1,394 matches
-
discuție, chiar dacă nelipsiții cronicari de mondenități literare au dezavuat, pentru ea, un întreg festival - e întoarsă pe toate părțile (care sînt două - a criticilor și a scriitorilor) într-o pereche de numere succesive ale SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, sub titlul (de grupaj) Literatura fără viză. În primul dintre ele, 45, din 1-7 octombrie 2005, scriu Ion Simuț, Luminița Marcu, Gabriela Gavril, Costi Rogozanu, Doris Mironescu, Tania Radu și Ion Bogdan Lefter. Literatura română, spune șapoul Emiliei Chiscop, nu merge la export. Așadar
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
Dragoș Bucurenci Florin Dumitrescu preia drapelul de luptă împotriva fandacsiei francofone, iar Cristina Foarfa publică un grupaj cu opiniile celor doi contestatari pe Metropotam. Și tot pe Metropotam, propune un strigăt de luptă: VIVE LA FUCKOFONIE! M.V. și l-ar imprimă pe tricou, cu rezervă “dar nu mai sînt nici destul de tinar, nici suficient de cool pentru
“Merde alors” reloaded by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83051_a_84376]
-
pe care o expune. Această observație se aplică în special celor trei ese-uri strânse sub titlul Masculin/ Feminin. Arhetipul războinicei e explorat detaliat în manifestările sale mitologico - literare, fără a lipsi o tentă de critică psihanalitica. Singurele obiecții privind acest grupaj de eseuri ar fi că autoarea "derapează narativ" uneori și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza evenimente ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
îndrăgostit se simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un ludic neașteptat; Paragrafe despre nori are o tentă postmodernă pronunțată, amintind de stilul mozaic folosit de Ihab Hassan, dar și de structură palimpsest a lui Imre Toth. Jocul de oglinzi între
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
multor limbi europene contemporane. Cele trei volume au fost redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul de greutate este dicționarul - A Dictionary of European Anglicisms (Oxford University Press, 2001), dar nu mai puțin interesante sînt grupajul de studii - English in Europe - și cel de bibliografii - An Annotated Bibliography of European Anglicisms, ambele apărute la aceeași editură, în format asemănător, în 2002. Cred că se întîlnesc în concepția dicționarului două direcții actuale importante: pe de o parte
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
cu privire la faptul că, în dezbaterea provocată de plagiat, n-a fost loc să se observe și "calitățile evidente ale Tratatului" este de o naivitate înduioșătoare. Secrete În Cetatea culturală de la Cluj, în numărul de pe martie, dl D. Bălăeț publică un grupaj de poezii în stil pașoptist în care evocă Țara de Sus ori Clopotele Bucovinei ("se aud în cer/ cum bat cu toate limbile deodată/ pe zarea Țării sfîșiată..."). Am început să ghicim recurențele naționaliste și religioase la mai toți foștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
și atitudinea politică a intelectualilor din perioada interbelică, a numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din cărțile apărute între 1981 și 1997, plus un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de pudibonderie care se întrevede în poeme, aduce bine, mutatis mutandis, cu profilul unei celebre scriitoare-profesoare de filosofie din spațiul britanic, Iris Murdoch. Ionescu în țara tatălui vine
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
Cronicar Carte cu probleme, carte primejdioasă Revista 22 vine, în numerele 9 și 10, cu noi contribuții la cartea dlui H.R. Patapievici Omul recent și la disputa din jurul ei. Un grupaj din numărul 9, reproducînd fragmente ample din textele consacrate cărții, a creat asemenea reacții, încît dna Gabriela Adameșteanu se vede obligată să dea unele explicații în editorialul numărului 10. Intitulat sugestiv, Democrație cu biciul, articolul remarcă, pe bună dreptate, două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Cronicar Linșaj intelectual Observatorul cultural este un client obișnuit al Cronicarului, care s-a referit la multe apariții interesante din paginile lui, semnalîndu-le ori comentîndu-le cu o simpatie fățișă. Grupajul de articole din nr. 102 (continuat în nr. 103, cînd acest text se afla sub tipar) însă care pune în discuție cartea lui H.-R. Patapievici Omul recent e de natură să trezească reprobarea cea mai netă. Primul lucru care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
