221 matches
-
al organizării este cultura organizațională. De fapt, cadrul normativ și totodată de diagnostic al culturii organizaționale nu este simplu. Acest cadru are ca puncte de referință mediul extern cu toată complexitatea lui și mediul intern segmentat pe trei niveluri: individual, grupal și organizațional. Nivelul individual înseamnă posturi, sarcini individuale de muncă determinate în funcție de compoziția grupului de muncă, de structura grupului și de tehnologia de la nivelul grupal, care la rându-le sunt rezultatul obiectivelor, culturii, structurii organizaționale, tehnologiei, comportamentelor organizaționale și proceselor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
referință mediul extern cu toată complexitatea lui și mediul intern segmentat pe trei niveluri: individual, grupal și organizațional. Nivelul individual înseamnă posturi, sarcini individuale de muncă determinate în funcție de compoziția grupului de muncă, de structura grupului și de tehnologia de la nivelul grupal, care la rându-le sunt rezultatul obiectivelor, culturii, structurii organizaționale, tehnologiei, comportamentelor organizaționale și proceselor de la nivelul organizațional. Nivelul individual mai cuprinde comportamentul individual, atitudinile, orientările, aflate într-o relație de interdependență cu setul de comportamente de grup și cultura
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
rându-le sunt rezultatul obiectivelor, culturii, structurii organizaționale, tehnologiei, comportamentelor organizaționale și proceselor de la nivelul organizațional. Nivelul individual mai cuprinde comportamentul individual, atitudinile, orientările, aflate într-o relație de interdependență cu setul de comportamente de grup și cultura de la nivelul grupal, care, evident, se intercondiționează cu nivelul organizațional. Toate elementele de pe nivelurile evocate sunt conectate, presupun feedback; ele funcționează de fapt pe principiul unei rețele 116. Acest cadru indică faptul că la nivel individual, grupal și organizațional, resursele materiale, financiare și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de grup și cultura de la nivelul grupal, care, evident, se intercondiționează cu nivelul organizațional. Toate elementele de pe nivelurile evocate sunt conectate, presupun feedback; ele funcționează de fapt pe principiul unei rețele 116. Acest cadru indică faptul că la nivel individual, grupal și organizațional, resursele materiale, financiare și informaționale permit atingerea eficacității, cu efecte imediate asupra culturii, structurii și tehnologiei. O companie, în calitatea sa de grup, are valori, credințe și mentalități comune, "susținute de aranjamente structurale specifice. În timp ce conceperea unei strategii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
interesul grupului de apartenență 1tc "Acțiune comună în interesul grupului de apartenență1" „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participarea la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, scopurile reprezintă interese ale acestor rezidenți, iar acțiunea este mai degrabă publică decât privată” (Kaufman, Wilkinson, 1967, capitolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele șapte echipe de lucru din cadrul societății (șeful de echipă nu coincide însă cu tatăl de vecinătate). Sensul suprapunerii este acela de a obține o mai mare eficiență în acțiunea de realizare a apeductului, pe baza unor relații de coeziune grupală, tradițional sancționate. Dintre cei 30 de inițiatori care au declanșat acțiunea în cele 10 societăți din satul Axente Sever, 23 lucrează în industrie, 3 în sectorul serviciilor, unul înagricultură, iar 3 sunt pensionari. Dacă în categoria „lideri” sunt incluși cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în general, o formă sau alta de capital este mai importantă pentru felul în care sunt structurate liniile de forță ale ecranului de influență imediată asupra participării; e) capitalul simbolic contează în desfășurarea DEVCOM prin cultura participării (valori, experiențe), identități grupale și interese de participare; din motive metodologice am preferat să plasez separat încrederea și capitalul relațional, prima fiind asociată cu o cultură a participării; desigur, încrederea și relațiile sunt fațete ale capitalului social, dar este probabil că variază relativ independent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conștiința necesității și posibilității de a rezolva o anumită problemă. Pentru a-și putea juca eficient rolul, facilitatorul trebuie să aibă o bună cunoaștere nu numai a posibilelor resurse mobilizabile pentru proiect, dar și a fenomenelor locale legate de identitatea grupală, cultura participării și posibilele interese de participare. 