283 matches
-
pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
de-a mea: “Să mă spăl cu pământul / înspumându-mi cu patimă / grumazul, mîinile, sânii / coapsă rotundă / și astfel curată de lutul flamand / să-mi reînviu începutul /când apa mă înfierbânta răcoroasă, / seducătoare și casta / în hăul fântânii / pe pașnicul grui / de acasă.” (Răspântii de sine). Așa cum anticul Anteu, sprijinea Pământul pe umeri. Nu-ți trebuie brațe vânjoase pentru a-l sprijini. Destul să întinzi mâinile spre cer, ca-n banerul publicitar care însoțește această mișcare mondială. Chiar și un copilaș
CEA MAI MARE MIŞCARE GLOBALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Ora_pamantului_cea_mai_mare_miscare_cezarina_adamescu_1333180073.html [Corola-blog/BlogPost/354845_a_356174]
-
De nu-s la îndemâna tuturor Niciunele din ele nu-s furate, Toate le-am lăsat la locul lor! Scriu și eu, când scriu e Sărbătoare Și nu dau socoteală nimănui, Ca apa care curge din izvoare, Ca iarba pârjolită peste grui... Odată o să-mi fie prea târziu, Scriu și eu, cât încă e devreme, Scriu și eu cum mă pricep să scriu-, Cât jar o să-mi rămână din poeme? Scriu și eu cu Dragoste întreită O Carte unde să m-ascund
SCRIU ŞI EU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Scriu_si_eu_.html [Corola-blog/BlogPost/370853_a_372182]
-
ale străMOȘILOR , cu întreaga moștenire culturală pe care ne-o oferă folclorul și tradiția, asigură unicitatea unui popor antic viu, cu toate obiceiurile străvechi practicate și azi, nealterate de timp, încât putem spune: Tu strănepotul atâtor viteji ce dorm sub grui Te dăruiești azi muncii, credinței te supui Iubești tot ce e viață, cântecul te-nalță la zeu Zamolxis te veghează de sus, din cerul tău. (Elena Armenescu Permanență - din vol Memoria statuilor ) NB Articolul de mai sus reprezinta sinteza unei
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
Boia, între munți, într-un cadru natural încântător și unde personal am răspuns de execuția lucrărilor la biserică de la fundație până aproape de final, excepție făcând acoperișul, tencuiala și pictura. Următoarele două lăcașuri monahale au fost ridicate, una de călugări la Gruiul Lupului și cealaltă de maici la Blănoiu, ale căror biserici se înalță ca niște palate dumnezeiești deasupra colinelor. Sunt cele mai mari și mai spațioase biserici monahale din zona nordică a Vâlcei. Sunt adevărate catedrale creștin-ortodoxe ridicate pe plaiurile mioritice
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
2011 Toate Articolele Autorului C A L U L H A I D U C U L U I În poiană la Bejanu, Unde paște Marin calu’ Spre fântână vine-o mândră, Și în zare mi se uită, Pe sub poala Gruiului - Fata pădurarului. Prin pajiște, ea îmi trece, Vine să ia apă rece; Calcă iarba, n-o atinge - Ca o căprioară-mi fuge - Să culeagă floricele Și să-mi facă chiticele.... Din ele coroană-și face - S-o mănânc, atât îmi
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calul_haiducului_balada_.html [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
formată din mari generali care vor să asiste la o probă practică dată de colonelul Iosif Teodorescu, comandantul Regimentului 30 Dorobanți spre a fi înaintat la gradul de general. Mi-aduc aminte că tema exercițiului-probă era plecarea de pe platoul din Grui, la ora H și desfășurarea regimentului în unități de luptă, în vederea cuceririi muntelui Boldul și a satelor locului, Bughea și Albești. Seara, ne-am instalat pe Grui. Plecarea se făcea de aici, unde era o liniște deplină. Pe șoptite, sublocotenentul
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
de general. Mi-aduc aminte că tema exercițiului-probă era plecarea de pe platoul din Grui, la ora H și desfășurarea regimentului în unități de luptă, în vederea cuceririi muntelui Boldul și a satelor locului, Bughea și Albești. Seara, ne-am instalat pe Grui. Plecarea se făcea de aici, unde era o liniște deplină. Pe șoptite, sublocotenentul Ionescu, de fel de prin Dragoslavele, mă întrebă: “Măi, Pârnuță, spune-mi care e misiunea plutonului meu, pentru că din ce ne-a relatat cpt. Constantinescu, n-am
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
de mitraliere, condusă de cpt. Popescu, i-am răspuns. Eram foarte atent la tot ce se întâmplă în jur. N-am ațipit nici un minut când, deodată, ce să vezi? În liniștea adâncă a locului ce coborâse dinspre coama falnică a Gruiului, peste locul care adăpostea pe militarii dizlocați aici cu acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o dovedească fezabilitatea
