71 matches
-
ce, mi se pare deosebit de ciudată ideea că, adunând toate osemintele românilor exilați, lucrul s-a mai făcut și cu alte personalități care au avut în timpul vieții lor o valoare universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte magice. E ceva care îmi scapă aici, fapt este că s-au făcut permanent presiuni asupra familiei încă de pe vremea lui Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
mă uit în ochii lui!", porunci vocea-i de tunet. "Acum!", insistă cu glas mai moale. Dar știa că nimeni nu l-ar putea privi față către față; el însuși pe vremuri orînduise lucrurile în acest fel și se și grozăvise cu asta. "Să vină slujitorii!" Slujitori? Avusese cîndva, dar îi concediase socotindu-i nedemni de el. Ce nevoie avea de ei? Soață? Cît se mîniase cînd auzise că unii îl socoteau însurat! Fusese mîndru de burlăcia lui fără sfîrșit. "Smintiții
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
făcut o percheziție la locuința lui I.N.G. , iar aici au găsit trei cartușe pentru pistolul său. Cu toate acestea, el nu a recunoscut că ar fi avut vreodată armă sau gloanțe. Procurorii au stabilit că inculpatul voia doar să se grozăvească cu arma și nu a avut niciodată intenția de a apăsa pe trăgaci. acte normative l Ordinul nr. 662 al ministrului economiei și comerțului privind stabilirea unui formular comun pentru prezentarea informațiilor naționale referitoare la calitatea carburanților introduși pe piață
Agenda2004-41-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282974_a_284303]
-
atmosfera, Americanul îi propuse lui Flower-Power să le încropească tuturor câte ceva din fructele disponibile. -Spune-ne și nouă când ți-ai descoperit talentul?! o incită Solitarul. Apucându-se temeinic și cu veselie de treabă, Flower-Power le zâmbi: -Nevoia te-nvață! se grozăvi ea, rotindu-și șugubăț ochii. Băiatul meu, când era mic, îmi făcea zile negre cu mâncarea! O vreme am reușit să-l înduplec spunându-i povești. Dar s-a mărit și nu mai credea nimic din păcălelile mele - o linguriță
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
mai fost niciodată. Ai grijă de noi, că altfel ne pierzi de mușterii. Nu duce grijă, Dumitre! Așezați-vă colea la masa voastră, că îndată vine mâncărica și udătura. De ați avea voi burți pentru toate câte avem - s-a grozăvit crâșmarul. Spusele crâșmarului s-au dovedit însă adevărate cu vârf și îndesat...Indată au zăngănit țoiurile cu rachiu, ciocnite parcă mai cu grabă de astă dată. Să trăiți, oameni buni, și să ne meargă bine și de acum încolo - le-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi. Știi ce te așteaptă - l-a luat din scurt moș Dumitru. Știu. Știu prea bine, dar baierele pungii nu le oi slobozi decât după ce oi vedea dacă-i musai să le slobod. Adicătelea după ce îți asculta povestea - s-a grozăvit Pâcu. Ia dă-i brânci, logofete, că prea ne porți cu vorba - l-a zorit din nou moș Dumitru, în râsul celor din jur. Pâcu s-a prefăcut că nu aude. A sorbit o gură de vin și a privit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
folosim că... ferească Sfântul!... N-om folosi-o dacă n-a fi nevoie, dar le-o arătăm la o adică... Le-o băgăm sub nas, ca să priceapă că nu șăguim deloc. Nici un foc așa în aer nu strică - s-a grozăvit Mitruță. Da, da. Să-i treacă oleacă udul... Apoi dacă s-or înădi ca vulpea la găini, atunci au să dea de-a bâca ca ursul în huci - a încheiat Mitruță vorba, ducându-se la sania lui. Noaptea se lăsa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
așa încît pînza s-a copt fără ca să poți să-ți dai seama cu ochiul liber. O luai, îți făceai cămașă ori bluză și la prima ploaie ori la prima spălătură se deșira toată. Asta era explicația servitorilor care se grozăveau că știu și ei secretele stăpînilor. Dar adjutantul Popianu era un spirit științific și de aceea l-a pus pe Hariton, care printre altele era și un fel de chimist al Cramei, să facă o analiză a pînzei în laboratorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
