224 matches
-
național la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși, dascăl desăvârșit al învățământului geografic. Pentru activitatea deosebită desfășurată pe ogorul școlii, am fost de mai multe ori nominalizat ca profesor evidențiat de către Inspectoratul Județean Vaslui. HUȘII AȘEZAREA, ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA LOR Prof. Ion Gugiuman 1. Hușii sunt așezați în partea de răsărit a jud(ețuluiă Fălciu, cam în dreptul orașelor Bacău și Cluj. În privința cadrului fizic al său, acest oraș apare ca o așezare omenească cum rar se întâlnesc nu numai în cuprinsul Moldovei dintre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și îm pr ej ur im ile LUNCA PRUTULUI ÎN REGIUNEA HUȘILOR Ion Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vite și stânele oilor aduse la vărat în luncă, populează din plin albia majoră a Prutului în această regiune. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, aprilie - iunie 1943, p. 153-158; Și extras. VALEA LOHANULUI Ion Gugiuman În hidografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei, ca și aceea a văilor Crasna și Bârlad pe porțiunea unde acestea au direcție subsecventă, s-ar fi produs în Quaternar. Acest fapt morfologic a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cumpănă a apelor dintre Siret și Prut, la Nord de Pașcani Notă: Material preluat din Extrasul Valea Lohanului, în „Revista geografică română”, An V, Fascicola III, 1942, Tipografia „Universul” S.A., București, 1943 ZONELE DE INFLUENȚĂ ECONOMICĂ ALE ORAȘULUI HUȘI Ion Gugiuman Ca organism social și economic, orașul Huși își întreține viața sa nu numai din produsele regiunii de la Nord de el, ci și din acelea ale regiunilor vecine lui, stepa deluroasă a Fălciului de la Sud, regiunea bazinului mijlociu a Bârladului (valea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
épanouies vers l'Est, englobant un nombreaux groupe de village situés a l'Est du Prut. Notă: Material preluat din „Revista Științifică <<V. Adamachi>>”, Iași, vol. XXIX, nr. 3-4, iulie - decembrie 1943, p.306-309 MIGRAȚIUNEA SEZONALĂ A BULGARILOR HUȘENI Ion Gugiuman I. Elementul bulgăresc ocupă partea de Sud-Est a orașului. Mai compacți în mahalaua care le poartă și numele „Bulgari”, ei se întind apoi și în partea de răsărit a cartierului Plopeni, din Sudul orașului, unde sunt însă destul de mult împestrițați
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de S - E a acestui oraș, în celelalte cartiere, Plopeni și Răești, procesul de deznaționalizare fiind aproape terminat. Notă: Material prelut din „Sociologie Românească”, IV, nr. 1-3, ianuarie - martie 1939, p. 72-76 O COLONIE DE BUCOVINENI ÎN ȚINUTUL FĂLCIULUI Ion Gugiuman Trăind într-o regiune naturală anumită - munte, depresiune intra ori submontană, dealuri, câmpie etc. - elementul omenesc își adaptează funcțiile organismului său influențelor exercitate de către factorii fizici specifici regiunilor respective. Omul de munte, de exemplu, are funcțiile aparatului respirator adaptate densității
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Broșteni:„ curge în partea de sud-vest e format din cursul a patru pâraie: Drăslăvățul, Ochiul, Schitul și Zavati”. Pâraiele Șara și Turbata se unesc la podul Hagiului, după care se unesc cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul de trecere de la sarmațianul mijlociu la sarmațianul superior, a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sarmațianului superior și identificarea unor noi puncte fosilifere meoțiene. Materialul paleontologic a fost de-pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul N. Macarovici. În 1936, I. Gugiuman a făcut o serie de observații asupra alunecărilor de straturi și scurgerilor de gloduri de pe valea Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fiindu-i luat de timpuriu de râul Crasna. De la obârșie și până la vărsarea sa în Crasna, în dreptul satului Pâhna, valea Lohanului, a cărui curs păstrează un paralelism evident față de cel al Crasnei, poate fi împărțită în două părți (după I. Gugiuman): de la izvoare și până la cotul pe care Lohanul îl face spre vest, în dreptul gării Dobrina - Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din cele realizate de profesorul I. Gugiuman, se poate spune doar că variațiile de nivel și de debit ale apelor lor sunt strâns legate de condițiile climatice locale și regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de răspândire mult mai mare decât acum. Rocile mamă pe care s-au format aceste soluri sunt cele din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
