224 matches
-
Geografie. Imediat după terminarea facultății Neamu a fost repartizat la Institutul de Geografie, unde sub îndrumarea profesorilor Nicolae Al. Rădulescu și Victor Tufescu a lucrat în domeniul geografiei regionale, începând din anul 1960, sub îndrumarea prof. Vintilă Mihăilescu și Ion Gugiuman s-a profilat către studiile de climatologie, abordând un nou domeniu științific-topoclimatologia. Neamu a participat la campaniile de teren (individual său în grup) din acea perioadă, elaborând, în colectiv, unele lucrări de sinteză (Monografia geografică a R.P.R. și Geografia Văii
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
7, 256-261 [93] GODRA, MARGHIT, Modalități eficiente pentru însușirea corectă a limbii române, Tribșc, 17, nr. 304, 1987, 4 [94] GRIGORIE, TOMA, Manualul de limbă, cultură și civilizație română (profil medical). Principii de elaborare. în: APPM, 1987, p. 265-273. [95] GUGIUMAN, ANA; PARASCHIV, VIRGINIA, Strategii de instruire bazate pe obiective la lecțiile de citire, în “Tribuna școlii”, an 17 (38), nr. 300 (1386), 27 iunie, 1987, p. 67 (la clasele I). [96] GUIU, MARIANA, Exerciții de limba română pentru anul pregătitor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
26, nr. 2, 1990. [22] GHERASIM, MIROSLAVA, Sistemul muncii de îmbogățire a vocabularului elevilor, Tribșc, 19, nr. 325, 1989, 7. [23] GROZA, LIVIU, Despre unele aspecte regionale în exprimarea orală și scrisă a elevilor, LL, nr. 1, 1989, 67-71. [24] GUGIUMAN, ANA, Formularea obiectivelor specifice la clasele I-IV. Limba română, Tribșc, 17 [=19], nr. 321, 1989, 4. [25] HOMOCEANU, L., Noțiuni de vocabular, Agora, 1, nr. 1, 1990, 7, [la rubr.: Consultații școlare]. [26] HURDUCACIU, PETRU, Procedee ale utilizării liniuței
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dulceață și de fineță, în sfârșit o barbă castanie rară și transparentă, ce-i fâlfâie ușor pe piept: iată trăsurile acelei figuri ce-nsuflă îndată un simpatic respect și pe care o susține cu oareșice mândrie portul drept al trupului și gugiumanul de samur, așezat cu semeție pe cap. Costumul lui, imitat de pe hainele sale favorite, e compus într-acel portret de un anteriu de sevai roz-gălbui sau chamoix și încins la brâu cu un giar, din care iese hangerul cu mâner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
321 m altitudine și la 10 km sud de orașul Hârlău, 118,8 kcal/cm2 (în luna iulie 17,04 kcal/cm2, în luna decembrie 3,34 kcal/cm2), durata anuală de strălucire a soarelui fiind de 1900 ore (I. Gugiuman, 1962). Întrucât aceste valori au fost înregistrate pe suprafețe orizontale, datorită fragmentării reliefului, în zonă apar variații între părțile joase și cele înalte. O mare importanță în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V., (1995), Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor, Societatea Progresul Silvic, București. Giurgiu, V., (2004), Gestionarea durabilă a pădurilor României. Silvologie III B, Editura Academiei Române, București. Giurgiu, V., (2000), Evoluția structurii pădurilor României după natura proprietății. Revista pădurilor, nr.1. Gugiuman I., Davidescu C. (1962) "Contribuții la studiul climatului și microclimatelor din zona Podgoriei Cotnari"; Iași. Gugiuman I., Pleșca Gh., Erhan El., Sănescu I. (1960) - "Unități climatice din partea de est a româniei"; Anale Șt. Univ. "Al. I. Cuza", secț.II, tom
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
durabilă a pădurilor României. Silvologie III B, Editura Academiei Române, București. Giurgiu, V., (2000), Evoluția structurii pădurilor României după natura proprietății. Revista pădurilor, nr.1. Gugiuman I., Davidescu C. (1962) "Contribuții la studiul climatului și microclimatelor din zona Podgoriei Cotnari"; Iași. Gugiuman I., Pleșca Gh., Erhan El., Sănescu I. (1960) - "Unități climatice din partea de est a româniei"; Anale Șt. Univ. "Al. I. Cuza", secț.II, tom VI. Ianculescu, M., 2005, Perdelele forestiere de protecție în contextul majorării suprafeței pădurilor. Silvologie vol. IV