camera jumătății sale stă deseori, pînă hăt, tîrziu, aprinsă. Pe undeva Marcel simțea că este inferior nevestei și încerca să se cocoațe mai sus, prin șmecherii ușoare. Era sigur că la condus mașina este un as și dorea să se grozăvească. Marcel, n-are rost, este și copilul cu noi. Ce vină are el ca să-l expui inutil la pericole? Sînt sigur pe mine, răspundea accelerînd nebunește. În general, bravura lui Marcel era similară cu cea a pubertinilor, care n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ureche și devine confuză. Se îmbracă în tăcere și pleacă fără a mai spune ceva. Dan este buimac și privește cu o neutralitate de bovină tîmpă: Nu-mi mai trebuie nimic, afirmă convinsă Claudia. Dar i-am păpat caimacul, se grozăvește Dan. Sînt încă foarte tineri și alte pățanii îi așteaptă în viața asta atît de plină de neprevăzut. Tino și Tina Revenit în familie din Italia, Romeo Panaitescu a fost primit ca un nabab în satul său. Este drept că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Ca două mistice safire!” Se întrec în a recita versuri din Eminescu, Topârceanu, Nichita Stănescu, Ion Minulescu. 235 —“Îmi învățam cuvintele să iubească,/ Le arătam inima mea,/ Și nu mă lăsam până când silabele lor/ Nu începeau să bată (...)”, recită Cecilia grozăvindu se. —Din “Ars poetica”, completează Matei. Volumul? —“Sensul iubirii”. —Sâc! Te-am prins. Volumul este “Dreptul la timp”. —Ai dreptate. Mă gândeam la sensul versurilor recitate de tine și la faptul că și volumul “Sensul iubirii” anunța o sensibilitate și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
În tăcerile-i Încăpățânate. V-am mai spus că, spre deosebire de mulțimea spadasinilor și bătăușilor care Își răsuceau mustața și vorbeau cât mai gălăgios pe străzile și În toate locurile de clacă ale Curții, pe el nu l-am auzit niciodată grozăvindu-se cu amintirile lungii lui vieți militare. Însă, uneori, vechii camarazi de arme strânși În jurul unor stacane cu vin se refereau la el În istorisiri pe care le ascultam lacom; pentru că, la vârsta-mi fragedă, Diego Alatriste era Înlocuitorul acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
imposibil. Absolut nimic!” Cei adunați s-au uitat unii la alții. Ce să mai zică? Și ce să întrebe? Ar fi fost, poate, o mulțime de aflat, dar nu doreau să-i dea apă la moară Ceasornicarului, care acum se grozăvea atâta cu pendula lui nenorocită. Pitpalacu’ naibii! N-are decât să trăncănească până l-or durea și fălcile, și bojocii; vor pleca fără o vorbă, așa s-au înțeles ei... „Eu un lucru aș mai avea de zis”, a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten al lui Barbu, că afirmația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
al cărui accent Amory Îl Înfiera disprețuitor, și spre amuzamentul colegilor. Domnul Reardon, care cu zece ani În urmă petrecuse câteva săptămâni la Paris, se răzbuna cu ajutorul verbelor, ori de câte ori Amory deschidea manualul. Dar, cu o altă ocazie, Amory s-a grozăvit la ora de istorie, cu rezultate catastrofale, fiindcă băieții din clasa aceea erau de vârsta lui și aveau să-și strige unii altora propoziții cu subînțeles toată săptămâna care a urmat: — Oo... eu cred, nu-i așa, că rrevoluția omericană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cădere liberă la"single".Sau ...în "urcare liberă(?),pentru că dacă l-ai dispensat(o) așa de repede poate nici nu e "cădere":) Păcat că în toată "distractia"asta feisbuchista ne lăsăm prinși în joacă cuvintelor,ne umilim discret unii ,ne grozăvim alții...Pretindem că nu suntem răniți ...sau ne pretindem mult prea afectați. Fostele iubiri au un motiv pentru care sunt doar foste,dușmanii...?...nu-i așa că ai o plăcere sadica să te "imprietenesti"cu "dusmanul"si după aceea să-ți
) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361502_a_362831]
-
științifică. - Și...! îl îndemnăm noi. - Și în pauza de ceai, m-am grăbit să povestesc colegilor despre cazul acesta atât de interesant. Uite, așa și așa, le spun eu, astăzi am efectuat o extracție fără anestezie, încep eu să mă grozăvesc. Dar doctorul Groiserklein mă întrerupe: Era un pacient cu mustață, cu doi canini de viplă sus și o punte în stânga jos? Sigur, confirm eu, nici nu mă miră că îl reții, astea sunt cazuri rarisime, cu lipsa sistemului autonom de
