233 matches
-
naturii, unde puiandrii să se hârjonească în voie. Când locul ales ar fi Grădina Botanică a Cotrocenilor, spațu generos, udat de ploi vesele și bătut de vânturi regeneratoare, atunci primii vizitatori ar vedea țâșnind după fluturi și tupilându-se după gușteri, zvelț patrupezi dințaț de tip stradal, aparent inofensivi, nelătrători, jucăuși. Eroare, fatală eroare Tigrul tasmanian, la ora mesei, s-ar repezi asupra vizitatorului cel mai apetisant, devorându-l cu o înfiorătoare rapiditate, chiar înainte ca acesta să-și dea seama
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici în mâneci, la strângerea de mâini cu șefii de state; greieri schiopi în nodul cravatei, la intonarea de imnuri; gușteri gușați în batistă, la ștersul pe frunte, la miting; lapte de măgăriță în stiloul cu care să semneze tratate de incomensurabilă însemnătate pentru patrie; încărcături electrice în șireturile pantofilor, la călcatul mai repejor pe covorul roșu; viruși sub unghii, făcîndu-le
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
gării - indicând o oră demult trecută - într-un zadarnic efort corector. Și curge ziua calmă-n depărtări cu pescărușii lunecând pe unde sub albele priviri răsărite din trunchiurile scurtate de gât ale urmașilor lui Sancho Panza ce-au năpădit ca gușterii la soare terasele mirosind a hamei să-și exerseze de sub scutul din străbuni moștenit măiestria loviturilor în lupta cu morile de vânt ale timpului grăunțe de vorbe de nimeni ascultate măcinând. Și-n năvodul cu ochiurile-i largi împletite din
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
Zafiu Termenii care desemnează animale sînt destul de des convertiți, în limbajul familiar-argotic, în metafore. Cel mai adesea e vorba de epitete depreciative, similare celor deja existente în limbajul popular (bou, vacă, măgar), dar mai puțin previzibile: barză, bibilică, cangur, capră, gușter etc. Un studiu din anii '40 (Gavril Istrate, Noțiunea "femeie stricată" și terminologia animală, în Buletinul Institutului Al. Philippide, XI-XII, 1944-1945) trecea în revistă metaforele animaliere pentru noțiunea "prostituată"; multe sînt citate și de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
demisioneze. De valurile pe care unii le fac ulterior se ocupă PR-ul nostru. Eu doar îl anunț că vom avea presă negativă. În fine, e ceva simplu, voi rezolva în două zile. Trebuie numai să găsesc un înlocuitor pentru gușterul de la Sibiu. Pe cine știu eu la ANOFM acolo? Parcă era una Michi. Sau Vichi. Acum sunt în tren. E prea cald, locul meu e chiar lângă aeroterma principală din vagon. Simt umezeală la subraț, mă irit iar, că deodorantele
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Cuculus canorus), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Streptopelia decareto), stăncuța (Corvus monedula), iar dintre răpitoare huhurezul (Syrnium aluco), cucuveaua (Athene noctua), bufnța (Bubo bubo), uliul găinilor (Accipiter gentilis) ș.a. Reptilele sunt mai puțin răspândite, mai des fiind întâlnite șopârla (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele de pădure (Conber longissimus), șarpele de alun (Coronella austriaca), iar dintre amfibieni broasca râioasă (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca brună de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele regiuni trăiesc specii de reptile precum gușterul și șarpele de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un telefon și înfiripă următoarea conversație: "Să trăiți! Să trăiți că ne trebuiți! Sper că nu vă deranjez, să fiți într-o ședință ceva...". "Nu, bă, Relule. Sunt într-o pauză, tocma' am scăpat dintr-un scurt briefing cu niște gușteri de la Uniunea Europeană. Ia zi, care-i treaba?" "Păi, m-am gândit să vă zic că am rezolvat cu problema aia..." "S-a prezentat omu' cu pachetu'?" "A venit la marele fix. Băiat fin, cum mi-ați spus dumneavoastră." "Și normal
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
