12 matches
-
împușcat pe frontul ruso-german al Primului Război Mondial. Elementul biografic demoralizant va fi fost în special, faptul că a fost părăsit de mamă. Indiferent de lanțul tehnologic de care beneficiază autorul: luntre, moară, camion, versurile au cale proprie, posibil terestră: „prin bolovanii grunzuroși“, ori siderală, în funcție de forța vocației și de obiectivul [tendința] celui care le-a conturat. Una dintre întrebările, poate a fiecăruia dintre noi, când viața devine grea, este dacă vom ceda încercărilor și vom căuta exemple de rezistență în rândul celor
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă by http://revistaderecenzii.ro/nicolae-turcanu-poeme-care-nu-dor-sau-cartea-dorului-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]
-
crud sau murat. De asemenea, varietățile fără semințe sunt folosite în industria decorațiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc îndeosebi castraveții a căror formă nu este așa de plăcută ochiului, cei cu formă neregulată, prea groși sau strâmbi, sau cu coaja grunzuroasă. Pentru murare se folosește de obicei saramura sau oțetul, în combinație cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce conținutul de vitamine din legume, dar le păstrează în niște valori crescute față de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). În
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
Au arti? Au legislațiune? Au industrie? Au comerț? - Ce au? Limba? ar trebui să li fie rușine de ea. Sunetele îngrozesc piatra; construcțiunea, modul de a înșira cugetările, de a abstrage noțiunile, tropii, cu un cuvânt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc germănește cu material de vorbă unguresc. Științele? Ce au descoperit ei nou în științe? Prin ce au contribuit ei la înaintarea omenirei? Istoria civilizațiunei a înregistrat numai o nulă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ținând cărțile într-o mână ce tremura,...(Eminescu: 2011, II, 36). (S3c) El trecu prin hățișul (s.n.) grădinei și prin zaplazurile năruite și urcă iute scările (Eminescu: 2011, II, 36). (S3d)/ (S4b) Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice (s.n.); pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine (s.n.) într-adevăr păgânească" (Eminescu: 2011, II, 37). (S3e)... la lumina cea palidă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
își esercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi, multe din ele grecești, pline de învățătură bizantină. [...] Înaintea patului o masă murdară al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice; pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 33). (h7b) El nu-mi făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Dionis erau mereu deschise poate pentru că abia mai rezistau în decrepitudinea verde și umedă. Acasă la Dionis, multe din cărți erau "grecești, pline de învățătură bizantină". Tomurile geniului pustiu "dormeau [...], visând fiecare din ele ceea ce coprindea". Pe masa din "lemn grunzuros de vechime" a lui Dionis, erau "ziare rupte", printre altele. La Toma Nour, "ziare rupte și întregi". Un obiect întreg, mai ales unul tipografic, chiar pierdut într-o imagine-colaj, induce oarecare liniște. Finalul secvențelor intertextuale exprimă în plan secund concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cărți vechi, multe din ele grecești, pline de învățătură bizantină; în alt colț, un pat, adecă câteva scânduri pe doi căpriori, acoperite c-un mindir de paie și c-o plapomă roșie. Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunzuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice; pe ea hârtii, versuri, ziare rupte, broșuri efemere din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească. Luna își vărsa lumina ei cea fantastică prin ferestele mari, albind
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tologi pe pătulul lui de paie. Ca să nu-i trezim somnul, încongiurarăm castelul și într-un loc sărirăm cu toții grilele. Castelul era cu două caturi, la catul al doilea - un balcon ce dădea în grădină, și sub el - un pavagiu grunzuros de lespezi. Jos, în toate camerele, erau mese-ntinse... oamenii, cu puștile așezate pe lângă păreți, beau, râdeau, cântau. Pusei din feciorii câți aveau puști pe lângă ferestre și, la un strigăt al meu, ei dădură foc. Gloanțele vâjâind prin salele întinse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pretinde cum că ziarul nostru ar întruni de pe acum toate meritele foilor analoage străine, perfecționate prin un șir de ani și dezvoltate prin asociațiunea penelor cele mai alese. Ne putem însă făli de a fi înlăturat de desăvârșire calea cea grunzuroasă a celorlalte ziare numite la noi umoristice; în zădar dușmanii noștri s-ar bizui a găsi în coloanele Aghiuței brutalități, murdării și nerozii botezate sub numele de spirite." Într-adevăr, B.P. Hasdeu a fost un consecvent și înflăcărat susținător al
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
accentul simbolic cu o așa energie încît, cu sunetul, să i se transmită auditorului și intuițiunea. Rememorăm aicea întregul cerc a vorbelor cari denotă acele impresiuni ce ni se comunică {EminescuOpXIV 314} prin simțuri d. e. aspru, moale, lin, gingaș, colțos, grunzuros, ascuțit, țeapăn, greu, cari înainte de toate însemnează impresiuni a simțului pipăirei, care apoi au fost transpuse pe impresiunile analoage a celorlalte simțuri și-n fine până pe însușirile psihice și morale. pipăire e asemenea Această mișcare au percurs-o mai toate vorbele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dor și-un drag Să șezi toată ziua-n prag, Când a fi pe la ugină Să te - aprinzi ca ș-o lumină. 167 - Ia-mă bădiță călare Că nu mai pot de picioare, 203 {EminescuOpVI 204} Că mi-i drumul grunzuros, Nu mai pot merge pe jos. - Te-aș lua, dragă, lua Dar mi-i murgul mititel, De - abia duce trupul meu, Trupul cu păcatele, Mijlocul cu armele. - De ți-i greu, dragă, de mine Fă-mă brâu pe lângă tine. De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
care o consideră "viermănoasă, degradată, sufocantă. Stoarsă de vlagă sub jugul imbecil al educației, chipurile, sănătoase.138" Cuvintele îi aparțin Juliettei Gréco, supranumită "muza", "zeița din Saint-Germain-des-Prés", dar care arăta atunci mai curând ca o mâță jupuită, ca "o larvă grunzuroasă și îngălată", decât ca o vedetă. În timpul războiului, tânăra fusese arestată, ținută prizonieră la Fresnes și torturată. În 1945, mama și sora ei s-au întors din lagărele de concentrare. Dacă își redobândește, în Saint-Germain-des-Prés, forța și bucuria de a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]