SCHIŢE UMORISTICE (66) – UN CAZ RARISIM de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367675_a_369004]
-
nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Fronda și câte ceva despre lașități... Am avut un coleg de facultate, oltean, de o habotnicie și o fidelitate față de comunism fără cusur. În camera de la căminele „Carpați” de pe Edgar Quinet și „Grozăvești” de pe Splaiul Independenței avea deasupra patului pozele lui Gheorghiu.Dej, Mao-Tze-dun, Marx-Engels-Lenin (lipsea Ceaușescu, abia venit la timonă!) și, mai târziu, la oarecare distanță, „Che” Guevarra, în perioada când despre „exportul de revoluție” noi, studenții de la Istore, vorbeam cu mirare
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
prilej de răzbunare. Găsi unul chiar în ajunul unei mari sărbători: intră pe furiș în casă, dibui unde ținea moșneagul pușca și-i umplu țeava cu bucățele de cărămidă măcinată mărunt. Când veni sărbătoarea și moșul a vrut să se grozăvească în fața vecinilor, ieșind în cerdac să tragă un foc, ... buuuf!!! Moșul căzu pe spate de reculul armei. Din pușcă ieși un nor roșu de praf de cărămidă. Nimeni nu a bănuit că aici fusese mâna criminală a unui tâlhar de
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
spune-i unui copil că nu are voie să se ducă undeva și drept acolo va merge. Copiii intră în biserică, se urcă în clopotniță. Biserica este pentru ei loc de adăpost, de ascunziș, loc de ținut minte. Ca să se grozăvească în fața copiilor, Ionel intră în ea pe geam, pe întuneric, urcă în clopotniță, mai mult să-și dovedească sieși cât e de curajos. Tot ce ține de Precista e încărcat de mister și, se știe, misterul îi atrage pe copii
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
eu nu știu faci mai nica, se arătă ea contrariată într-o moldovenească neaoșă. Am făcut doar școala din comunî și atât. - Lasă că înveți tu, are cine să te școlească! Și apăi nu voi fi și eu acolo? se grozăvi el la fată. - Eu cred că tu doar șuguiești cu mini, măi băietule, ca să mă amețești di cap și ista nu-i a bună. - Nu, nu, eu vorbesc foarte serios. Îmi place de tine și vreau să te iau de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
să ia pe nemâncate toată săptămâna câte-o firimitură... Dă să treacă șoseaua, că stătea pe-o ulicioară ce se deschidea din dreptul lăcașului, când un ciopor de băietani se năpustiră asupra milogului satului, aruncând în el cu te-miri-ce și grozăvindu-se de-așa ispravă prin țopăieli, țipete și râsete. Omul, nevoit de adunătura strânsă de zmei, scăpă târând cu greu piciorul beteag și lăsând o dâră șerpuită în urmă. Își află salvarea în Lina, care-l ogoi în ograda ei
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
mare, întunecați la chip, cu glas încet și dulce, se țineau departe de ce le-ar fi tulburat tihna traiului și așa greu... Dinspre ei se-ntorsese el mereu nemulțumit. N-aflase nimic de la muții ăștia, n-avea cum să se grozăvească în fața alor săi... Poate numai cu vestea că nimeni dintre oamenii aceia nu băga de seamă că nu lasă umbră Copacul Lumii! Muma îi spusese că cei de dincolo n-au cum să vadă lipsa, poate doar aleșii! Cu glas
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
pământ aspru, fărâmicios, umed... Și atât îi plăcuse, încât l-adusese acasă ca pe-o adevărată și minunată pradă! Fiindcă dintre toți paznicii avuți de Copacul Lumii el se dovedise a fi cel mai vrednic, nu fu dojenit că se grozăvește cu fleacuri, că-și pierde vremea... Atâtea rotiri de apă-fier-tare pe sub pământ nu le schimbase cu nimic rânduiala! Nu-i trecu Mumei, însă, prin minte că, odată cu numele străin, fusese adus și ceva neprielnic lumii lor?! Nu știuse și nu
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
mustea pe alocuri. Cu ceai de mușețel, cu vată, prosoape, tifon, reușisem. -Ei, ce facem acum? mă întrebă Tăunoaica, nerăbdătoare, fiindcă era evident că nu mai putem pleca. Mai mergem la Creangă și Eminescu? -Da, cum să nu? m-am grozăvit eu, când am constatat că văd aproximativ la fel și că ochiul nu fusese afectat. Eu niciodată nu mă întorc din drum, i-am spus. Cât e ceasul? Șase fără un sfert. -Bun, luăm un taxi și în zece minute
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]