că nu ne mai miră. Nu stă în intenția Cronicarului să ridice probleme de fond legate de Omul recent. România literară va găzdui ea însăși o dezbatere, opiniile vor fi strict individuale, cum e firesc. Ceea ce ne-a șocat în grupajul din Observator e maniera de abordare a cărții și, mai ales, a autorului. O stranie presupoziție traversează textele și anume aceea că freamătul din jurul Omului recent a fost amplificat de statutul de vedetă al autorului. O spune cu umorul său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
un cutremur sau altceva important... Nu știu și nici nu mi-am pus această problemă, pentru că fiecare are punctul lui de vedere, pe care nu pot decât să Îl respect. Debutul meu a fost lin... mi s-a cerut un grupaj ici-colo, apoi mi s-a propus publicarea poemelor În volum. Poate la vremea aceea nu realizam importanța evenimentului... Sau nu am avut timp să mă mai gândesc și la mine. Lucram, studiam și când mai aveam un pic de timp
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
diferiți... diferiți prin „acel ceva unic” al nostru și numai al nostru! Dar să revenim la Întrebarea ta: teoretic, criticii afirmă că debutul literar a fost În 1996 cu volumul Zidire În cer. Deși până la apariția volumului am colaborat/publicat grupaje În diverse reviste. Primele poezii au fost publicate În revista liceului și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
limba maghiară și limba rusă... Și până la urmă, au făcut-o și au fost mulțumiți de ei Înșiși. Doamna Fraga Cusin - traducătoare de engleză - a Început o traducere, dar din păcate, s-a stins din viață Înainte de a termina un grupaj care să alcătuiască un volum. Mai sunt câteva poeme traduse și În limba spaniolă și În limba italiană... dar tot prea puține pentru a alcătui un volum - traducătorii au renunțat... Ca să concluzionez, poeziile mele au fost cerute de traducător pentru
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
intitulează ancheta numărului 7 al VIEȚII ROMÂNEȘTI. Participă Valentin Tașcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov și Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numărul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediția română publicatș de F. C. R. Primul grupaj de texte se intitulează 24 de ore în America Latină, al doilea, Memorie, istorie, uitare. În cadrul Bibliotecii L.I., texte de J. M. Coetzee, candidat anul acesta la Nobel, și de Bashevis-Singer și Márquez, deținători ai premiului. Plasa cu peștii mari În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
România Muncitoare", Brăila, 1936. Avansul în credibilitate îl deține totuși cercetarea directă a periodicelor, efectuată de Ion Ursulescu în ediția Publicistica de tinerețe (1906-1916) și Publicistica de maturitate, în curs de apariție. Un tablou sprijinit pe ceea ce Ion Ursulescu intitulează Grupaj selectiv de pseudonime corelate cu scrierile respective și Cronologia articolelor reproduse în volum, între 1906 și 1921, încheie această lucrare, asupra căreia s-ar mai putea spune multe, ca viziune, cuprindere și responsabilitate științifică, pe care autorul ei o pune
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
despre inefabil) de Gheorghe Pituț (care merită reconsiderat din perspectiva prozei). Alexandru Ciorănescu este prezent în acest număr cu o povestire, tradusă de Simona Cioculescu, și un interviu acordat în 1995 lui Ștefan Ion Ghilimescu. Camil Petrescu își dezvăluie, în grupajul prezentat de Mihail Ilovici, interesul, cu mult mai serios decît am fi tentați să recunoaștem, pentru filosofie, Mihail Sebastian, în scrisorile către Martha Bibescu, mărturisește că "nu credșeț în teatru", în timp ce prințesa Bibesco, ne dăm seama, are încredere în cinematografie
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