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau absența ierarhizării preferințelor sau a respingerilor și numărul de nominalizări solicitate depind de obiectivele cercetării. Oricare ar fi acestea, întrebările trebuie să se refere la activități specifice grupului, să se situeze în sfera de interese și preocupări a subiecților (Gugiuman, 1978). Exemple de itemi de test sociometric pentru o clasă de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea s-a făcut și în studii de detaliu, cu o fundamentare științifică. Un merit deosebit în domeniul cunoașterii climei din Câmpia colinară a Jijiei si inclusiv din zona studiată revine lui I. Gugiuman și V.Chiriac (1956), precum si El.Erhan (1960,1962, 1963, 1965, 1968) . Lucrarea elaborata de I.Donisă (1974) reușește să treacă în revistă, printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
printre altele,tipologiile regionărilor climatice realizate pentru teritoriul României. Problemele climatice oferite de Câmpia colinară a Jijiei, ce include și teritoriul comunei Șipote au fost abordate și de M. Apetrei și N. A. Roman . Cercetările hidrologice si hidrogeologice În 1943, I. Gugiuman a studiat cauzele inundațiilor din perioada 1921-1937, referindu-se la variațiile de nivel de pe Prut, precum și la râul Jijia cu afluenții săi, printre care și Miletinul, în bazinul căruia se află teritoriul comunei Șipote. Cercetările hidrogeologice ale părții de nord-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere că pe teritoriul comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
89/1.5/S/56815 Societatea Bazată pe Cunoaștere cercetări, dezbateri, perspective. in, Codrin Dinu Vasiliu (eds), Limits of knowledge society (c) 2013 Academia Română Filiala Iași recunoscută d Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Limits of knowledge society / Ana Gugiuman, Cornelia Gășpărel (eds.). CREȚU, BOGDAN Inorogul la porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ / Bogdan Crețu. Iași: Institutul European, 2013 2 vol. ISBN 978-973-611-940-8 Vol. 1. 2013. Bibliogr. Index. ISBN 978-973-611-941-5 821.135.1.09 Cantemir,D. 929 Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar anonimă, sugerează un oarece consens în privința calităților mele; cea de-a doua enumeră defectele, indicând de această dată sursele. Astfel, dacă doi dintre șefii mei direcți de atunci, Tacu și Hagiu, mă încondeiau, alți doi, secretara de partid, Ana Gugiuman, și rectorul Universității, Viorel Barbu, sunt desemnați în raport ca protectori 9. Bineînțeles, e imposibil de știut modul în care și-a întocmit maiorul raportul, cum a extras observațiile din context, nici ce fel de analiză de conținut a aplicat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fără a fi consultat prof. HAGIU IONEL, Directorul Centrului de știinte sociale care afirmă, acum, că nu ar fi fost de acord cu plecarea în Franța. De asemenea, unii afirmă că GHEORGHIU ar fi protejat de secretara de partid[,] ANA GUGIUMAN, astfel se explică faptul că cel în cauză a fost pus în discuția colectivului pentru eliberarea adeverinței de plecare în străinătate, într-o perioadă când lipsea coordonatorul centrului prof. TACU și secretarul științific[,] UNGUREANU ERNESTINA. Profesorul TACU și-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
II. Județul Vaslui comuna Voinești Întrucât în colecția "Județele patriei" a fost publicată separat și broșura privind "Județul Vaslui" (Fig.5) (Edit.Acad.R.S.România, 1973, 133 p.), elaborată de un colectiv de geografi ai Universității ieșene (condus de prof. Ion Gugiuman și din care a făcut parte și subsemnatul), nu am considerat necesar să reiau sintetic problemele privind natura, populația și economia județului nostru, ele decurgând din considerațiile generale privind Colinele Tutovei în care teritoriul județului Vaslui se include în întregime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și în interesul nostru vom merge la primărie și va da la stat o bună parte de pământ ... dar cu o condiție: Când vor veni americanii, să-i dăm pământul înapoi"... După aproape două ore de urcat și coborât Dealul Gugiumanul până în satul Corodești unde era sediul primăriei pe atunci, iată-ne în fața primarului ... o figură acră, destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