4. Este probabil că diferitele deficiențe de stoc de capital se pot compensa între ele. Atitudini de tipul „satul nu are capital social” sau „aici nu sunt oameni calificați pentru acest proiect” sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care a declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și imaginație în implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de experiență în DEVCOM (vezi caseta 11). 7. Stimularea tuturor celor trei tipuri de participare - dezinteresată, cointeresată și prin identitate grupală (vezi tabelul 1) - este de luat în considerare în optimizarea procesului DEVCOM. Caseta 10tc "Caseta 10" De la facilitare CAR la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de replasare a propriului grup de apartenență pe coordonatele unui spațiu sociocultural care se reconstituie în articulațiile sale naturale, după trauma comunistă. Tematica identitară a postcomunismului a fost monopolizată în bună măsură de politicieni sau, în genere, de elite. Identitățile grupale sunt, fără îndoială, construite în bună măsură de elite. Nu pot fi reduse însă numai la atât. Interacțiunea socială difuză în cadrul grupului care își caută sau își afirmă identitatea și între acesta și alte grupuri constituie un al doilea tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în acest domeniu implică, în primul rând, luarea în considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O perspectivă grupal-difuză o poate completa foarte bine pe cea elitară. La rândul ei, perspectiva grupală poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
poate viza forme verbale sau comportamentale de acțiune identitară. Poate fi deci centrată pe discursul identitar difuz sau pe structuri comportamentale relevante. Spațiile identitare sunt configurații de variabile relativ durabile, cu grad mare de structurare, care determină fenomenele de identitate grupală. Regiunile istorice, grupurile etnice, religioase, profesionale, de vârstă etc. pot funcționa ca spațiu identitar. În seria variabilelor care le structurează, vom distinge între cele constitutive - care au nu numai funcția de generare a fenomenelor identitare, ci și de recunoaștere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modul abstract, ca mulțime de evenimente de același tip.” (Sandu, 2003, p. 16) Ideologie - credințe și sisteme de formulări aferente lor care pot fundamenta acțiuni sau pot justifica aranjamente instituționale. În funcție de scara de manifestare, ideologiile pot fi individuale sau sociale, grupale sau comunitare, naționale sau regionale. Elaborarea lor poate fi sistematică, atunci când sunt produse de un actor specializat, sau difuză, în condițiile în care nu sunt formulate prin concepte specializate și cu argumentația care se pretinde a fi științifică. În construcțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a lumii, ci un "mîntuit azur", o pură direcție, un "semn al minții", un univers aparte, ieșit din transfigurarea celui material printr-un "joc secund", capabil să pună în limină nu zenitul, ci nadirul latent, nu fenomenele, ci esențele, structurate grupal (autorul, matematician, se servește de noțiunea de grup, pusă în circulație de Evariste Galois). Cele mai multe poezii din primul ciclu al volumului Joc secund pun pe cititor în dificultate nu numai prin limbaj, dar și prin ceea ce comunică. Barbu e, cum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > DOLIU ALB PESTE ORAȘ - GRUPAL LIRIC DE IARNĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Iarnă de eroină (in memoriam Lt. post mortem Aura Ion) Iarna ta e-un basm ce doare, Tragedie de erou Prins în
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
sub pleoapă...? Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de stele și de blestem de grad De tine, șef de diavoli și dumnezeu de iad...! Referință Bibliografică: Doliu alb peste oraș - grupal liric de iarnă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
satisfăcute. Nu toate scopurile sunt atinse. În ce priveste modalitățile de satisfacere a nevoilor, unele sunt satisfăcute individual, iar altele sunt satisfăcute prin acțiuni, interacțiuni, tranzacții. Prin comunicare se satisface direct doar o parte a nevoilor de comunicare: intrapersonală, interpersonala, grupală, organizațională, socială. Comunicarea este însă implicată indirect în satisfacerea tuturor nevoilor și în atingerea tuturor scopurilor. Pentru confirmarea în domeniul comunicării a raționamentul și ecuației funcțiilor menționam susținerile concordante ale unor reputați specialiști care abordează incidental problemă. F. E. X