frunze... Cum aș putea uita vreodată toate astea? Aceea a fost adevărata mea viață. Iancu îl asculta și tăcea. Avea cu totul alte amintiri. Bunicul îi apărea din copilărie stând drept și privindu-l ca de la o mare depărtare pe sub gugiumanul impresionant din samur. Deși simțea o undă de tutun parfumat și de levănțică, bunicul îl intimida. Știa că sub nici o formă nu trebuia să-i apară dinainte atunci când suferea de melanholie și se închidea în odaie. Apoi, când avea aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ne uităm niciodată trecutul; Constantin Donose - cu un crâmpei inedit din biografia lui Costache Olăreanu (și altele păstrate încă în tăcere în Biblioteca municipală); Vasile Băican și Constantin Vasluianu - cu prezentarea, dintre geografii iluștri, de obârșie hușeană, pe documentatul Ion Gugiuman, expone nt al științelor pământului și geograf remarcabil; pe aceeași coordonată geografică rămâne înscris - în cartea la care ne referim - și Mircea Popescu care, menționându i pe Mihai Iancu , Alexandru Th. Obreja (de la Gugești) și Grigore Răilean u, mărturisește sec
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
15 al art. I din același act normativ. Anexa 6 la regulament Componența nominală a comisiei de atribuire 1. Daniel Dicu - președinte 2. Marton Kelemen - membru 3. Constantin Badea - membru 4. Sorin Decă - membru 5. Cristina Mihăescu - membru 6. Ovidiu Gugiuman - membru 7. Violeta Mușat - membru ------------- Anexa 6 la regulament a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 2.265 din 16 decembrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 21 decembrie 2010, conform pct. 15 al art. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229151_a_230480]
-
cele de planificare și evidență (spre exemplu). Corelarea informațiilor obținute prin studiul acestor materiale conduc la o imagine de ansamblu asupra reflectării fenomenului în munca instructiv-educativă ,opiniile și cercetările specialiștilor. metoda monografică Monografia, așa cum preciza Hans Selye (1984), citat de Gugiuman și colab. (1993, p. 47), 2. Metode utilizate la culegerea de date: metoda observației Deține un rol foarte important și în domeniul nostru. Diferențiată de observația ocazională, spontană, observația științifică presupune urmărirea atentă și sistematică a fenomenelor și faptelor fără
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
umede din bazinul Prutului, Muzeul Olteniei, Craiova, Stud. și com. Șt. Nat. Vol. XXI: 173-177 19. Gache C., Zamfirescu Ș., 1998-1999Contribution to the study of vertebrates from the Jijia river drainage basin, An. Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, XLIV-XLV: 153-164 20. Gugiuman I., 1958 - Dealul Repedea de lângă Iași, monument al naturii, rev. Ocrotirea naturii, nr. 3 21. Ion C., Vasiliu N., Ureche D., 2002 - The anthropic impact on the ichtiocenoses of the Prut and Siret Basin, Anal. Univ. „Al.I. Cuza”, Iași
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau absența ierarhizării preferințelor sau a respingerilor și numărul de nominalizări solicitate depind de obiectivele cercetării. Oricare ar fi acestea, întrebările trebuie să se refere la activități specifice grupului, să se situeze în sfera de interese și preocupări a subiecților (Gugiuman, 1978). Exemple de itemi de test sociometric pentru o clasă de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]