220 matches
-
satisfăcute. Nu toate scopurile sunt atinse. În ce priveste modalitățile de satisfacere a nevoilor, unele sunt satisfăcute individual, iar altele sunt satisfăcute prin acțiuni, interacțiuni, tranzacții. Prin comunicare se satisface direct doar o parte a nevoilor de comunicare: intrapersonală, interpersonala, grupală, organizațională, socială. Comunicarea este însă implicată indirect în satisfacerea tuturor nevoilor și în atingerea tuturor scopurilor. Pentru confirmarea în domeniul comunicării a raționamentul și ecuației funcțiilor menționam susținerile concordante ale unor reputați specialiști care abordează incidental problemă. F. E. X
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/functiile-comunicarii-ecuatia-nevoiscopurifunctii-de-stefan-vladutescu-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > DOLIU ALB PESTE ORAȘ - GRUPAL LIRIC DE IARNĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Iarnă de eroină (in memoriam Lt. post mortem Aura Ion) Iarna ta e-un basm ce doare, Tragedie de erou Prins în
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
sub pleoapă...? Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de stele și de blestem de grad De tine, șef de diavoli și dumnezeu de iad...! Referință Bibliografică: Doliu alb peste oraș - grupal liric de iarnă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare─învățare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare─învățare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
teoretice în sociologie, anume: orientări pozitiviste, orientări interpretative și orientări critice.Sociologia pozitivistă ar utiliza modele statistico-matematice ale fenomenelor și proceselor sociale considerate ca obiecte manipulabile.Sociologia interpretativă implică o metodologie a înțelegerii și interpretării semnificațiilor sociale folosite în comunicarea grupală.Sociologia critică, după Brian Fay, sesizează și conștientizează aspectele disfuncționale și contradictorii din viața socială. Clasificarea lui Mircea Flonta Folosește drept criteriu de clasificare calea producerii cunoștințelor. Distinge două orientări metodologice dominante: monismul metodologic și dualismul metodologic.Monismul metodologic afirmă
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
are două piste și trei pentru elicoptere. Situat pe locul de ceea ce a fost odată Bergstrom Air Force Base. Aeroportul și air force base au fost numite după Căptanul John August Earl Bergstrom, un ofițer care a servit cu 19-lea Grupal de Bombardament. Aeroportul înlocuit Aeroportul Orășenesc Robert Mueller că aeroportul principal de Austin. Un total de 10,718,854 pasageri au călătorit prin Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom în 2014. Aeroportul este acum 34 mai aglomerat aeroportul în Statele Unite. Trafic anual de
Aeroportul Internațional Austin–Bergstrom () [Corola-website/Science/335211_a_336540]
-
aici au izvorât primele îndatoriri civile...". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 125. 334 Wilson adaugă: ,,Dilema binelui și a răului a fost creată de selecția multietajată, în care selecția individuală și cea grupală acționează împreună asupra aceluiași individ, dar în mare măsură în opoziție una cu cealaltă. Selecția individuală este rezultatul competiției pentru supraviețuire și reproducere dintre membrii aceluiași grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în mare măsură în opoziție una cu cealaltă. Selecția individuală este rezultatul competiției pentru supraviețuire și reproducere dintre membrii aceluiași grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce numim păcat, pe când selecția grupală explică cea mai mare parte a virtuții". Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce numim păcat, pe când selecția grupală explică cea mai mare parte a virtuții". Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 288. 335 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 290. 336 Vezi Jean-Hugues Déchaux, ,,Reflecții despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este o metodă care presupune depășirea unor obstacole de ordin practic sau cognitiv prin mijloacele proprii ale educatorului. Când elevii sunt antrenați într-un efort colectiv de găsire a soluțiilor, șansele rezolvării unor probleme complexe cresc, deoarece într-un context grupal crește productivitatea ideilor din care urmează să se configureze soluțiile. La acestea se adaugă importanța atitudinilor pozitive asupra motivării tuturor membrilor grupului și efectul pozitiv pe care îl exercită acordul tuturor membrilor grupului asupra performanțelor grupului. "-" Jocul de rol este
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
elevi; -distribuirea rolurilor urmărindu-se crearea unei relații empatice cu personajul ce va fi jucat; instruirea participanților; -jucarea rolurilor; -analiza și discutarea situațiilor; Metoda jocului de rol se folosește, adesea, pentru a-i învăța pe elevi unele comportamente de tip grupal sau pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine sentimentele pe care le trăiesc ceilalți. Lucrați în perechi! Comunicați!” este o metodă care presupune reflecția individuală a unei întrebări din lecția de zi pe care cel care învață o poare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