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
dintre condițiile interne și externe ale învățării. Valorificare și optimizare. ... ... 8. Instruirea. Teorie, metodologie a) Delimitări conceptuale: învățare - instruire - formare, metodologie, metodă, procedeu, mijloc didactic. ... b) Sistemul metodelor de învățământ: tradiționale și modern. ... c) Forme de organizare a instruirii: frontal, grupal, individual. ... ... 8. Evaluarea în procesul de învățământ și educație a) Definirea și analiza conceptului de evaluare didactică. Operațiile evaluării (măsurarea - aprecierea - decizia). ... b) Forme / tipuri de evaluare didactică: inițială, continuă /formativă, finală/sumativă. ... c) Metode de evaluare tradiționale și alternative. Instrumente
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
se pot produce sunete de diferite tipuri); gimnastica (aparate de sport); știința (colțul naturii vii) etc.; calculatoare; spațiul curții (Vrășmaș 1999: 75-76). 244 Pentru tipologia acestor grupuri, vezi Ezechil 2003: 113-114. 245 Ezechil 2003: 119-123. De asemenea, activități frontale/individuale/grupale cu avantaje și limite Albulescu-Albulescu 2000: 90. 246 Ezechil 2003: 124-127. 247 Ezechil 2003: 127-130. 248 Ezechil 2003: 130-131, Kelemen 2006: 404. 249 Hansen-Kaufmann-Burke Walsh 1999: 105. 250 Ezechil 2003: 131-132; ,,copilul trebuie tratat cu respect; el trebuie văzut ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reducă la un obiect iluzoriu, edulcorat sau de comparare negativă, Împiedecând În acest fel autentica Întâlnire, comunicare, intercunoaștere. Apropierea față de altul nu poate fi totală și nici nu este bine să fie așa. În fapt, fiecare, ca individ sau entitate grupală, posedă un fond valoric inconfundabil și insondabil. Relația cu altul - cu străinul - prezintă o dublă dimensiune: cea de stereotipizare, de prejudiciere ca urmare a procesului de categorizare și de atribuire valorică (În concordanță cu reprezentările mele), și cea de menținere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe măsura lor. Cultura unei școli e o țesătură complicată ce trebuie „vertebrată” În jurul unor valori fundamentale, care consonează cu spiritualitatea de bază a unei societăți. O școală În care se profesează arbitrariul și voluntarismul este neliberă și fără „conștiință” (grupală, comunitară sau identitară). În fond, nu tot ceea ce se petrece În școală e pe placul tuturor. Găsim la tot pasul „marginali”, „excluși”, „izolați” și la română, și la matematică, și la istorie, și la religie... Nu toate valorile oferite de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
europene nu preconizează astfel de excluderi. Dimpotrivă, chiar se militează pentru salvgardarea specificităților, inclusiv spirituale; iar religiei va trebui să i se rezerve un loc special În școală, fiind un prilej de marcare spirituală, de conturare a identității personale sau grupale. Se va pune mare preț pe particularități, pe respectarea specificităților de ordin confesional, lingvistic și etnic. Or, eliminarea religiei din școli ar fi un act În contradicție cu niște principii europene atât de mult clamate În documentele care direcționează construcția
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pînă în Nepal), ar fi făcut viteza sinonimă cu încetineala și viteza luminii sinonimă cu transmisia unei letargii năucitoare pentru receptor. Sfîrșitul mișcării se înscrie în televiziune, tele-acțiune, în telecomanda lumii exterioare? Este utopia semi-realistă (fiindcă există ruptura contra fluxului grupal și sportiv care va neutraliza efectul pervers) a "ultimului vehicul" povestită de Virilio (omul teletopiilor un mare handicapat motor superechipat și care nu-și păstrează decît degetele ca să apese pe butoane). Ea extrapolează, dar este deviată de la o traiectorie semaforică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1999b: 53). În fine, ar trebui amintită și o altă abordare a modernității rezultată de asemenea dintr-un demers empiric, cea a lui Dumitru Sandu, ce accentuează dimensiunea demografică în definirea acesteia și distinge pe de o parte între modernitate grupală, prin care înțelege modernitatea unui segment social mare (de exemplu județ), cu un stoc puternic de educație, urbanizare puternică, și grad ridicat de ocupare a populației în sectoarele salariale; și pe de altă parte modernitatea demo-culturală dată de niveluri scăzute
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]