un creator și o operă, ci se atrage atenția și asupra fenomenului muzicii contemporane românești. Profit de această ocazie pentru a schița sumar un portret estetic și ideatic al acestui mare compozitor român, astfel cum se relevă cititorului german din grupajul tematic al revistei. Viziunea teoretică Trei sunt ideile fundamentale ale gândirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1) raportul dintre unu și multiplu, 2) teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3) principiul "coincidentia oppositorum
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
de Adrian Niță (care semnează, în afara traducerii, și un studiu introductiv și alcătuiește totodată aparatul de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite la fecunda și interesanta perioadă pariziană a lui Leibniz. Un al doilea grupaj epistolar îl constituie corespondența purtată cu principesa Sophie de Hanovra și cu Sophie Charlote, principesă de Brandenburg și regină a Prusiei, în probleme precum cele circumscrise teoriei lui Leibniz despre suflet, ori despre substanța simplă. Volumul se structurează mai departe
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
Tolstoi, 175 Cronicarul nu răsfoiește prima oară revista trimestrială Mișcarea literar| din Bistrița. Nr. 1 din 2003 e demn de toată lauda. Cei interesați de literatură, de istorie literară ori de documente găsesc o mulțime de lucruri. Mai întîi, un grupaj de articole despre N. Steinhardt, însoțit de cîteva fotografii pînă azi necunoscute. Dl Ioan Pintea comentează prima monografie închinată scriitorului, aceea de la Ed. Aula, datorată dlui George Ardeleanu. În încheiere răspunde unui alt comentator al monografiei care se referise la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
România câteva lucrări marcate de experiența cinematografică și coregrafică a lui Brauner în același timp cu mari apetențe mistice, totul obținut printr-un sistem de colaje mentale și tehnice, ca de pildă în pictura dedicată lui Gellu Naum, într-un grupaj de nuduri și o lucrare evident aluzivă la Miró.
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Marius Chivu După Klein spuse, o cărticică samizdat luată în seamă de critica de întâmpinare, și câștigarea concursului poetic Amantul literar, concurs inițiat de revista Vatra anul trecut, Mihai Ignat revine cu un grupaj de versuri cu care îi va surpinde, dacă n-a făcut-o deja, pe foarte mulți. Poeme în doi este un poem de dragoste secvențial, fragmentat în mici episoade vizuale („te privesc ca să te învăț”), căci ochiul înregistrează neobosit detaliile
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
stihuri prin maculatoare și pe foi răzlețe. Debutul i se... multiplică. La 11 ani îi apare o poezie în „revista cursului inferior” a Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, iar în 1939-1940 publică în revista bucureșteană, cu titlul „ciudat”, Prepoem „un grupaj de poezii, proză, scurtă notă biografică și o prezentare bombastică a redacției”. Oscilantă ca orientare, marcată de inegalități valorice, revista Prepoem întrunea numele unor autori binecunoscuți în acel moment, Al. Busuioceanu, George Lesnea, Coca Farago, Virgil Carianopol, precum și pe cele
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Constanța Buzea Se întâmplă lucruri ciudate. Într-un sfârșit de iulie primesc chiar din mâinile dumitale un grupaj de poeme datate ca și cum le-ai fi scris în august 2003. Nu este o greșeală, e lucru făcut cu premeditare, cu suspiciunea sigură a celui ce își bănuiește semenii de indiferență și amânare. Amânare mortală în a deschide plicul cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
orchestrei "Virtuozii din București sub baghetă dirijorului Horia Andreescu a fost o alegere inspirată: dirijorul și ansamblul său ne-au oferit în primă audiție ( am putea spune absolută, căci ele nu au mai fost auzite de sute de ani) un grupaj de lucrări provenind de pe aceste meleaguri, care s-au dovedit a fi perfect valabile estetic. Să regasești contactul cu muzicile uitate și să apropii de simțirea ascultătorului de azi opere concepute în cu totul alt spirit este problema principală a
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]