câini. Dăm noroc. Alifie nu mai are arătătorul de la dreapta. - Salut, Alifie... Dar ce faci pe-aici? Te știam plecat... - Ei, profesore, ne-au îmbarcat nemțălăii și ne-au trimis pachet acasă. M-au și prins din cauza unui nepot... Un gușter... A intrat arabelu’ într-o casă a unora mai baștani, o ginisem împreună, da’ s-a dus el singur, că i se umflase rânza-n el. A intrat, credea că nu-i nimeni acasă, dar era baba, a aprins lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mi-o smulg cu mâinile din cap și o arunc moartă, pulsândă încă și cu voință, o lume a stresului, a alienării și a cuvintelor neterminate și a șuvoaielor de cuvinte ca un suc de mere fără mere, verde ca gușterii, anormală, nenaturală și crescută fără rădăcină, lume licheni, lume parazită ce se hrănește ca vampirii, buba în cuvinte ce cheamă batjocura, privire urâtă și rea care te încarcă cu desagii fără să te cunoască. În miros de tămâie mă curăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-se grăbit și având adevărate accese de panică, atunci când o furnică sau un gândăcel ce făcea obiectul studiului său, Îi intra pe sub cămășuță, speriindu-se reciproc. Se oprea cu teamă și stătea multă vreme nemișcat, la o depărtare bunișoară de gușteri, niște șopârle mici, verzi cu ochi frumoși, declanșându se În suflețelul său mici cutremure, ori de câte ori animăluțul Își mișca vioi capul sau codița neastâmpărată iar când acesta Îi părăsea privirea, pe fața lui Va se Întipărea o tristețe sinceră. Aceasta nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
spune iar programul, pleacă la război împotriva împăratului unui ținut vecin. Noi vedem însă că mama căpcăună îl gonește din scenă, după care, ne spune programul că aceasta (acesta) vrea să o mănânce pe Frumoasă, fiartă într-un cazan cu gușteri și vipere, dar în scenă vedem că iar se pregătește un viol colectiv, nefinalizat de astă dată, căci apare la timp Prințul care o salvează pe Frumoasa sa și o anihilează pe mama-căpcăună-bărbat. La începutul și la sfârșitul spectacolului Prințul
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
negru, parcă omenesc, privește mirat o gură păroasă ce rînjește mulțumită de marele succes. Evantai mic și ruginiu, coada i se desface asemenea unei brîndușe păduratece. Gîtlejul, amorțit de o durere profundă, se umflă și palpită asemenea aceluia al unui gușter, fără însă să emită niciun strigăt sau vreo notă guturală. Sitarul e o pasăre aproape mută. Sunt vietăți care pot îndura cele mai groaznice torturi fără măcar să scoată un strigăt, o șoaptă." (Mihai Moșandrei, însemnările unui vînător) Reproșul păsării, prin
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
cronicizată. Frazele sunt, de cele mai multe ori, rupte la mijloc, ca niște oase cărora li se vede măduva. Legiferat astfel, aleatoriul capătă semnificații independente. Pe de altă parte, ligamentele proliferează. Cratimele sunt pretutindeni. Chiar și la începuturile de vers: „Am văzut gușterele/ -nghițit de rugi și-n urmă apa” (p. 9); „Sălbăticia reprodusă-n mii de exemplare” (p. 10); „Chipul maur,/ pe ecrane,/ surâde-abisal” (p. 26); „și-n sânii imponderabili/ și-n lumina căzută/ prin fante mistice, -alcoolizate/ -n somnul funcționarului/ colonial
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
printre participanți pe Genti, sau francezul, cum i se mai zicea pentru că studia la Paris. Venise singur. Iar dintre numerele importante erau prezenți Șapte și Nouă, amândoi scunzi, îmbrăcați în salopete kaki, cu cizme lungi de cauciuc. Semănau cu doi gușteri care nu știu cum să se strecoare mai repede prin iarbă. Iar omul-fără-număr, bătrânul cu care se certase Kalina cu o seară înainte, era îmbrăcat într-un costum de vânătoare nou-nouț, ceea ce o făcu pe Kalina să-i adreseze în gând un
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
de piatră între file.// Iu-hu, iu-hu legile naturii șiau înfipt colții în imaginația mea - cântă și tu -/ «Iu-hu, iu-hu legile naturii și-au înfipt colții în imaginația mea»/ Iar diavolul n-a fost nicicând mai bine înfățișat:/ era verde ca gușterul”. Poemul e mai lung, dar logica lui incantatoriu-contagioasă se poate intui de pe-acum. Poetul fascinează și acaparează. Aparentele călătorii către „tărâmurile pustiirii”, el le orchestrează și nici o escală nu scapă atenției sale. Cealaltă proză e o irezistibilă mostră de