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
acest prilej și când tensiunea colonelului ce avea să fie inspectat ajunsese la limite greu suportabile din cauza emoților - era în joc calitatea de strateg pe care urma s-o dovedească fezabilitatea manevrelor și a planului tactic expus în proiect pe Grui apare, fără veste, o trăsură trasă de patru cai plină cu lăutari, care cântau de mama focului din vioară și mai ales țambal și acordeon ... Totul, aveam să aflam mai târziu, pus la cale de doi cheflii, locotenenții Bujenescu și
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Grad_de_general_cu_taraf_de_lautari_.html [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
peste câteva zile, o altă întâmplare „a pus capacul”, cum se spune, și ai lui s-au hotărât să scape de „belea”. Atunci, tot așa, s-au dus toți trei la „polog”, de astă dată, adică la strâns fânul, în Gruiul Pleșciorii, un loc în pantă, unde aveau un grajd din bârne; altădată, acolo, bunicii lui Marian din partea tatălui își țineau oile iarna. Luându-se cu treaba, la un moment dat Mărian și Oara au constatat că băiatul dispăruse, nu mai
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
cota centrului de greutate GM - înălțimea metacentrica GZ - brațul de redresare M(h) - momentul de înclinare transversala M(pass) - momentul de înclinare datorat aglomerării tuturor pasagerilor într-un bord M(launch) - momentul de înclinare datorat lansării într-un bord cu gruiele a tuturor ambarcațiunilor de salvare complet încărcate M(wind) - momentul de înclinare datorat presiunii vântului Ț(P) - perioadă la vârf Ț(Z) - perioadă de trecere prin zero FP - perpendiculara prova AP - perpendiculara pupă 3. Modelul de navă 3.1. Modelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178046_a_179375]
-
a zis într-o zi Măriei lu’ Mitu lu’ Niculcea: - Fă, Mărio, văz că voi aveț’ doi câini, nu ne daț’ șî noo unu’, v-îl plătim, noi nu măi avem câine șî ne trebe șî noo la porumbi în Grui, șî pă lângă casă ie bine să aive omu’ un câine, he, ce zâci, fă? - De, fă, Oară, ieu știu ce să zâc, fă, să-l întreb șî ieu pă Mitu al mieu să văz iel ce zâce. - Bine, fă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1476618319.html [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
venit să cred când, a doua zi spre seară, l-am văzut pe taică-meu venind de pe Mal de la Mitu lu’ Niculcea cu Ursei după el, legat cu un lanț. - Uite, bă, de-acuș-năinte pă Ursei îl legăm la porumbi în Grui ca să-i păzască, ia fă tu bine șî-mpretenește-te cu iel că tu-i duci de-acii-năinte mâncare șî apă în fiecare zî, hai, ia pune-i mâna pă cap șî-l mângâie! - Vai de mine șî de mine, tăticule, ieu nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1476618319.html [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
pierdui. Veniți cu toți cu brațele întinse spre a lua, din multul meu prisos, acest mirific rod care desprins e din sufletu-mi ce-i iar impetuos. Priviți cum a mea viață se desfată pe-al împlinirii plin de viață grui pe care doar tristețile sunt ninse. Căci atât timp cât pot fi de folos, iar dragostea ce-o port de necuprins e, nu pot decât să chiui bucuros. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sunt plin de rod / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUNT PLIN DE ROD de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1449206005.html [Corola-blog/BlogPost/343145_a_344474]
-
metaforizat și concizional viața. Ce-i oare viața?..Umbră, fum?/ Toți alergăm .... pe-același drum....!/ Adesea însă mă gândesc,/ Dac-am să plec, oare lipsesc?!... (Mircea Cârțișorean-Rațiu). Enunță, la final, câteva titluri din repertoriul tău. „Măiculița mea bătrână”, „Trecui dealul Gruiului”, „Măi peline, măi peline”, „M-o trimis taica la târg”, „De la Cârța, mai la vale”, „Dragu mi-i cioban să fiu”, „La Sibiu și-n Boișoara”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mircea Cârțișorean-Rațiu. Iubirea de melosul
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
-te, mărgărite” și ”Răzbunarea lui Statu-Palmă”, în care elementele populare erau manifeste la Alecsandri, Eminescu va crea poemul ” Fata în grădina de aur, Miron și frumoasa fără corp”, ”Călin Nebunul”. Când Vasile Alecsandri a publicat legenda în versuri a lui ”Gruie Sânger”, Eminescu a căutat să scrie o dramă istorică dedicată acestui personaj, care să poarte același titlu cu al poemului ”bardului de la Mircești”, mărturie conferită în manuscrisul 2278, f.18 și 2262, f.107v și următoarele, din cadrul Bibliotecii Academiei. Apropierea
