă - sugerând astfel posibilitatea unor eterne reîntoarceri, mitul clasic al tragediei ce se repetă din generație în generație. Ideea regizorului de a reprezenta decorația scenelor succesive (din interiorul castelului și din exterior, din grădină, pădure și grotă), desfășurându-se într-o unică încăpere, cu mobile enorme: totul apare ca jocul unor copii, pentru a căror fantezie este îndeajuns un covor transparent în chip de peisaj. Se potrivește cu prezența printre rolurile principale, neobișnuită în opera secolului XIX
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
ținut de fermecătoarea nimfă într-o dulce captivitate șapte ani încheiați. Insistența cu care Kalypso caută să prefacă extazul instantaneu într-o eternitate monotonă nu-i poate provoca însă preaomenescului Odysseus decît lehamite: ,Nopțile, da, le trecea lîngă ea-n grota ei poleită,/ Nu bucuros, ci ea vrînd, iară el doar lăsîndu-se-n voia-i;/ Zilele însă, la rînd, le ședea doar pe stînci și pe țărmuri,/ Tot zbuciumîndu-se-n grele suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind, printre lacrimi șiroaie, spre zări, peste
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
ăia de la televiziune,... toți agramații și fonfii ăia... toate foanfele alea, lățiseră în toată România pă... habemus papa... avem păpica aia... Păi, să nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
ținerii la distanță. Ca să-i cunoști (oarecum), trebuie să simulezi "felul" lor. E ceea ce încearcă, depășind dificultățile de "procedură", Mihai Rău. Face, altfel spus, un exercițiu de "împielițare", cu două "secvențe": o încercare (nereușită) de-a-și da întîlnire cu locuitorii "grotei" de pe Cetățuie ("o idee prostească, dezgustătoare și inutilă"), urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care fiecare secvență poartă numele unui "personaj" e, păstrînd proporțiile, un fel de Face/Off: "cerșetorul sînt eu!". Despre o "altfel
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
faimă mondială, deoarece nu i s-a mai găsit cadavrul. Cîțiva savanți au sugerat că acei fossilis colegi de cameră cu pictorul l-au anticipat pe Lenin și, deși nu comunicau prin cuvinte, au comunicat cu maestrul care le făcea grota de rîs prin cîteva gesturi tăioase, aproape magice, și omul s-a cărat de tot din vizuină, fără să mai lase-n urmă umbră de os. De ce i-a rezistat însă opera rămîne o întrebare pentru intelectuali. Poate din pricina uscăciunii
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
mâini și ne bate Dumnezeul adjunct oameni buni și nebuni dați drumul la câini eu mă duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA celei trimisă din cer a venit ca o lumânare eternă de departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă; Eu la un pas de șaptezeci de toamne eu scoteam apă dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; oază speranței semăna cu o bătrână ce devenea zâna dintre crevase. lumânare plăpândă, intră-mi În
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
iubește Poetul? „Uită te În colțul acesta, unde arde o candela m-a Îndemnat potrivindu-și aureola care m-a Învăluit și pe mine când am aflat ca.... „A venit ca o lumânare eternă De departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă, EU la un pas de șaptezeci de toamne eu Scoteam apă sfințită dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; ...................................................... Am să te botez Maria, bine-ai venit! Și lumânarea venită din cer s-a
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Pentru a-l provoca la un interviu. -Maestre...acum , de ce ne-ai dăruit acum acest „uzufructus” atât de spontan, imbatabil, așteptat, necesar, fiabil și atât de...zeflemist - acest incognito „ȘAMANUL?!” -Simplu: plin de revoltă și de așteptare am ieșit din grota mea lirică și Divină pentru a ucide balaurii din infernul exitențialist al unor indivizi de rea credință. -Ai invocat și Divinitatea în asaltul tău? -Da, fiindcă uneori doar Dumnezeu ne mai poate salva. Nu uita că Divinul a cobort printre
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]