primul fiind până de curând rector al vestitei Universități "Al.I.Cuza" din Iași ... cea mai veche universitate din țară, iar ceilalți doi cu specializare la Paris ... centrul geografiei mondiale moderne. Acești eminenți geografi, împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar și prin exemplul de dârzenie, fără a se tângui, cu care își înfrunta viața. Mai mult, eu fiind un timp coleg de birou cu domnia-sa, am asistat la o discuție ... culmea, o discuție aprinsă ... între el și domnul Gugiuman ... fostul său student, acum șef de catedră ... care-l implora să-i dea un memoriu de activitate, cerut de Academia de la București, spre a-l face membru al Academiei Române. Nu a acceptat sub nici un motiv ... deși solicitarea s-a repetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la unele aspecte ce mă au ca "erou" pozitiv sau negativ. Prima s-a organizat la sfârșitul primului an de studii, în iunie 1946, în partea centrală a Carpaților Orientali (pe traseul Păltinoasa-Mălini-Broșteni-Durău-Ceahlău-Cheile Bicazului-Lacul Roșu), având ca organizatori pe I.Gugiuman (geograf) și M.Savul (geolog). A fost primul meu mare contact cu pământul și oamenii de la munte, plin de învățăminte geologico-geografice și de un pitoresc fascinant pentru ruralul tutovean. După o noapte cu trenul, în două vagoane scoase din uz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-aș face pe eroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
gratis, deci fără să afectez fondul de excursie, am fost primit cu urale de grupul care asistase cu sufletul la gură la toată întâmplarea ... nu pasiv însă ... căci mi-au povestit cum o parte din colegi în frunte cu prof. Gugiuman (și al său vestit ciomag), auzind hărmălaia canină și văzând situația disperată în care eram, au și pornit în fugă spre locul cu pricina ... dar că s-au oprit mirați când m-au văzut înaintând spre stână și încă acompaniat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
săptămâni de traseu aproape exclusiv montan, pedestru ziua și în corturi noaptea, pe o vreme de excepție. Au participat numai studenți geografi, din toți anii de studii (circa 70) și toate cadrele didactice de predare (conf.N.Lupu, sef lucrări I.Gugiuman, asistenți I.Șandru și C.Martiniuc) în frunte cu profesorul Gh.Năstase, conducătorul acestei expediții. În penultima zi ne aștepta o deplasare de vreo 40km, mai întâi un drum relativ liniștit, fie de pe vârful Lăcăuț (1777m) spre Zboina Frumoasă, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
didactice și camera laboranților. Eu, la început, cu titlul de "preparator", nu aveam un statut didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
plenar în dispozițiile legii restructurării învățământului superior din 1948, prin introducerea de obiecte noi. Întrucât cadrele de bază (Mihai David, Gh.Năstase și N.Lupu) erau îndepărtate politic, iar cele din a doua generație erau puține și strict specializate (I.Gugiuman în Climatologie, C.Martiniuc în Geomorfologie, I.Șandru în Geografie umană, I.Sârcu în Geografia României, Victor Sficlea în Cartografie-Topografie), eu fiind primul din a treia generație și singurul pentru încă vreo doi ani până la noi încadrări (V.Băcăuanu, I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
variată exploatare antropică, am urmat ... cot la cot cu studenții ... cursuri de Chimie anorganică și organică de la Universitate (ținute de prof.Budeanu), precum și cursurile de Chimie fizică și de Pedologie ținute de prof. N.Bucur la Institutul Agronomic. Prof.dr. Ioan Gugiuman Prof.dr. Nicolae Bucur În acest fel am putut să-mi fac o suficientă cultură pedo-fizico-chimică necesară interpretării interrelațiilor natură-sol ... care să-mi asigure independența didactică și de cercetare științifică în teren și laborator ... într-atât încât la rândul meu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]