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
mă lasați cucuvelei, că rămâneți cu păcatu’... N-apucați a lua dezlegare di la mine, că mă găsiți fără suflare. Am zis, și mai zic o dată, că mâine, când soarele se va înălța la un băț de prăjină de la coama Gruiului, vă liberez de corvoada asta la care v-am supus... Trecu lunga noapte a supravegherii, când, pe la prima geană a dimineții, vocea celui aflat îngropat în pernele patului său de suferință, deloc mai stinsă decât cea dinainte, se auzi din
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_cand_soarele_se_va_ridic_gheorghe_parlea_1388084515.html [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
nemurire pentru tulpină. Nu pregeta Vreau să te iau cu mine și să pornim haihui spre a uita de-acest acum bezmetic unde orice speranță are cârpit un petic, iar semenii au devenit statui. M-am săturat de-același veșnic grui pe care-orice urcuș este estetic. Vom da în iureș buzna în cel dintâi frenetic unde nici resemnare, nici deznădejde nu-i. Nu pregeta și haide să-ți arăt cum ghioceii-nfruntă cel mai cumplit omăt, iar viscolul devine adiere. Ținându
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1444673359.html [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
tu de la momentele importante din viața lor. Un moment pe care l-am conștientizat este momentul în care ajungi să-ți înmormîntezi părinții în locurile de adopție. Pentru mine a fost când tatăl meu, în loc să fie înmormântat în cimitirul din Grui din Săliștea Sibiului, lângă ai săi, și-a găsit locul de veci în cimitirul Mount Pleasant din Toronto, care a fost, în clipa morții sale neașteptate, cel mai aproape. Bunicul meu, tatăl tatălui meu, plecase în America înainte de primul război
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
pământ. Ridicarea de movile uriașe pe mormintele eroilor și ale persoanelor celebre începe în Neolitic și ea se continuă și în Epoca Bronzului, până târziu în timpurile istorice. Movilele funerare poartă la poporul român diferite numiri, de: morminte, movile, culmi, gruie, gorgane ș.a.” Așadar, Mohâia este o gorgană, un ...sanctuar, unde geamănul nemuritor, Polux-ul zilelor noastre, l-a ascuns, în pagini de Caiet cu coperți albastre, pe fratele său muritor, pentru a-l proteja de furtunile unui timp alienat și alienabil
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
fântâni M-ai poruncit să le fiu curcubeu, Cartea Aceea, ce mi-ai pus-o în mâini, Mi-a rămas deschisă mereu. Acum, ca niciodată, vreau să mă spui, Clipa se face tot mai târzie, E atâta liniște acolo pe grui! Câtă din ea mi-a rămas, cine știe... Mă văd câteodată Copchilul ce nu-s, Ochii lui, Doamne, încep să mă frigă, Leagănul, cel de nuiele, s-a dus, Umblă prin lume de-atunci și tot strigă. Prietenii mei, din
SE FĂCEA DIMINEAŢĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Se_facea_dimineata_nicolae_nicoara_horia_1353581422.html [Corola-blog/BlogPost/350787_a_352116]
-
domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești pădure și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan, membru al ansamblului, un tânăr înfrățit cu viața muntelui
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de raze despletite Au ațipit crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț pudrate, Trec cerbi sfințindu-și coarnele în brume. Apăsătoare liniște-n cetate Cu nori îngenunchind tăceri în hume. Ce pace-i azi la mine, în odaie - Căminul vechi, dantelării de-aramă, Ferestre tremurând sub stropi
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1412171496.html [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
comuna Păușești, str. Păușești Otăsău; Vecini: DS Păușești Otăsău - V. Pietrăreștilor - DA Ruget"; - la poziția nr. 101, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L=3100 m, l=6 m; Adresa: comuna Păușești, str. Păușești Otăsău; Vecini: DS Păușești Otăsău - Grui - DS Păușești Otăsău - Valea Pietrești"; - la poziția nr. 103, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L=2675 m, l=6 m, pământ, șanțuri pământ; Descript: zonă siguranță = 400 x 1 m; Adresa: comuna Păușești, str. Șolicești; Vecini: DS Șolicești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236729_a_238058]