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
ca un rac. *** nimeni nu știe cine a ros chiparosul, cine a mâncat noua rășină din parcuri: noaptea se petrec umbre tare ciudate, orașul pare stăpânit de niște noime de aceea trei borne se plimbă, amorțite, pavajul năpârlește ca un gușter gras, statui solemne se ascund sub poduri, pubelele valsează, un clopot n-are glas hingherii se ascund, măturătorii negri de frică au intrat în greva foamei lor, pe la răscruci, hîrtii și pungi dansează, spre luna plină urlă haitele de câini
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
vreo fiară atât de stupidă încât să trăiască în acest loc? Hans Scholt privi lung în jurul său, își dădu seama încă o dată de covârșitoarea dezolare și sfârși făcând un gest de negație. — Nu! Adevărul e că nici cel mai misogin gușter nu cred că s-ar hotărî să trăiască aici... Dar încearcă să te întorci în după-amiaza asta. — Asta nu mai depinde de mine... Succes! Când, după câteva minute, elicopterul se îndepărtă, austriacul făcu un efort supraomenesc să nu izbucnească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
serile auzea sâsâitul șerpilor își scuipau nefericirea târâtoare pe sunătoarea de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica: Șopârle vorace / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
alte părți ale țării. O fi așa, cine știe?" Soția pădurarului este supraveghetoarea muzeului în aer liber. Deseori, bărbatul o însoțește printre ruine și o ajută să curețe locul. Câteodată, în diminețile însorite, ai senzația că se desmorțesc la soare gușteri verzi și vipere cu corn. Aproape la tot pasul, printre ziduri găsești bucăți de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
însemnele militare ale corpului de armată „grăniceri” ; câte două petlițe verzi, mici paralelograme de carton îmbrăcate în pânză ce și le cos pe colțurile gulerului de la veston aflând că, neoficial, celor din trupele de pază a granițelor li se spune gușteri. Sunt tunși, la piele. Cei care strecoară bani în palma soldatului-frizer rămân cu câte un smoc în frunte, mărimea lui fiind în strânsă legătură cu progresia geometrică a bacșișului, putându-se lesne evalua bunăstarea, de acasă, a fiecăruia că doar
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
Anunțul s-a făcut auzit și în perimetru. Santinelele de aici, avertizate fiind, s-au pregătit să doboare măcar un agent ce s-ar fi încumetat să trecă peste gard. Au așteptat în van, în cele din urmă crezând că „ gușterii ” își țin de această dată promisiunea făcută. Ofițerul de serviciu de la această poartă a dat ordin să le fie larg deschisă poarta. Fețele congestionate datorită consumului de alcool păreau panicate ca de o alarmă reală. În plus, șoferul comandantului batalionului
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
sau iadul - / asta dacă nu te fac stelele praf (p. 12); observă apoi că «mama nu este / Rhéa // nu este / Cybèle» (p. 13), «știe pe dinafară / alunițele inimii» (p. 16), se culcă la propria-i umbră, trezindu-se speriat, când gușterele «îi gâdilă visul» (p. 21), alcătuiește scrisori «pe foi, pe trena sorții, / pe plajă, sau pe frunze verzi / de luminița-nopții» (p. 25), are «lacrimă nepereche» (p. 36), creieru-i «zburătăcește prin aer», umple «craterul / lăsat de sucombarea poeziei / cu versul tău
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
Iisus bătut în cuie de cositor, Iisus ding rădina Sfintei Sofii, Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce, Mireasă pentru Iisus, Icoane pe sticlă, Fratele meu adolescentul, Sus, între Iisus și o pasăre a furtunii, Isus al meu și gușterul din vis, Iisus de pe pat de spital, Iisus de la Dunăre, lucrarea de față reprezintă tot atâtea trepte ale spiritualității și ale credinței autoarei dar și forme exterioare ori lăuntrice ale credinței. Toate aceste ipostazieri ale credinței, sunt dulci pretexte peste
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]