19 matches
-
vreo 5.000 nedezvăluite încă, din țara asta a noastră, precum cele de la Paucea, ori ca Piramidele de la Sona (șapte movile, cu înălțime de peste 30 de metri, așezate pe două șiruri, în ordinea mărimii), cărora localnicii le spun «guruiețe» sau «gruiețe». Se crede că în interiorul acestora s-ar afla, ascunse, comori. Unii specialiști susțin că „aceste movile fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
ALEXANDRINA (n.1960) Aninoasa, str. Costeni nr. 319 țel: 513504 25079 BIRO (COVRIG) RAMONA (n.1971) Petrila, Burdesti nr. 71 țel: 0723333736 4221 BODOR ELISABETA EDITA (n.1949) Deva, str. N. Bălcescu, bl. 12A, ap. 7 țel: 547726 25080 BOGLEA GRUIEȚ IOANA LĂCRĂMIOARA (n.1976) Brad, str. Libertății, bl. 1B, ap. 17 țel: 612913 4223 BOLDURA VICTORIA (n.1944) Deva, str. Barbu Delavrancea nr. 8 țel: 216928 10979 BORCA DANIELA SIMONA (n.1967) Petroșani, Aleea Poporului, bl. 3, sc. I, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
centrul civic al satului (scoală, dispensar, unități comerciale). Satul "Pietreni" se află la o distanță de 46 km de Râmnicu Vâlcea, 12 km de orașul Horezu și 34 km de orașul Băbeni. Satul "Pietreni" are în componența sa cătunele Ciorobești, Gruiețe, Pietreni și Ruget, mărginindu-se la sud cu satul Costești, la est cu satul Bărbătești la nord-est cu orașul Băile Olănești, la nord cu comuna Malaia iar la vest, cu satul Bistrița. Este un sat specific de munte, zona locuibilă
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
pomelnic al acestei biserici. Ambele s-au păstrat până în zilele noastre. În anul 1750 a fost ridicată biserica din zid din cătunul Ciorobești de către arhimandritul Antonie al Mănăstirii Bistrița și zugrăvită de către Danciul Zugrav și ucenicii săi. Biserica deservea cătunele Gruiețe și Ciorobești. Și de la această biserică a rămas posterității un pomelnic, început mai târziu, în anul 1874. În timpul ocupației Olteniei de către austrieci (1718-1739), ocupanții au cartografiat satul Târsa sub denumirea de satul Schitul Piatra, ceea ce prefigura denumirea de Pietreni dată
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar un centru al luptelor armate românești, aici fiind sediul tribunatului IV al lui Vasile Simonis. După adunarea de la Cătina a Prefecturii Câmpiei, în 10 octombrie 1848 prefectul Alexandru Bătrâneanu s-a deplasat cu oamenii săi
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Relieful, așa cum se prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fost construită „în vremuri necunoscute", „sub pădurea crăiască" (acum Sub Pădure). Urmare a unor săpături, au fost găsite acolo un disc, o stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum „După Grădini"). A fost folosită până în 1913. În 1930 a fost dăruită ortodocșilor din Pădureni (Țop). Icoanele împărătești din fosta biserică de „după grădini" (Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae) au
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
fi vorba și de o "cocioabă de lemn în vechea pădure, în care locuiau lemnarii"; Toponime specifice învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul lui Cantemir- loc cu tufișuri sau crâng implicat într-o activitate desfășurată de către un anume Cantemir; - Islaz- loc sau câmp nelucrat, pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fie și simbolic, pentru evadarea vinovată. Va reveni pentru aceasta în satul „cu lacăte la uși“, decis să nu mai plece, să rămână pentru a sfârși acolo crucificat. Din acest pământ eu nu mai plec. Ca o ciuhă stau între gruiețe și sub vântul toamnei mă aplec norilor să le mai dau binețe. Altu-i timpul care i-a fost dat lumii mele maștere să-l spuie. Eu rămân pe-acest pământ uitat, ca un fiu al ei bătut în cuie. Să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sparsiflora, Myosotis stricta) Familia Caprifoliacee. Învârtelniță (Lonicera nigra), Soc de munte, Soc roșu (Sambucus racemosa), Soc negru (Sambucus nigra), Boz ( Sambucus ebulus), Călin (Viburnum opulus). Familia Rubiacee. Tămâioasă, Sânziene (Asperula odorata, Galium sudeticum, Galium kitaibelianum, Galium purpureum), Cruce, Floare de pe Gruieț (Galium cruciata) Familia Valerianacee. Odolean, Geana mâții (Valeriana officinalis, Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jocuri în versurile sale, fie ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav arhaizante („gânde”, „pământe”, „liliece”, „petrecum”), vocabule inventate („tuleiște”, „oblime”, „împuhoiete”), regionalisme savuroase („furdulaș”, „fișcă”, „gruiețe”, „foastăne”, „firhonguri”, „holimburi”, „acăți”, „bolund”, „bolând”, „boșoalcă”, „a încelui”). Nu lipsesc acrobațiile verbale. Undeva, în Bătaia cu aur, poetul se amuză descompunând cuvântul „sămânță” și totodată manipulând alte vocabule: „Să, început de acțiune, / să facem ceva, să spunem, să pornim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
nu-i mai sunt îngăduite, aici, efecte complicate de suprafață. Austeritatea e maximă. Singurul sprijin al ritmurilor vine dintr-o regie a dispunerii prepozițiilor. Traseul are, totuși, același relief sonor: „Pripon, La Cruce, Drumul Țării, pe Calea Târgului, apoi,/ Între Gruiețe, Peste Vale, Boticășăști, Din-deal-în-jos,/ La Gura Turzii, După Dâlmă, pe Continit, la Buturoi,/ În Râul Limpede, Chicuiul, la Corn, pe Ghergheleu, în Dos,/ Zăpodea, Gura Pojorâții, la Sat, pe Coastă, la Hodăi,/ Între Cărări, pe Hici, pe Coasta Oroiului, Între
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
lumea, cu lumile. O, Doamne, uitatele îndemnuri adu-mi-le! Mierla, sus, fluiera într-un fel, oarecui... Dar aici mai era pe răzor un gutui! Și o pală de vânt mă-ndemna să mă duc undeva, pe-un pământ, pe gruieț, lângă nuc! Am ajuns prea târziu? Poate nici n-am ajuns? Dac-o fi să mai fiu? De mi-ar da un răspuns! O foșnire de gând întorcea tot ce nu-i, și-auzeam fluierând mierla, sus, oarecui! *** O zi
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul. Moșia ar fi fost o câmpie întinsă, dacă fantezia naturii n-ar fi așezat gruiețe pe ea, botezate de oameni în fel și chip, Dâmbul Merelor, Colnicul Vătafului (numit așa pentru că de aici îi urmărea vătaful toamna la seceriș, cu pălăria dată spre ceafă și ștergându-și mereu asudul frunții cu un ștergar), Gorganul Găinii
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și unde acum, când văzduhul se limpezise după ploaie cu o nefirească tihnire, broaștele orăcăiau, cuprinse parcă de
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
nr. 2. ART .II Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: --------------- Ministrul internelor și reformei administrative, Cristian David Ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian București, 10 septembrie 2008. Nr. 1.070. Gruiețul Joagărului 1.3.7.1. │Drum de exploatare 1.3.7.1. │Drum de exploatare 1.3.7.1. │Drum de exploatare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202818_a_204147]