prin sistemul de norme practicate de ei. Trei sunt mecanismele prin care se realizează acest transfer de la reprezentări către memoria colectivă: a) prin procesele obișnuite de comunicare, prin interacțiunile sociale curente (conversații, schimburi de păreri, discuții curente); b) prin apartenența grupală ce orientează conținuturile reprezentării, care elaborează coduri comune și conferă identitate; c) prin limbajul livrat de context, prin conservarea tipului de discurs ce transmite anumite semnificații și creează o gândire și o realitate simbolică (Viaud, 2004). Să reluăm: contextul global
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al doilea rând, ca variabilă în sânul unui proces reprezentațional, ca un element care poate modela, în timp, procesul reprezentațional și acționa ca un filtru pentru realitatea socială reprezentată. Aceste două fațete sunt complementare și interdependente; ele asigură funcționarea memoriei grupale și sunt asimilate de către sistemele instituționale. Cu alte cuvinte, condițiile social-istorice și culturale sunt receptate ca o „realitate obiectivă” și aceasta acționează apoi ca un filtru, ca o grilă de lectură dependentă de condițiile istorice, de normele și valorile dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relație elemente alese dintr-un ansamblu bogat, realitatea, permit, de asemenea, planificarea cercetării. Se pot folosi două criterii pentru a clasa cadrele teoretice disponibile în psihologia organizațiilor: • nivelul de analiză pe care îl abordează: avem teorii de nivel intra-individual, grupal sau organizațional; • locul lor de dezvoltare (intern sau extern). Există teorii împrumutate direct din psihologia socială (loc extern). Vom da exemplul teoriei echității (cf. cap. 5), care se inspiră din modelele echilibrului. Dar avem și cadre teoretice care au fost
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modelele echilibrului. Dar avem și cadre teoretice care au fost elaborate chiar în aria analizei organizaționale (loc intern). Putem da câteva exemple de poziționare a unor teorii care vor fi abordate pe parcursul cărții. Tabelul 1. Clasarea teoriilor Nivel individual Nivel Grupal Nivel organizațional Loc de dezvoltare Intern Teoria lui Hackman și Oldham Modelul contingent al lui Fiedler Teoria contingenței structurale Extern Teoria echității Teoria câmpului aplicată la dinamica de grup Teorii implicite ale organizaților Cadrele teoretice vor fi puse în serviciul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a evoluat) când comparam această cifră cu numărul lucrărilor despre atitudinile sau dinamica grupurilor... Este adevărat că, pe această temă, cercetările pun serioase probleme metodologice și teoretice: socializarea este plasată sub influența unei multitudini de factori de la niveluri diferite (individuali, grupali și organizaționali). Ea constituie un proces dinamic, o construcție greu de delimitat. Lucrările actuale ne invită să luăm în considerare rolul activ jucat de subiecți într-un proces pe care ei nu se mulțumesc să-l suporte. DE REȚINUT • Socializarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a testa factorii care afectează dinamica grupului. Numeroase cercetări de teren au încercat să aplice acest corpus de cunoștințe în mediu natural, mai ales în întreprinderi. Interesul acestui du-te-vino între laborator și teren nu trebuie să facă uitată specificitatea funcționării grupale în organizații. Este ceea ce vom încerca să arătăm, după ce vom fi consacrat totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Editura Minerva, București. *** 1934, Căminul Cultural, an I, nr. 1, noiembrie. Mișcarea cooperatistă și efectele sale social-pedagogicetc " Mișcarea cooperatistă și efectele sale social‑pedagogice" Oamenii au trăit și trăiesc pretutindeni în colectivități, starea normală de conviețuire este cea „colectivă” sau „grupală”, de la unități sau formații restrânse până la unele foarte întinse. Înainte de a se asocia voluntar sau electiv, oamenii se găsesc asociați „fără voia și fără știrea lor” în „comunități de naștere”, capabile să le asigure existența și deci supraviețuirea (Herseni, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri și transformări găsim în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în Republica lui Platon și în Politica lui Aristotel. În operele utopiștilor întâlnim interesante comunități anarhist-sentimentale care propun schimbări și proiectează idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală, inducând popoarelor sentimentul de apartenență la o arie spirituală circumscrisă prin artă, religie, filosofie sau
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
eu râd primul; dar este singurul zid de apărare care mă separă de ceilalți oameni. Înlăturați-o și nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul; oamenii trăiesc din forme, sunt adânciți în forme..."422. Există, de asemenea, în apartenența grupală, pe lângă reguli scrise și nescrise, rituri și obiceiuri, obișnuințe de comportament, coduri invizibile, ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]